2,274 matches
-
nume proprii care devin denumiri generice pentru categorii întregi de persoane. Cei care se numesc realmente așa n-au nici o vină, sărmanii, dar greu trebuie să le mai fie. Numele unui mare sfînt al bisericii a devenit, din purtător de biruință, patronul proștilor. ,Nu te face (nu fi) Gheorghe"! Mai rău, diminutivul său semnifică opoziția obstinată și absurdă, împotriva evidenței: ,Gică Contra". Ion, în formula Nea Ion, este doar obtuz, opac, neinformat, simbol al mulțimii manipulabile. ,Ce știe Nea Ion?" Gheorghe
De la lume adunate by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11337_a_12662]
-
se regăsește plenar abia în modernism. După ce, la începuturile sale, patosul romanticilor s-a arătat tributar retoricii clasiciste, înlocuindu-i doar "conținutul", individualismul își cere drepturile "prin interiorizare, prin părăsirea oratoriei, prin decăderea plasticei evidente, prin muzicalizarea savantă și prin biruința iraționalului și a subconștientului". "Clarității solare" a discursului clasic i se subsitutie un limbaj dificil, eliptic și aluziv, care poate fi numit ermetic. Se produce un fel de încețoșare a poeziei, o "împînzire" a ei cu mister, ca o posibilă
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
Vintilă Horia și atîta stare sufletească pentru poezia exilului, Cuvîntul înainte vine să completeze cu demonstrații abrupte, cînd este vorba de critică îndreptățită, și cu plăcerea restabilirii adevărului, cînd este cazul, capitolulVintilă Horia sau sensurile "resemnării" active, în trei părți: Biruința prin suferință; Replămădirea contemplativă a lumii; Un prag al trecerii din volumul de "reevaluări critice ale exilului" Întoarcerea proscrișilor (1998). Înainte însă de a mă opri la poezia sufletelor, la cugetările asupra păcatului și asupra ispășirii lui, la semnificația amintirilor
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
Numele Tău ! Ce tainic și ce mirific este Pe-ntinderea de huma și-n marile celeste ! 9 1. Inima mea, Întreaga mea ființă Vor laudă pe Cel Etern, spunând Minunile-I oriunde pe pământ. 2. Căci El mi-e bucurie, biruința, Numele Lui Îl venerez și-L cânt : El, Cel teribil. Și, la fel : Cel blând. 3. Dușmanii s-au retras și au căzut În fața Ta. Și vor cădea mereu. 4. Căci Tu mă aperi, Dumnezeul meu, Tu, nepărtinitor și nevăzut
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
întregului lagăr comunist. Scriitorii au înțeles asta mai repede decît alții. Relaxarea cenzurii din ultimii ani ai deceniului 7, accesul la patrimoniul național prin publicarea unor opere anterior interzise, traducerile din literatura occidentală contemporană (alta decît cea sovietică) au fost biruințe ale obștii în mai mare măsură decît încuviințări ale oficialității. Oficialitatea a fost prinsă într-un joc de care inițial avea absolută nevoie și pe care l-a scăpat mai apoi de sub control. Reînghețul ideologic din 1958 și din 1971
Dezgheț cu voiede la partid? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14508_a_15833]
-
și chiar a "imnului"... În fond, care este semasiologia cuvântului "imn" și de unde provine el?... Imnul (ca și oda) desemnează o varietate solemnă a genului liric destinată unui eveniment sau unei personalități legendare și derivă din grecescul "hymnos" - cântec de biruință (latinescul "hymnus", francezul "hymne"). Spre deosebire de odă, imnul rămâne legat de acompaniamentul muzical, putând fi interpretat și de cor. Când sursa de inspirație a evoluat spre civism, s-au născut imnurile naționale, ca formă de trăire a unei stări de bucurie
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
de critic și de istoric al artei, faptul de a-i avea alături pe cîțiva clasici ai genului, adică pe Barbu Brezianu, Radu Bogdan, Mircea Popescu și Amelia Pavel, este mai mult decît un privilegiu, este o adevărată garanție că biruința culturală este posibilă și în teritoriile impure. Proveniți, cu toții, din sistemul de învățămînt interbelic, formați în ambianța universitară dominată de marile nume ale literaturii, istoriei și filosofiei românești, ei prelungesc în vremurile de astăzi, marcate de tehnicism și ideologizate pînă
Tinerețea unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14607_a_15932]
-
timpul real. Începînd cu jurnalele timpurii și mergînd pînă la producția dramatică și memorialistica tîrzie, el concepe istoria ca pe o devalorizare și prăbușire necurmată, ca o zonă a conformismelor care impietează grav asupra creației, un paradis a rebours al "biruinței ideilor primite". Între istorie și elită funcționează o antinomie irezolvabilă: "Elita încearcă să privească istoria altfel, împotriva biruinței ei, împotriva ei. Elita este antiistorică. Istoria este plebee, este politică, este masă cîștigată, este prejudecată, lanț, inerție. Elita luptă împotriva istoriei
