193 matches
-
de asigurări sociale care sunt achitate la domiciliul titularilor. C.N.P.A.S. nu a semnat nici un acord privind plata în avans a pensiilor virate în cont. ( I. B.) „Timpolis“ 1000 Zilele aceastea a văzut lumina tiparului numărul 1 000 al publicației bisăptămânale timișorene „Timpolis“, aflată „în slujba legii“. Le urăm colegilor noștri să aibă parte de cât mai multor asemenea momente aniversare și să nu își dezamăgească niciodată cititorii. Rețete gratuite În aceste zile, farmaciile din Timișoara care se află în relații
Agenda2003-50-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281836_a_283165]
-
pe Cassian R. Munteanu. Conform volumului „Din cronologia județului Timiș” (Editura „Marineasa”, 2004), în 1941, s-a ajuns însă, în județul Timiș-Torontal, la următoarea situație pe piața presei scrise: 62 de publicații, din care: 9 cotidiane, 22 de săptămânale, una bisăptămânală, nouă lunare, 10 bilunare și una trimestrială, în limbile română, germană, maghiară, sârbă și bulgară. Biobibliografie Mircea Șerbănescu s-a născut pe 14 octombrie 1919 la Cernăuți, România. S-a stabilit la Timișoara în 1933. A urmat studii universitare între
Agenda2005-04-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283314_a_284643]
-
cu articole „Barbie“ maiouri, tricouri, ciorapi și chiloți, modele și culori variate. Oferta unității mai cuprinde lenjerie intimă „Roberta“ pentru femei și lenjerie de noapte (cămăși de noapte, garnituri cu un capot sau chilot), pijamale pentru adulți și copii etc. Bisăptămânal, magazinul își întâmpină clienții cu oferte promoționale în toate cele patru magazine ale firmei (din Terra, Kapa și din str. Dacilor nr. 14), oferta actuală constând într-o reducere de 35% la seturile maiou cu chilot „Pompea“ la preț de
Agenda2005-04-05-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/283316_a_284645]
-
dea lecții de limba română lui Mite. Aceasta, femeie cultivată și vag literată (mai tîrziu îi va redacta - adică îi va scrie - Regelui Carol I memoriile sale), participantă la ședințele Junimii bucureștene, nu știa bine limba română. Eminescu o vizita bisăptămînal, conversînd, în nemțește dar, mai ales, în românește, pe marginea unor texte ale lui Creangă, socotit de poet drept fundamentale pentru expresivitatea limbii române. Grațioasă, cultivată și femeie de lume lipsită de prejudecăți, poetul nu-și dădea seama, la început
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
informații arătate până acum trebuie adăugate și sursele deschise anume „diariile” (jurnalele), editate periodic în Italia și Austria. Astfel, săptămânal se primea din Italia ziarul „Foglio” („Foaia”), tipărit în orașul Foligno, iar de la Viena se primea în mod regulat gazeta bisăptămânală „Il corriere ordinario” („Curierul obișnuit”). La cancelaria domnească din București mai soseau și așa-zisele avisi militari (foi volante prin care se anunțau victoriile sau înfrângerile de pe câmpurile de luptă), tipărite în Italia, Austria și Franța. Foarte importantă era și
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
Or, întru dăinuirea graiului străbun, neamului românesc, de acum 9 localități, din nordul Bucovinei, au demonstrat deja că își iubesc Graiul, susținând astfel, sus și tare, că sunt ROMÂNI, vrednici urmași ai Voievodului Ștefan cel Mare și ai Marelui Eminescu. Bisăptămânalul „ZORILE BUCOVINEI” este publicația cu cele mai vechi tradiții și cu cel mai mare tiraj, printre ziarele minorităților naționale din Ucraina. Are peste 14.500 de abonați și un număr impresionant de cititori, care permanent ne scriu, articolele cărora le
Bucovinenii se vor declara români [Corola-blog/BlogPost/93361_a_94653]
-
său. Nu de alta dar, în „Cuvântul redacțional“ al primului număr, Lucreția promitea o revistă ieftină, care să „poată străbate și în păturile care până acum nu pot fi părtașe la mișcarea literară a poporului român“, fiind în plus și bisăptămânală. Din păcate, noua revistă a apărut numai un an, parte din pricina sănătății precare a editorilor, parte din cauza atacurilor confraților de la revista umoristică „Vulturul”. Săptămânalul „Foaia literară” rămâne în istoria locului ca prima publicație literară românească fondată și apărută la Oradea
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
