76 matches
-
că așa mirosea tatăl meu. Pe timpul iernii făcea herpesuri (pentru care Zizmo luase vitamina C). Dar Tessie avea pielea albă și se ardea ușor de la soare. De când Își amintea Milton, Tessie fusese mereu la ei prin casă, purtând costumațiile severe, bisericoase, pe care mama ei le găsea atât de amuzante. ― Uită-te la noi, spunea Lina. Ca un meniu chinezesc. Dulce și amărui. Lui Tessie nu-i plăcea când Lina vorbea așa. Nu i se părea că e amară; doar decentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
finanțele. Numai că Dumnezeu mi-a ajutat pentru că eu sunt în curtea bisericii și ei n-au înțeles. Nimic nu este întâmplător. Nu biserica este în curtea mea, eu am intrat în Grădina Domnului. Nu sunt eu marele credincios, marele bisericos, dar asta mă obligă foarte mult. Este o motivație în plus pentru mine. Primarul mă dădea exemplu: Cum de la Pazvante este verde, frumos, iar la noi este uscat? Ce faceți voi, mă, acolo pe banii Primăriei? În jurul Catedralei, erau numai
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
dădu ochi cu Stănică, pe care-l cunoștea prea bine, și râse cu înțeles către el. - De unde mai ieșiși, satană? îl întrebă părintele cuumoare, când sfârși slujba, în vreme ce-și trăgea epitrafilul pe deasupra cozii. - Păi ce, sfințitule, obiectă Stănică bisericos, eu n-amvoie să iau parte la sfânta slujbă a sfeștaniei, să mă-ngrijesc de suflet? - Ba ai, cum să n-ai, porc de câine, chiar te laud că te-aidat și tu pe brazdă și pășești către cele bune. Te-aștept
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
În spate, Julius se Întorcea și o vedea Întotdeauna pe bătrînica În negru, care ajunsese abia atunci. Singurul zgomot deosebit era zgomotul pașilor grăbiți și nervoși ai părintelui Aurelio Lovett, care se Îndrepta hotărît spre primul rînd de bănci, lumînărar bisericos, cum Îi spunea Juan Lucas. Vorbea răgușit și deschidea liturghierul uriaș, plin de iconițe de hîrtie și panglici de toate culorile care arătau fără greș Întreg calendarul ecleziastic. Susan Îi Întindea lui Julius cartea ei de rugăciuni ca să i-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
o partidă zdravănă de futai, astai trebe, Îi spun eu, pornind Volvo-ul și simțind un acces de testosteron când schimb bestia Într-o viteză superioară. Haide, scumpo, ia-o. Gus zâmbește. E un puțoi bătrân și de treabă. Puțin cam bisericos, dar nu ți-o scoate pe gât. — Iești un tip nașpa Bruce, zice el. — Pare genul de femeie care a fost dezamăgită de un bărbat. Probabil frigidă, speculez eu, pe când o cotim spre Raeburn Place. Nu mi-ar strica o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
În ochii mei. Dacă nu l-aș fi cunoscut mai bine pe ticălos, aș fi zis că-i dă târcoale bucățicii blonde și meseriașe acolo sus și tot tacâmu. Dai Însurat cuaceeași băbătie de șaptejde ani lumină, puțoiu bătrân și bisericos. — Bruce, aici e Gus. Ți-ai deschis mesajele interne? Un cadouaș din partea caraghiosului de la etaj. Rup unul din maldărul de plicuri sigilate care mă așteaptă, pe cel cu numele lui Nid pe el. NOTIFICARE INTERNĂ Către: D.S.-ii Gillman, Stark
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
abate atenția de la el. Însă apoi Începe o secvență dementă cu o petrecere la birou, unde toată lumea se fute ca sonații. Mă gândesc la pizda În care o să-mi dau drumul la petrecerea noastră de Crăciun: puicuța aia nouă și bisericoasă mai Întâi, apoi mai e și Fulton și, binențeles, curva aia babană Regina Mărimii și chiar și Drummond, ce morții măsii, dacă sunt prea disperat. Simt cum mâna se duce spre umflătura din chiloții mei, dar, după ce-mi pișc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
e un băiat de treabă. Un bunic care Își adoră nepoții și totuși e unul dintre cei mai temuți anchetatori din Christendom. Asta-i chestia tare cu puțoii ca Gus, nui numa un simplu job pentru iei. E un tip bisericos și urăște sincer infracțiunile și Încălcările legii. Totuși, problema lui e că poate manifesta uneori puțin prea multă compasiune creștinească. Ajungem la o crâșmă janghinoasă, un loc pe care-l știm lângă docuri. Și aici e mereu deschis, chit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
incredul. De pățit, a pățit-o destul, fie când era dependent de stupefiante, fie când bea până uita de nevasta prietenului, cea cu care s-a și căsătorit într-un final tragic. N-a devenit ceea ce în românește se cheamă bisericos. A contribuit, cred, la asemenea atitudine firea de englez sceptic, dotat cu simțul relativității și-al umorului. Făcând parte mai degrabă din high-life-ul mondial decât din rândul artiștilor populari, Clapton nu umblă cu fițe și nu practică stilul scorțos, impenetrabil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
