79 matches
-
al dragostei izvor Când tresărind la viață se-nșiruie-n tăcere Cuvintele pitite în tainice unghere... Mai fac un pas spre clipa ce naște veșnicia Și gândul se-nfioară și caută bucuria În dulcea regăsire la tronul de-ndurare Când firea biruită se-apleacă-n adorare! Vibrează-n părtășie și inima și duhul Și parcă îngeri cântă învăluind văzduhul... Din rugă și iubire o scară se formează Ce duce pân' la ceruri...și Domnul mă veghează! Pășesc spre galaxii pe aripă de vis Și
OMAGIU DIVIN 7 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1420459436.html [Corola-blog/BlogPost/352225_a_353554]
-
jind la apa limpede a Lotrului. După atâta mers, a strigat scurt la oi. Acestea s-au oprit ca la o comandă, privind la stăpânul așezat pe marginea unei stâci, năpădit de gânduri.” Puterea unui cioban se măsoară după greutățile biruite “. -Bârrr! Duceți-vă să beți apă! A strigat, aruncând spre ele cu un șomoiog de iarbă uscată. După o odihnă de mai bine de o oră, în timp ce autoturisme și basculante treceau cu viteză pe lângă micul grup de oi, Ion s-
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408021362.html [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
Reporter: - Acest miracol v-a apropiat mai mult de Dumnezeu? Eli Henteș: - Da, însă s-a mai întâmplat ceva foarte interesant. Practica magiei, care-și pusese amprenta pe ființa mea, m-a urmărit mult timp, și Diavolul nu se dă biruit atât de ușor. Inainte de a mă pocăi cu adevărat, începusem să studiez tot felul de practici. Prima dată am studiat practicile oculte și tainele chiromanției, după aceea am trecut la Yoga, apoi la teozofie, dar toate acestea parcă mă
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_eli_hentes_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/364734_a_366063]
-
consecință, se puse pe crăpău și pileală! Constatând cu acest prilej că îi trece și depresia. Toată lumea mânca de rupea! Conceptul de supraponderabilitate fu trecut la criterii de frumusețe iar bolile nutritive la rafinamente culturale. Inteligența speciei nu se lăsa biruită! Acoperiți numai de un cearceaf sau de o pătură, blănuri purtau numai țăranii de laponi, oamenii mâncau și dormitau. Se simțeau fericiți și gândeau că iată, comunismul era cel care îi adusese în starea asta. Era deci, așa cum se spunea
ÎN SFÂRŞIT, COMUNISM de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1416936102.html [Corola-blog/BlogPost/371982_a_373311]
-
formule și lozinci superficiale și sentimentale nu mai poate fi suficientă. Este lipsă ca valorile Ortodoxe și Naționale să fie înfățișate ca realitate vie și mântuitoare, în haina nouă și viu atrăgătoare. Este lipsă ca o mare ispită să fie biruită: ispita luptei „de ieri”. Nu mai este de folos ca azi să „luptăm” contra Otomanilor sau Tătarilor, nu mai este de folos ca azi să purtăm lupta pe care au dus-o eroii rezistenței anticomuniste. Aceea a fost lupta lor
A t i t u d i n i / MOMENT ISTORIC ŞI RESPONSABILITATE by http://uzp.org.ro/a-t-i-t-u-d-i-n-i-moment-istoric-si-responsabilitate/ [Corola-blog/BlogPost/93386_a_94678]
-
regele, că dacă turcii ar năvăli, cortul regelui e prea aproape și-ar fi mai-mai cu neputință să-l apere pe rege. Acesta însă nu voia să se-ntoarcă nebiruit. El știa vechea zicală: Pe scut sau cu scutul! Căci, biruită, România ar fi încetat de-a mai fi. Stan auzi un pas îndesat și o arătare ciudată se opri în fața lui. „Nu mai văzuse niciodată această uniformă, doar în icoane foarte vechi: nu era nici rus, nici cazah, nici cerchez
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