prof. Elenă Rânceanu- eminent prof. de limbă română, diplomat și director al liceului. În primii ani de colegiu Viorela Codreanu Tiron a fost, mai întâi, membru al Cenaclului de poezie, iar ulterior, președinta a acestuia; în cadrul cenaclului aveau loc întâlniri bisăptămânale, unde erau invitați și scriitori afirmați, majoritatea acestora fiind foști absolvenți ai Colegiului ― personalități care împărtășeau din experiența lor și care i-au călăuzit pașii spre minunată lume a cărții și mai ales a literaturii de bună calitate (Cezar Ivănescu
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/341974_a_343303]
-
fructele și legumele sezoniere. Aspectul urmărit Cerința Modalitatea de verificare f) Utilizarea vehiculelor comerciale cu emisii reduse de poluanți atmosferici Este recomandata utilizarea acestui factor atunci când livrarea produselor implica o componenta importanta a transportului în cadrul contractului (livrări zilnice/ bisăptămânale). Se acorda punctaj maxim pentru vehicule electrice. Pentru vehiculele plugg- in hybrid se va acorda 75% din punctaj. Pentru vehiculele hybrid se va acorda 50% din punctaj. Ofertantul va prezenta informații cu privire la mijloacele de transport pe care le
ANEXE din 9 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287680]
-
CURIERUL ROMÂN, gazetă politică și literară apărută la Botoșani, bisăptămânal, între 2 martie 1886 și 26 august 1904, ca organ al Partidului Liberal. Datorită înclinațiilor literare ale directorului, Ioniță Scipione Bădescu, C.r. a acordat un însemnat spațiu beletristicii. În cei aproape douăzeci de ani de apariție (întotdeauna regulată), I.
CURIERUL ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286599_a_287928]
-
CURIERUL DE IAȘI, gazetă politică apărută la Iași din 31 martie 1868 până în septembrie 1884, mai întâi săptămânal, de la 5 octombrie 1869 de două ori pe săptămână, de trei ori pe săptămână din iulie 1870, din nou bisăptămânal între 26 aprilie și 14 noiembrie 1879 și apoi săptămânal până în septembrie 1884. C. de I. intră, probabil înainte de anul 1870, în sfera de influență a Junimii. Când editorul A. Bernard dă faliment (în mai 1871), Th. Balassan, până atunci
CURIERUL DE IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286596_a_287925]
-
CUVÂNT MOLDOVENESC, periodic de cultură și informație enciclopedică apărut la Chișinău, bisăptămânal, din mai 1913 până la 25 decembrie 1921, apoi neregulat, din 1932 până la 10 decembrie 1939. A fost editat, pe rând, de Nicolae N. Alexandri, Simion Murafa și Pan Halippa. Până la 1 decembrie 1920 a fost tipărit cu caractere chirilice. C.m.
CUVANT MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286614_a_287943]
-
DACIA VIITOARE, gazetă politică și literară săptămânală, apărută la București de la 3 iulie până la 16 octombrie 1894; începând cu numărul 10 devine bisăptămânală. Primele numere au și un editorial politic, scris în limba franceză, probabil de directorul gazetei, Bonifaciu Florescu. Acesta își asumă răspunderea atitudinii politice a gazetei, lăsând colaboratorilor dreptul de a se exprima potrivit credințelor literare proprii. Periodicul anunță un program
DACIA VIITOARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286643_a_287972]
-
DÂMBOVIȚA, foaie politică și literară bisăptămânală, apărută la București (cu întreruperi), între 11 octombrie 1858 și martie 1865. Și-a schimbat titlul în „Independința” (25 octombrie-29 noiembrie 1860 și 13 aprilie 1861-1 ianuarie 1862) și „Independința română” (22 noiembrie 1862-23 noiembrie 1863). În 1860, fiind suprimată
DAMBOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286660_a_287989]
-
, jurnal politic și literar bisăptămânal apărut la București de la 6 februarie până la 6 august 1857. Redactor-șef este C. A. Crețulescu, iar editor, E. Grant, fratele Mariei Rosetti. De altfel, lui C. A. Rosetti i se propusese conducerea comitetului de redacție, iar redactorii s-au
CONCORDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286355_a_287684]
-
CONCORDIA, gazetă politică și literară bisăptămânală, apărută la Pesta între 3 august 1861 și 25 decembrie 1870. Până la 3 ianuarie 1863, a fost redactată de Sigismund V. Pop, care, de la această dată, în calitate de proprietar al periodicului, îi transferă sarcina de „redactor răspunzător” lui Al. Roman, profesor
CONCORDIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286354_a_287683]
-
CONVENȚIUNEA, periodic politic și literar care apare la Iași, mai întâi săptămânal, apoi bisăptămânal, de la 18 iulie 1867 la 4 august 1868. Gazeta are o orientare politică antijunimistă și cvasiseparatistă. Aici se publică una din primele încercări de contestare a „noii direcții” junimiste. Autorul ei, Constantin Skeletti, vedea o flagrantă discrepanță între rigoarea critică
CONVENŢIUNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286399_a_287728]
-
pseudonimele C. Măgureanu, C. Vrânceanu, C. Constantin, în numeroase cotidiene și periodice literare din Iași și București („România literară”, „Ateneu”, „Cronica”, „Saeculum” ș.a.). La „Convorbiri literare” a deținut, timp de cinci ani, rubrica permanentă „Contexte”, pe care a reluat-o, bisăptămânal, din 1995, în cotidianul „Evenimentul” din Iași. Din 1990 este publicist-comentator la ziarul „Adevărul” și redactor al săptămânalul „Adevărul literar și artistic”. Este laureat al Premiului „G. Bacovia” al revistei „Ateneu”. C. s-a remarcat ca un ingenios comentator literar
COROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286429_a_287758]
-
BOBÂRNACUL, publicație satirică și literară apărută la București, săptămânal și bisăptămânal, de la 1 ianuarie 1878 până la 3 iunie 1879, de la 21 decembrie 1879 până la 7 februarie 1880, apoi în iunie și iulie 1880, la 9 și 18 aprilie 1885 și între 2 februarie și 7 aprilie 1886. Proprietar și redactor al
BOBARNACUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285768_a_287097]
-
structurii organizaționale actuale. Structura organizațională existentă are anumite probleme principale. Comenzile urgente: firma de vânzare prin corespondență, dorind să-și reducă stocurile și să răspundă mai rapid semnalelor pieței, presează pentru o modificare a programării producției: se dorește o programare bisăptămânală și, în perspectivă, săptămânală. Responsabilul gamei „corespondență” nu poate fi eficient cu programarea actuală centralizată. • Politica comercială: firma Robinetex riscă să piardă 25% din comenzi din cauza lipsei de mobilitate și, implicit, să piardă perspectiva unei piețe în creștere legată de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
, ziar politic și literar apărut la București, bisăptămânal, ca o continuare a ziarului „Epoca”, între 19 septembrie și 2 octombrie 1865, având ca redactor responsabil pe Pantazi Ghica. Publicația e de orientare unionistă, susținând legile și reformele lui Al. I. Cuza, prin comentariile amănunțite de la rubrica „Revista interioară
ACTUALITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285171_a_286500]
-
MÂNTUIREA, periodic apărut la București, zilnic între 24 ianuarie 1919 și 4 decembrie 1922 și bisăptămânal, apoi săptămânal între 2 septembrie 1944 și 24 octombrie 1948. Director: A.L. Zissu. Comitetul redacțional e alcătuit din I. Sternberg, F. Focșeneanu, Ion Călugăru, Filip Finkelstein, iar secretar de redacție este I. Ludo. Organ al Federației Sioniste din România
MANTUIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287995_a_289324]
-
, revistă literară apărută la București, bisăptămânal, între 1 iunie și 2 decembrie 1879. Destinat „a procura o distracțiune senină tuturor”, J. pentru t. publică romane originale și traduse, versuri, biografii ale unor personalități (I. Heliade-Rădulescu, D. Bolintineanu, C. Negri, D. Petrino și N. Nicoleanu). Biografiile sunt
JURNALUL PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287695_a_289024]
-
românilor bucovineni cu revoluționarii din alte teritorii românești a fost editarea la Cernăuți a primului ziar cu text bilingv, român-german, „Bucovina“. Primul număr al acestui ziar a apărut la 4 octombrie 1848 ca săptămânal, iar de la 1 ianuarie 1849 ca bisăptămânal. Ultimul număr al ziarului a apărut la 20 septembrie 1850. În fruntea ziarului s-au aflat frații Gheorghe și Alecu Hurmuzaki, secretar de redacție era preotul Iraclie Porumbescu, iar responsabil pentru „partea românească“ a ziarului - Aron Pumnul. La acest ziar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și Alexandru D. Xenopol, scriitorul Ioan Slavici și poetul Mihai Eminescu. Un rol important în viața publică a Bucovinei l-a deținut „Revista Politică“, publicată la Suceava în martie 1886-aprilie 1891. Sub conducerea lui Modest Grigorcea s-a editat ziarul bisăptămânal „Gazeta Bucovinei“ (mai 1891aprilie 1897). În viața publică a ținutului s-a remarcat și ziarul „Patria“ (iulie 1897-mai 1900), redactat de Valeriu Braniște. Din 1904 până în 1914 s-a publicat revista literară „Junimea Literară“, ai cărei redactori responsabili au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]