8 matches
-
două aspecte ale aceleiași realități, așa cum este și cazul raportului dintre pocăință și teologie, dintre dogmă și morală. Sfântul Ioan Scărarul spune destul de puține despre viața contemplativă, și se concentrează în mod deliberat pe viața activă, asupra păcatelor ce trebuie biruite și asupra virtuților ce trebuie cucerite. Este clar că Sfântul Ioan ar dori ca cititorii lui să caute smerenia și pocăința [14, 8 (865 B)], și nu să caute viziuni și extazuri. De altfel, scara prezintă o sobrietate accentuată și
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
durerile, dar lungea supliciul. Ele puteau fi și țintuite fără sprijin, ușor îndoite, cu tălpile lipite de stâlpul vertical. În vârful acestuia se fixă o scândură pe care era consemnata vină condamnatului, în cazul Domnului: "Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor". Moartea biruita prin moartea lui Hristos Moartea a intrat în creație prin despărțirea omului de Dumnezeu. Din iubire față de om, Fiul Lui Dumnezeu S-a întrupat și a primit moartea de bună voie. A primit-o nu din curiozitate, ci pentru a
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. Vinerea Mare. Ce nu este bine să faci în ziua înmormântării lui Iisus by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101187_a_102479]
-
durerile, dar lungea supliciul. Ele puteau fi și țintuite fără sprijin, ușor îndoite, cu tălpile lipite de stâlpul vertical. În vârful acestuia se fixă o scândură pe care era consemnata vină condamnatului, în cazul Domnului: "Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor". Moartea biruita prin moartea lui Hristos Moartea a intrat în creație prin despărțirea omului de Dumnezeu. Din iubire față de om, Fiul Lui Dumnezeu S-a întrupat și a primit moartea de bună voie. A primit-o nu din curiozitate, ci pentru a
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. Vinerea Mare, ziua răstignirii și înmormântării lui Iisus. Ce nu este bine să faci by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102144_a_103436]
-
a iubit pe Roger? Atunci de ce regretă că s-a lăsat copleșită de beția cărnii? lubirea, deci, e o fatalitate biologică. Înseamnă ca Annette e simultan o iapă excitată și un om de înaltă măreție sufletească. Annette s-a lăsat biruită de clipa animalică, dar îl acuză pe Roger că s-a lăsat dominat de simțuri. Nu asta e condamnabil la un bărbat, cât ceea ce face după beția simțurilor. Roger e josnic prin reacția de după împreunare. Rolland observă: "Caraghioasă pretenție de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
deprimări provenite dintr-un șir de nemulțumiri și frustrări. Replierea în amintire are o funcție consolatoare, atenuând senzația de oboseală și sentimentul de zădărnicie pe care i-l provoacă memorialistei „zilele reci și întunecoase din prezent”. Când nu se lasă biruită de melancolie, P. retrăiește cu un viu simțământ serile când evolua, sub luminile rampei, în compania unor colegi de neuitat. Portretistica - se rețin figurile unor Mihail Galino, N. Luchian, C. Bălănescu, Grigore Manolescu și Aristizza Romanescu - colorează întrucîtva filele nostalgicelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289058_a_290387]
-
costumul? Că trebuie să fie în dungulițe? Sebastian și-a tras răsuflarea brusc. — Te rog, în dungi late. Dungulițele sunt pentru băieții șmecheri. Costume cu un singur rând de nasturi, cămăși simple. Bretele înguste, dar trebuie să fie sobre. Eram biruită de o emoție pe care nu mă așteptam să o simt vreodată - o mare milă pentru acești bieți bărbați. Cum puteau ei să-și exprime personalitatea? — Dă-i drumul acelei domnișoare, Shaw, tună Sir Richard, apropiindu-se de noi. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
de dincolo de ostrovul cu sălcii lascive, cu ramurile împreunate, cu trunchiurile prăbușite unul peste altul, parcă spre a se susține într-o ultimă deznădejde de a rămâne încă în picioare în asfințit, razele soarelui răzbăteau printre strama norilor molcome, rățlețe, biruite. O mână nevăzută le răsfirase rare, împrăștiate peste pietrele debarcaderului, peste șlepul părăsit, ancorat în dreptul fostei mori de piatră, peste anafoarele încrețind Dunărea în mari bulboane, răsucind apa în largi cercuri, un fel de răsfăț al plictisului de a curge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
nu se poate obține nimic valabil în istoriografie”. O mai nimerită și fidelă autodefinire pe care el însuși nu și-a propus-o - greu de imaginat! Suntem în 1983, când Alexandru Zub, referindu-se la Miron Costin, spune în volumul Biruita-au gândul: „exprimând dificultatea de a se dedica istoriei într-o epocă în care «gândul slobod și fără valuri» nu era cu putință”, cronicarul „rezuma, în definitiv, destinul unei pleiade întregi de cronicari și de istorici” de atunci și dintotdeauna
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]