Acasa > Cultural > Modele > FELICIA FILIP. ÎNVESELIRE PENTRU CÂND ÎI VA TREBUI INIMII Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1431 din 01 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Lansarea cărții despre suferința biruită și lăsată în urmă de actorul Alexandru Arșinel, scrise de scriitoarea luptătoare în gând și speranță alături de maestru, pe tot timpul patimilor sale și azi, Oana Georgescu, a avut în ce mă privește însemnătatea adăugată a întâlnirii la eveniment a
FELICIA FILIP. ÎNVESELIRE PENTRU CÂND ÎI VA TREBUI INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417422241.html [Corola-blog/BlogPost/371965_a_373294]
-
de crengi, dar colțul luminii din vârful copacului, unde crengile au făcut sită de noade îi dă curaj și urcă. Pădurea de crengi, labirint de ochiuri de munte, o clipă netede, pe urmă câlți, fundături ca-nchisorile de piatră, cercetate, biruite, ocolite de o furnică, ageră și mică. Atâtea crengi se pun de-a curmezișul, încât viața pare un copac care nu-și mai poate vedea soarele de crengi. Furnici, oameni mici ce-aleargă printre crengi după soare și pădurea este
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1431256277.html [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
conducând spiritul printre alei ale lumii invizibile ce transcende granițe tangibile ale imaginației limitate de sfârșirea, undeva printre stele, a cugetării lumești... Înlănțuite în zale ale neputinței firii, date a exista într-o permanentă încătușare a ființei în propriul trup biruit fiind, mereu, de către propriile înfrângeri, simțiri ce curg prelung, din ulciorul înclinat al infinitului călătorind prin spațiul multidimensional, în mărginirea acestuia în sinele stăpânitor individual al efemerului prezent, se zbat neîncetat a învinge absurdul neacceptării ce își face loc sfidând
URCÂND PE TREPTE ÎNALTE ALE EXISTENŢEI... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_p_korys_1474998737.html [Corola-blog/BlogPost/366258_a_367587]
-
consecință, se puse pe crăpău și pileală! Constatând cu acest prilej că îi trece și depresia. Toată lumea mânca de rupea! Conceptul de supraponderabilitate fu trecut la criterii de frumusețe, iar bolile nutritive la rafinamente culturale. Inteligența speciei nu se lăsa biruită! Acoperiți numai de un cearceaf sau de o pătură, blănuri purtau numai țăranii de laponi, oamenii mâncau și dormitau. Se simțeau fericiți și gândeau că iată, comunismul era cel care îi adusese în starea asta. Era deci, așa cum se spunea
ÎN SFĂRŞIT, COMUNISM! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1494585027.html [Corola-blog/BlogPost/367418_a_368747]
-
să constituie puntea de diamante dintre Dumnezeu și lume, și chiar rolul de a ridica făptura la condiția proslăvirii ei prin înveșnicire. E vorba chiar de sensul în care Sfântul Apostol Pavel ne spune că moartea nu mai există, fiind biruită (cf. I Cor.. 15, 55). E drept însă și aceea că o nouă cădere în păcat, o călcare în picioare a Sângelui Domnului, readuce ademenirea și capcanele morții, prin care sunt umbrite tot mai mult sensurile creației, pregătind totodată calea
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_dimensiunea_euharistica_a_creatiei_in_raport_cu_problemele_ecologiei_si_misiunea.html [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
să constituie puntea de diamante dintre Dumnezeu și lume, și chiar rolul de a ridica făptura la condiția proslăvirii ei prin înveșnicire. E vorba chiar de sensul în care Sfântul Apostol Pavel ne spune că moartea nu mai există, fiind biruită (cf. I Cor.. 15, 55). E drept însă și aceea că o nouă cădere în păcat, o călcare în picioare a Sângelui Domnului, readuce ademenirea și capcanele morții, prin care sunt umbrite tot mai mult sensurile creației, pregătind totodată calea