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14108_a_15433]
-
ca pe o devalorizare și prăbușire necurmată, ca o zonă a conformismelor care impietează grav asupra creației, un paradis a rebours al "biruinței ideilor primite". Între istorie și elită funcționează o antinomie irezolvabilă: "Elita încearcă să privească istoria altfel, împotriva biruinței ei, împotriva ei. Elita este antiistorică. Istoria este plebee, este politică, este masă cîștigată, este prejudecată, lanț, inerție. Elita luptă împotriva istoriei. Tot ce e biruință istorică e mediocritate". Discursul istoric, purtător de particular, n-ar putea fi decît vătămător
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14108_a_15433]
-
istorie și elită funcționează o antinomie irezolvabilă: "Elita încearcă să privească istoria altfel, împotriva biruinței ei, împotriva ei. Elita este antiistorică. Istoria este plebee, este politică, este masă cîștigată, este prejudecată, lanț, inerție. Elita luptă împotriva istoriei. Tot ce e biruință istorică e mediocritate". Discursul istoric, purtător de particular, n-ar putea fi decît vătămător pentru creatorul care, în nobilă tradiție aristotelică, e îndatorat a urmări generalul, paradigmaticul, arhetipalul. Istoria eclipsează chestiunile esențiale ale conștiinței umane, avînd în consecință un rol
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14108_a_15433]
-
cântări acum Departe-n zare-albastră, Și vin mereu, ș-apoi s-opresc La noi pe sub fereastră; Noi stam cu ochii pironiți, Și fără de suflare, Sunt ângerii veniți din cer Cu sfînta lor cântare. Ei cânt-așa de înălțător Cântări de biruință! Și-auzi-i, cum se plîng acum De-a lumei necredință. De spin, de cruce, de Judei... Dar s-a deschis mormântul Și Crist acum e dus în cer Și judecă pămîntul. Și sfînt fior ne străbătea Și nu vorbiam nici unul Sărac
Și poeziile au soarta lor... by Teodor Tanco () [Corola-journal/Journalistic/14115_a_15440]
-
ce-i aștepta pe călăi, decât pieirea trupului lor; stinși de puteri sub rana dușmană și dați morții, ei se rugau pentru pacea și viața tuturora. Așa s-au stins pentru lumea aceasta și așa șiau încheiat ei lupta și biruința: rugători înaintea lui Dumnezeu pentru toți, devenind pilde luminoase de statornicie în credință, modele de virtute, icoane ale bărbăției și abnegației și călăuze sigure și statornice pe cărarea Împărăției. Buni și biruitori prin jertfa lor, vrednicii atleți ai lui Hristos
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
s-a împărtășit de mai mult har. Nu numai că n-a pierdut harul ce-l aveau, ci a atras asupra lui chiar mai mult și mai mare har după ce a fost adeseori tăiat și îmbucătățit. Nu poate fi o biruință mai mare ca aceasta! Călăii n-au putut să biruie pe aceia pe care îi aveau în mână și în puterea lor, pe aceia pe care, legându-i, îi strujeau atât cât voiau, ci, dimpotrivă, au fost biruiți de ei
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nouă ani ele au înflorit din nou, devenind și mai mari și mai frumoase. În schimb el, după nebunia impietății sale, s-a stins pentru totdeauna. Căci și Domnul a prezis că vor fi astfel de războaie și a predicat biruința Bisericii. Pe noi totuși realitatea însăși ne învață că ne sunt mai folositoare războaiele decât pacea: fiindcă pacea ne face slabi, moi și timizi, pe când războiul ascute mintea și ne îndeamnă să disprețuim cele prezente ca trecătoare ... (Teodoret, V, 38
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
noi îi vom trece cu vederea pe ceilalți. Vom aminti doar că, după ce au îndurat tot felul de chinuri, Dorotei și Gorgoniu, precum și mulți alții din suita împărătească, și-au aflat moartea prin sugrumare, dobândindu-și astfel și ei cununa biruinței din urmă”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a opta, VI, 2-5, în PSB, vol. 13, p. 319) „Căci cine oare nu s-ar mira când s-ar gândi la nenumăratele biciuiri și puterea răbdării, pe care le întâlnim numai
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cap. V, 2-3, în PSB, vol. 1, p. 211) „Pentru noi este un adevărat război atunci când suntem aduși în fața judecătorilor, pentru ca acolo să luptăm pentru adevăr, sub primejdia morții. Însă se cheamă victorie, dacă atingi Țelul pentru care ai luptat. Biruința aceasta cuprinde în sine și gloria de a fi plăcut lui Dumnezeu și cucerirea vieții veșnice. Dar suntem zdrobiți! Așa este, dar după ce am câștigat. Așadar, când murim de fapt învingem, când suntem zdrobiți ne vedem scăpați. Acum puteți să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Cel care ne-a spus: Îndrăzniți. Eu am biruit lumea. Și, întradevăr, a biruit lumea, care nu mai are putere decât în măsura în care i-o îngăduie Biruitorul ei, Care a primit de la Tatăl Său puterea de a birui lumea. Pe această biruință a Lui se sprijină tot curajul nostru”. (Origen, Contra lui Celsus, cartea a VIIIa, cap. LXX, în PSB, vol. 9, p. 564) „Într-adevăr, cine nu va admira curajul, răbdarea și iubirea lor de Dumnezeu? Sfâșiați prin biciuiri, de li
