9 matches
-
a fost clar: “îl montezi, dar toată viața ta îmi faci și mie țuică la el...fără plată!” Și așa a fost. Chiar după moartea șefului de post, cât a trait tata, le-a făcut și lor țuică. Mama era “birtășița” casei. Avea clienți care băteau la geam și la 1 noaptea. Pe atunci cârciumile se închideau la 22,00. Era oră la care, rând pe rând, amatorii de țuică bună veneau la geamul nostru. Le dădea mama și pe datorie
POVESTEA CELOR 100 DE PRUNI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1469347927.html [Corola-blog/BlogPost/379882_a_381211]
-
sub tejgheaua barului pentru a nu fi văzuți de birtaș. Chelneriței îi este, în scurt timp, clar că nu mai poate lucra la „Curtea domnească”. Noaptea, cei doi îndrăgostiți și secundanții se instalează în camera Friedei de la „Hanul Podului”. Gardena, birtășița acestui han, căreia Frieda îi este dragă ca o fiică, se opune vehement iubirii dintre cei doi și deplânge căderea tinerei din grațiile lui Klamm. Ea însăși trăiește cu nostalgia unei relații amoroase din trecut cu acest domn al Castelului
Castelul (roman) () [Corola-website/Science/330374_a_331703]
-
promite să medieze o întrevedere cu Klamm. La inițiativa primarului, învățătorul satului îi propune lui K. un post de om de serviciu la școală. K. refuză, dar revine asupra deciziei la insistențele Friedei, care îi aduce la cunoștință faptul că birtășița nu îl mai poate tolera și îi cere să părăsească hanul. Protagonistul se îndreaptă imediat spre „Curtea domnească”, unde Pepi, noua chelneriță care a luat locul Fridei, îl dirijează greșit spre o sanie despre care crede că ar fi a
Castelul (roman) () [Corola-website/Science/330374_a_331703]
-
intră într-o mică dispută cu adevăratul proprietar al vehiculului, care își face apariția ceva mai târziu. Intrând înapoi în hanul „Curtea domnească”, protagonistul îl cunoaște pe Momus, secretarul comunal al lui Klamm. Acesta, secundat de un alt musafir neașteptat, birtășița Gardena, îi înscenează un interogatoriu, dar K. reușește să i se sustragă cu succes. La ieșirea din „Curtea domnească”, K. este întâmpinat de secundanți și de Barnabas, care îi înmânează o nouă scrisoare de la Klamm. În textul ei, activitatea de
Castelul (roman) () [Corola-website/Science/330374_a_331703]
-
la slujba sa și la faptul că a întârziat. K. din "Castelul" intră de bună voie într-un "imbroglio" fără rezolvare, fiind mult prea încrezător în abilitatea lui de a înțelege sistemul birocratic și de a convinge femei precum Frieda, birtășița, Olga sau Pepi să îl admită în cercurile Castelului. Printre perfecționiștii ridicoli se numără și protagonistul din " Prima durere", un trapezist care nu se poate literalmente desprinde de aparatul care l-a consacrat. Pentru că senzația glorioasă de a fi „la
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
258, 319, 345, 349, 366, 367 Manuc-bei: v. Mârzaian, Emanuel Manuel, Eugène: 105, 106 Marcovici, Al.: 149, 179, 298, 337, 375 Marcovici, Ițic: 327 Margall, Puy: 200 Marghiloman, Al.: 13, 14, 33, 159, 247, 420 Margulici, I.: 327 Mari (madame) (birtășiță): 135 Marin, Alexie: 293 Marinescu, Ștefan D.: 266 Marinică (lăutar): 144 Marinovici, Iovan: 224 Marmorosch (familie de bancheri): 127 Marsillac, Ulysse de: 105, 106, 122, 124, 129 131, 148, 168, 218, 389 Martin, Paul: 120, Martinovici (băcan): 146, 149 Marx
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Zâna, Însurătoarea lui Gruia cu fata sălbatică, Novac și Dârvij, Gruia și șarpele, Gruicea) și vitejești (Gruia captiv în Țarigrad, Anița (Lidva) crâșmărița, Însurătoarea lui Ioviță cu fata cadiului, Gruia la arat, Gruia-femeie și turcii, Însurătoarea lui Gruia cu fata birtășiței din Dodrin, Novac vinde pe Gruia, Turcul și Novăceștii, Novac și Balaban, Gruia scapă pe Novac legat de turci). Aria de răspândire este întinsă, cuprinzând și Peninsula Balcanică. Numele eroilor acestui ciclu este comun la români și la slavii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
până ce nu te mai alegeai cu nimic din leafă. Pe vremea aceea nu se votase încă legea lui Petre Grădișteanu, care apăra salariile de popriri.* Trebuia, dar, să trăiesc cu 58 de lei și 35 de bani. într-o zi, birtășița unde mâncam pe credit - tot madame Caliopi - a dat faliment și a închis birtul. în ajun îi plătisem ce-i datoram, adică tot ce aveam în buzunar. Și astfel am rămas pe drumuri, fără para chioară și fără putința de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
folosul comunității, ținând cursuri de organizare judicioasă a timpului liber. Kafka Însă a scăpat ieftin. Dacă deschideți Castelul la ultima pagină, Îl veți găsi acolo pe eroul său, K., În fața unui dulap deschis, admirând colecția de rochii Întunecate a unei birtășițe. El iese apoi pe culoar, urmărit de cuvintele femeii: „Mâine primesc o rochie nouă, poate c-o să trimit să te cheme“, În timp ce un alt personaj Îl prinde de braț, trăgându-l către o direcție care va rămâne pe veci necunoscută
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]