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_dimensiunea_euharistica_a_creatiei_in_raport_cu_problemele_ecologiei_si_misiunea.html [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
de povara măgărească, ce-i frâna avântul spre libertate. Era tocmai momentul așteptat de disprețuitul dobitoc. Și, fără a mai pierde vremea, acesta lua conducerea și se pornea agale la drum, înapoi spre ranch, urmat fără împotrivire de armăsarul proaspăt biruit. Comentariul care înoțea ilustrația suna cam așa: bătăliile sunt câștigate de cei hotărâți, nu de cei indignați; de cei dedicați, nu de cei puternici. Este loc, însă, pentru o aplicabilitate mai largă a pildei, decât pare la prima vedere. Viețuiesc
SAU DESPRE HANDICAPURI INTERIOARE de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 37 din 06 februarie 2011 by http://confluente.ro/Magarusul_sau_despre_handicapuri_interioare.html [Corola-blog/BlogPost/344905_a_346234]
-
jind la apa limpede a Lotrului. După atâta mers, a strigat scurt la oi. Acestea s-au oprit ca la o comandă, privind la stăpânul așezat pe marginea unei stâci, năpădit de gânduri. „Puterea unui cioban se măsoară în greutățile biruite!”. - Bârrr! Duceți-vă să beți apă! A strigat, aruncând spre ele cu un șomoiog de iarbă uscată. După o odihnă de mai bine de o oră, în timp ce autoturisme și basculante treceau cu viteză pe lângă micul grup de oi, Ion s-
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1409889105.html [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
a fost mesajul părintelui pentru români Cu câteva zile înainte de moarte, întrebat de monahi ce cuvânt lasă poporului român, părintele Iustin Pârvu a răspuns: ''Poporul român ... pentru poporul român este un cuvânt greu de spus. Poporul român este un popor biruit, pizmuit și forțat, împins, fără stăpân. Poporul e fără stăpân, asta e drama cea mare. Toată lumea aceasta e fericită, e bucuroasă, are de toate, dar nu are cine să-i încălzească inimile, să-l poată menține într-o unitate, așa
Zeci de pelerini la Mănăstirea Petru Vodă, la pomenirea de doi ani a părintelui Iustin Pârvu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101986_a_103278]
-
necazuri și al cărui nume nu apare în rapoarte oficiale din vremea apărării cetății, a fost luat prizonier, împreună cu monahii din preajma lui, și vândut ca rob de turci. Sultanul Mehmed era bine informat cu privire la disensiunile religioase dintre credincioșii ortodocși, acum biruiți. Știa că mulți dintre ei atribuiau fățiș unirii de la Florența înfrângerea lor și mai știa că patriarhul unionist Grigorie al III-lea își abandonase-dacă nu chiar își pierduse-scaunul. În calitatea sa de succesor al împăratului roman crestin de la Constantinopol, sultanul
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
vorbă. Parcă-i părea rău că-l luase. Și pentru ca să spargă odată tăcerea moșu-ntrebă: - Vii de departe? - Da, răspunse tânărul scurt, semn că ori era prea obosit, ori n-avea chef de sămânță de vorbă. Bătrânul nu se lăsă biruit. - Cum te cheamă? - Adrian. - Ești de pe la noi? - Nu! Îi răspunse tânărul. - Ai ceva treburi la târg? - Așa și-așa... Și cum bătrânul n-avea ce să-l mai Întrebe, Îl lăsă În pace. Apoi, pentru ca să-și dezmorțească picioarele, se dădu
Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
în cinstea Sfintei Cuvioase Parascheva. Astfel ea devine prima călugăriță Mănăstirii Hîncu după redeschiderea complexului monahal. Pe 27 octombrie 1993, la hramul mănăstirii maica Parascheva, prin decret mitropolitan, este numită stareță a mănăstirii cu titlul de egumenă. „ "De multe ori biruiți, de multe ori supuși, dară niciodată abatuți pînă la pamînt și deznădăjduiți, îi vedem folosindu-se de tot prilejul, și de la 1366 și pînă la 1688, stînd de-a pururi în luptă. Mircea cel Batrin, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