participarea responsabilă la treburile comunitare și globale. Și ar mai fi ceva. Uităm prea ușor, sau chiar ignorăm cu... naturalețe, că primul „act” al globalizării (în cadre strict spirituale) a fost scris de creștini. Uităm tocmai noi, poate cei mai bisericoși est europeni! Prin învățătura lui Iisus (preluată de apostoli), „neamurile” (popoarele) au fost chemate să mărturisească credința în Dumnezeu Unul, oferinduli-se „egalitatea de șanse” la mântuire. De acum înainte, între evrei („poporul ales”) și „neamuri” (celelalte popoare) nu există deosebire
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
participarea responsabilă la treburile comunitare și globale. Și ar mai fi ceva. Uităm prea ușor, sau chiar ignorăm cu... naturalețe, că primul „act” al globalizării (în cadre strict spirituale) a fost scris de creștini. Uităm tocmai noi, poate cei mai bisericoși est europeni! Prin învățătura lui Iisus (preluată de apostoli), „neamurile” (popoarele) au fost chemate să mărturisească credința în Dumnezeu Unul, oferinduli-se „egalitatea de șanse” la mântuire. De acum înainte, între evrei („poporul ales”) și „neamuri” (celelalte popoare) nu există deosebire
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
o oarecare măsură, și a lui Jesse. Și mor de curiozitate să aflu ce colț obscur al mapamondului l-a Înghițit pe Burne. Crezi că-i la Închisoare, sub un nume fals? Mărturisesc aici că războiul, În loc să mă facă mai bisericos, ceea ce ar fi o reacție normală, m-a preschimbat Într-un agnostic incurabil. Bisericii Catolice i s-au ciuntit atât de des aripile În ultima vreme, Încât a jucat un rol absolut neglijabil și nu mai produce nici măcar scriitori buni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
mari, frați sau părinți, nu-și uită înaintașii. Vor pieri dar nu vă vor lăsa ai nimănui. Rugați-vă lui Dumnezeu. Fabrica de popi Bunicul după mamă dorea cu orice preț să mă vadă preot și cu toate că nu era deloc bisericos, voia ca slujba de adio să i-o fac eu, cu lecturi din toate evanghe liile posibile. Bunicul s-a prăpădit înainte de a merge la seminar dar i-a dat mamei vie în plus ca să aibă din ce mă școli
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
și mai mult să o iubească. Știe oare ea că poate ca să-ți dea o lume-ntreagă, C-aruncîndu-se în valuri și cercând să te-nțeleagă Ar împlea-a ta adâncime cu luceferi luminoși? Cu zâmbiri de curtezană și cu ochi bisericoși, S-ar preface că pricepe. Măgulite toate sunt De-a fi umbra frumuseții cei eterne pe pământ. O femeie între flori zi-i și o floare-ntre femei - Ș-o să-i placă. Dar o pune să aleagă între trei Ce
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
de vest. Sâmbătă dimineață fac cumpărăturile. Ea doarme până spre prânz, tot nu am ce face. Cand ma intorc, fac mâncarea - pe o săptămâna. Ea este deja cu nasul în cărți. Duminică la fel - așa că plec la slujbă. Nu sunt bisericos, dar măcar întâlnesc români... Sunt cam reci, iscoditori, bârfitori, privesc cu neîncredere noii sosiți. Nici după ce au aflat că sunt de mult timp în Canada nu m-au primit între ei. Mă privesc cu invidie: lucrez în State... Preotul este
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
meu. Dimpotrivă, am să încerc să scot în evidență numai ceea ce socotesc eu că trebuie și că este sugestiv cu adevărat, pentru povestirea aceasta. Așa încât, voi spune direct că, de când se știa ea, Victoria fusese o femeie foarte credincioasă, foarte bisericoasă și o femeie căreia îi sporise credința și i se înflăcărase peste măsură, odată cu înaintarea ei în vârstă. Mai pe scurt, de ceva vreme încoace, dânsa ajunsese o habotnică veritabilă și cu convingeri religioase de oțel. Iar această trăsătură a
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
al Gîndirii, ulterior director al revistelor Credința și Floarea de foc, călugărit după război sub numele Daniil, membru al grupului isihast clandestin de la Mînăstirea Antim, victimă a închisorilor staliniste... Considerat de critică - pe bună dreptate - mai curînd un poet „ritualist”, „bisericos” decît religios, acesta publică în paginile revistei poeme apocaliptice, cu figurație istorică și tentă expresionist-futuristă („Stih hun“, „Stihuri pentru rîsul roșu“, „Apocalips de uzină“ ș.a.), sau „proză” despre absurdul despiritualizat al artei și al lumii moderne („Logica absurdului“). Sînt texte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