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
coastele cu ghiare de fier. Sângele curgea râu din rănile ei adânci. Însă preacurata mireasă a lui Hristos răbda chinurile nădăjduind în Împărăția cerurilor. Astfel, în vreme ce mucenicia încă nu se sfârșise, înainte ca suferința să se fi încheiat, primea cununa biruinței. Gândește-te cât de mult se rușina tiranul. O fetișcană îl rușina pe omul care era înconjurat de soldați voinici ce Țineau în mâini săbii tăioase. Vezi cum încercarea și suferința devin de multe ori pricini de laudă?” (Sf. Ioan
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
martirilor că nu pot răbda osândele și zicând: De ce ați venit să ne chinuiți atât de rău? (Mt. 8, 29)”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a XXII-a, 16, în PSB, vol. 53, p. 128) Amintirea chinurilor, luptelor și biruințelor mucenicilor este pentru noi izvor de virtute „De multe ori noi, predicatorii, nu vă plecăm atâta spre rugăciune, nici nu vă deșteptăm sufletele voastre, când în predicile noastre vă atragem luarea aminte, vă grăim cu frumosul, vă înfricoșăm și vă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
gânduri care voi, bătrâni, le-nscriseți În jertfe ce nu-ncap în letopiseți Numai în cronica de straturi dese Cu care, drag, pământul mai știe să v-apese... Când dai de-o parte crusta de lespezi și le-arăți Foiesc de biruințe și vetre și cetăți, Cuvintele-necate în sânge și-ntrerupte Care-au știut prin noaptea istoriei să lupte... Le-auzi cum se răsfață în leagăn dulce seara? Cel mai frumos din cântece mi-e Țara! 1982 RĂZBUNARE Te-ai strecurat ca ielele
Poezie by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/4164_a_5489]
-
punitive eu - simplu, prietenul lui - Enkidu eram sfărâmat de cărămizi albe de ceară era lovit de singurătate bătea în el un anume clopot necunoscut și zări matematice îi umflau respirația cu talpa scufundată în roua cerului eu - Enkidu - tânjeam asupra biruințelor sale (11 ianuarie 2009) Ritual (zimbru) într-o zi voi fi mai devreme într-o zi voi fi doar sicriu: trenul meu pe rotilele sale geme să iasă din timpul târziu e o zi cât o voce - tu cât ai
Simple ritualuri by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/7197_a_8522]
-
poamelor spiritului pe spuma rezervației de legi pete ale unor emerite gângănii e un truc spusese scamatorul câinele tău credincios rămâne numai sfârșitul se simte deja acul albinei în respirația lui de străin și toți ne-ascundeam sub cântece de biruință din când în când uneori destinul poetic își mișcă alene piciorușele lui alogene și deodată nălucirile stegarului cu tichie de răchită peste marea înghețată ca o funingine pe ochi prin timpul hialin pătrunde bobul de secară al tainei de pe urmă
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/8068_a_9393]
-
Constantin Țoiu Brațele femeiei,... poate Zeiței,... angajată într-un sbor frenetic, într-un vârtej informațional, Word, să anunțe, să informeze, să comunice biruința grecilor contra perșilor, ar fi putut lipsi de la început. Artistul, anonim, s-ar fi putut dispensa de ele... În locul lor, propulsia s-o fi asigurat doar anvergura aripilor dominator întinse... E, desigur, o erezie. Căci, una e să fi avut
Informarea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13192_a_14517]
-
evreii. Apreciază cu măsură studiul lui Z. Ornea, este precaut cu Jurnalul lui Sebastian, susține unele concluzii ale lui Sorin Alexandrescu din eseul Paradoxul român, respinge paternitatea lui Eliade asupra unui foarte controversat răspuns la o anchetă, De ce cred în biruința Mișcării Legionare. Răspunsul domnului Eliade, și atrage atenția în dreptul unor articole mai ambigue, cum ar fi Piloții orbi. Despre acesta chiar afirmă: "O reacție firească, instinctivă de autoapărare a propriului organism nu mi se pare condamnabilă, ci pur și simplu
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
Slavici. Dar nu este uitat. Într-un articol din decembrie 1915 despre compromisurile lui Gala Galaction, E. Lovinescu notează extrem de acid: "După Ion Slavici, Gala Galaction... Cel dintâi dusese o luptă de mai bine de un pătrar de veac pentru biruința cauzei naționale și întemeiase Tribuna. În literatură, prinsese seninele icoane a lui Scormon, a popei Tanda și-a lui Budulea Taichii, rupte din împrejurările Ardealului... Banii ungurești îi zguduiseră încă de acum câțiva ani temelia vieții lui morale; banii nemțești
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]