exterioare a României e cunoscut și de copiii din clasele primare, precât au studiat viața Domnilor noștri. Vecinii noștri au fost totdeuna prea mari, noi totdeuna prea mici. Contra unor agresiuni directe ne-am apărat cu arma în mână; dar, biruiți sau biruitori, am dovedit întotdeuna că apărarea existenței noastre naționale nu e nici pentru noi o glumă, precum nu e pentru nici un popor care ține la el însuși, la felul său de-a fi. Dar agresori noi înșine n-am
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că o atitudine rezervată și modestă în certuri cari nu ne privesc ar aduce fructe bune în orice caz. Biruitorul nu ne-ar putea lua în nume de rău o atitudine care ni se impune prin poziția noastră; biruitul, daca biruit ar fi, ne-ar fi încă și mulțumitor. În orice caz, când o condiție chiar a existenței noastre este nu numai bunăvoința, dar chiar tăria amânduror vecinilor, e o politică puțin prudentă cea de înclinații manifeste care se răsfață acum
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
steagul, sabia, capul de lemn, bâtele, care amintesc de vechile confrerii militare și inițiatice cum ar fi cea a luptătorilor lupi. De altfel, se spune că atunci când se Întâlneau două cete de Călușari se declanșa o luptă violentă, iar „ceata biruită se dă În lături din fața celeilalte și după ce fac Învoieli de pace, ceata biruită este supusă celeilalte câtă vreme de nouă ani.” În privința modului cum vindecă pe cei bolnavi există mai multe variante, una din ele fiind prezentată de Dimitrie
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
cum ar fi cea a luptătorilor lupi. De altfel, se spune că atunci când se Întâlneau două cete de Călușari se declanșa o luptă violentă, iar „ceata biruită se dă În lături din fața celeilalte și după ce fac Învoieli de pace, ceata biruită este supusă celeilalte câtă vreme de nouă ani.” În privința modului cum vindecă pe cei bolnavi există mai multe variante, una din ele fiind prezentată de Dimitrie Cantemir: „vindecarea se face În acest chip. Bolnavul Îl culcă la pământ, iar călușarii
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
plăcută lui Dumnezeu; la fel și mustrare, când e rea. Suntem sfătuiți să nu dialogăm cu diavolul. Ne bate la dialectică. E mai tare ca noi și-i deosebit de viclean. După aceea urmează lupta în care mintea biruie sau e biruită și e pricină de cunună sau osândă când ajunge la faptă. Dacă medităm asupra ei și începem să ne îndulcim cu perspectivele păcatului, s-a produs însoțirea gândurilor noastre cu cele ale diavolilor vicleni, „ne-am lipit de gândul rău
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
dumnezeirea, și stați cuprinși de uimire în față cu această luptă. Ce vă uimește însă? Lumea? Întâmpările? Dumnezeirea? Nu! Puterea vă uimește, puterea ce omul dezvoltă în luptă cu nevoile vieții. Îl priviți, îl vedeți cum se frânge și cade biruit, dar, în vreme ce sunteți cuprinși de uimire, sufletul vi se înalță si vi se întărește, deoarece ați văzut un om în luptă cu o întreagă lume, și omul nu s-a dat biruit 192. De la Iuliu Spulberu, la Ghiță sau Națl
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
dumnezeirea, și stați cuprinși de uimire în față cu această luptă. Ce vă uimește însă? Lumea? Întâmplările? Dumnezeirea? Nu! Puterea vă uimește, puterea ce omul dezvoltă în luptă cu nevoile vieții. Îl priviți, îl vedeți cum se frânge și cade biruit, dar, în vreme ce sunteți cuprinși de uimire, sufletul vi se înalță și vi se întărește, deoarece ați văzut un om în luptă cu o întreagă lume, și omul nu s-a dat biruit 212. Cât de apropiată e această frază de
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]