modernismul arhitectonic și pictural al lui Marcel Iancu și pînă la articolul de fond flasc al dlui Sandu Tudor din ultimul număr”. Flasc? Ce eufemism... Vitriolantul „Coliva lui moș Vinea“ (autor: Ilarie Voronca) conține o trimitere transparentă la această turnură „bisericoasă”. Căci recidivele nu lipsesc: tot la Contimporanul, și tot de pe poziții ortodoxiste, Sandu Tudor își va manifesta rezervele în raport cu polemica generaționistă prilejuită de „Itinerariul spiritual“ al lui Mircea Eliade și de „Manifestul «Crinului alb»”. Pînă în 1931, revista lui Vinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
paie ude. Și i se cutremura, trupul, de parcă l apucaseră frigurile. Apoi, cineva l-a îndepărtat, ușor, și s-a pornit ancheta. Tatăl spunea, cui îl asculta și cui nu, că, decedatul, fusese un băiat bun. Cuminte. Prea cuminte. Și bisericos. În fiecare duminică se ducea la slujbă. Dar, că toată viața, a fost la bășcălia altora. Care se credeau a fi mai deștepți și mai ai dracului decât el. Iar dânsul, peste tot, încasa bobârnacele celor din preajmă. Și până la
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
de bute; El iubește-n ea ideea frumuseței cei trecute, În matroana desflorită vede încă pe copilă. {EminescuOpIV 230} Ea vedea în înțeleptul cu-arătare reverendă Prototipul cucoșimei, pe-al cucoșilor cucoș, Când cu flori de-oratorie și cu ochi bisericoși, Adâncit platonizează în tiradă somnolentă. Astfel dar fini și dânsa drumul sorții pămîntene: Arde lumânarea vieții până la un căpițel. Și acum la bătrânețe, să-l uzeze și pe el, Ea drept candelă l-aprinde ființei suprapămîntene. Unt de lemnu-n sînt-pretinsa
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
iar de barbut. Oacă, cel mai mic, ședea deoparte, că se curățase, și ronțăia semințe. Lângă flăcări, bătătoriră pământul cu palmele, și Bozoncea scoase zarurile. De data aceasta, meșter se dovedi codoșul. Scuipă și-și făcu semnul crucii, că era bisericos. Babaroasele cădeau clănțănind în praf. Hoții priveau cu ochii aprinși norocul. - Șanu-Brăila! spuse unul. - Perechi! mârâi alături Piele. Bozoncea strânse oasele, râse cu toată gura lui frumoasă de i se văzură dinții albi și puternici; ascultă la ureche sunetul lor
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
meu. Dimpotrivă, am să încerc să scot în evidență numai ceea ce socotesc eu că trebuie și că este sugestiv cu adevărat, pentru povestirea aceasta. Așa încât, voi spune direct că, de când se știa ea, Victoria fusese o femeie foarte credincioasă, foarte bisericoasă și o femeie căreia îi sporise credința și i se înflăcărase peste măsură, odată cu înaintarea ei în vârstă. Mai pe scurt, de ceva vreme încoace, dânsa ajunsese o habotnică veritabilă și cu convingeri religioase de oțel. Iar această trăsătură a
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
a mai rămas, spre sacristie, ca să‑și pună pe el veșmintele și să se producă - în mijlocul corului de copii voioși și proaspeți, care e foarte plăcut lui Dumnezeu, fiindcă sună încă neprihănit - în fața mătușii și a bunicii. Ambele sunt foarte bisericoase și, în luna mai sau în timpul posturilor, pun niște bani deoparte, din care le mai scapă câte ceva printre degete și pentru băiețel, ca răsplată pentru evlavia cu care slujește la altar; ca să‑și cumpere și el cândva o pereche de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
arma cea mai la Îndemână: nesimțirea. Și cruzimea. Scuipatul pe obrazul celuilalt la oră de maximă audiență. La Monica, la Iartă-mă, la Teo. Silă! Ne era silă de cei care otrăviseră mințile părinților noștri, de patriotismul fotbalistic, de naționalismul bisericos, dar și de ungurii mereu la guvernare, silă de cumințenia nespălaților, de sfioșenia de târfă spășită a patriei, dar și de Înalta prestanță a unor Pleșu ori Rrrrăzvan Theodorescu. La ce bun? Li s-a tot dat ocazia, n-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
noi îi dau sugestia să învețe de la guvernanții noștri cam cum este cu Legea și cum se manipulează ea. Ca altă dată, să nu se mai umfle în pene pentru o singură Lege amărâtă, pe care numai tâmpiții și proștii bisericoși o respectă. De cine se tem hoții? Vai, cât de ciudat am ajuns ca să fiu! M-am trezit deodată așa vorbind doar cu mine însumi, despre ce credeți? Tocmai de ciudățeniile și paradoxurile unui popor, care nici în douăzeci și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]