73 matches
-
literară 1.1.1. Structura operei literare. Structuri în textele epice (procedee de legare a secvențelor) 1.1.2. Figurile de stil (actualizare). Repetiția (aliterația, asonanța). Antiteza. Metafora 1.1.3. Versificația. Tipuri de rimă. Tipuri de ritm. Piciorul metric (bisilabic) 1.1.4. Genuri și specii. Genurile epic și liric. Balada cultă, imnul, nuvela (câte un text din fiecare specie literară, pentru a ilustra trăsăturile respectivei specii literare și pentru caracterizări de personaje). 2. Practica rațională și funcțională a limbii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185379_a_186708]
-
este uzual un catren, cu rime de tip a-b-a-b (încrucișată), a-a-b-b (împerecheată) sau a-b-b-a (îmbrățișată), prima fiind uneori mai apreciată decât celelalte. Sunt preferate versurile scurte, de maxim 10-12 silabe, drept care se pretează mai bine tipurile de ritm cu picior bisilabic, iambul și troheul. La un vers scurt, dactilul, amfibrahul sau anapestul dau o primă senzație de aritmie. Versurile trebuie să aibă aceeași lungime, excepție făcând cazul în care ultimul vers este mai scurt, cel mult jumătate din celelalte. Iată un
PARTEA I-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1410855598.html [Corola-blog/BlogPost/353797_a_355126]
-
literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. - Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metaforă. Alegoria. Inversiunea. - Strofa și versul. Rimă (monorima, rimă împerecheata, încrucișata, îmbrățișată). Măsură. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul). - Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă, sincretica). - Genuri literare. Genurile epic, liric și dramatic. - Specii literare: basmul popular, schița, nuvelă, românul, balada populară, fabula, doina populară, pastelul, imnul, comedia. B. Practică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180462_a_181791]
-
literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. - Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metaforă. Alegoria. Inversiunea. - Strofa și versul. Rimă (monorima, rimă împerecheata, încrucișata, îmbrățișată). Măsură. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul). - Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă, sincretica). - Genuri literare. Genurile epic, liric și dramatic. - Specii literare: basmul popular, schița, nuvelă, românul, balada populară, fabula, doina populară, pastelul, imnul, comedia. B. Practică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181553_a_182882]
-
literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. ● Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea. Strofa și versul. Rima (monorima, rima împerecheată, încrucișată, îmbrățișată). Măsura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul). ● Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă, sincretică). ● Genuri literare. Genurile epic, liric și dramatic. ● Specii literare: basmul popular, schița, nuvela, romanul, balada populară, fabula, doina populară, pastelul, imnul, comedia. B. Practica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170670_a_171999]
-
literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. ● Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea. Strofa și versul. Rima (monorima, rima împerecheată, încrucișată, îmbrățișată). Măsura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul). ● Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă, sincretică). ● Genuri literare. Genurile epic, liric și dramatic. ● Specii literare: basmul popular, schița, nuvela, romanul, balada populară, fabula, doina populară, pastelul, imnul, comedia. B. Practica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
Mindovg", care poate fi destul de ușor de reconstruit ca "Mindaugas" sau "Mindaugis". În 1909, lingvistul lituanian Kazimieras Buga a publicat o lucrare de cercetare care susținea sufixul „-"as"”, care a fost în mare parte acceptată. Mindaugas este un nume arhaic bisilabic lituanian, folosit înainte de creștinarea Lituaniei, și este formată din două componente: "min" și "daug". Etimologia poate fi găsită de la „daug menąs” (înțelepciune mare) sau „daugio minimas” (faimă multă). Lituania a fost condusă în secolul al XIII-lea de un număr
Mindaugas () [Corola-website/Science/318525_a_319854]
-
pronume. Antecedentul sau poate fi nume de ființe sau de lucruri. Se preferă folosirea lui "cual" în locul lui "que" cu caracter explicativ, în contextele în care antecedentul este departe de relativ, cu prepozițiile "por, sin, tras", cât și cu prepozițiile bisilabice și locuțiuni echivalente ("entre los cuales, por encima del cual", etc): "Esperó a șu vecino, el cual no llegó. No aprendió bien la lección, por lo cual fue castigado. Formă neutră "lo cual" are ca antecedent o formă neutră sau
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
a ↘ széket!" „Aduceți scaunul!”; „De unde știi?” Propozițiile interogative totale (la care se răspunde prin „da” sau „nu”) compuse din cel puțin trei silabe au intonație ascendentă-descendentă: "Pontosan érkezett a vonat?" „Trenul a sosit la timp?” Propozițiile interogative totale mono- sau bisilabice au intonație numai ascendentă: "Jó?" „E bun(ă)?”; "Igen?" ['i↗gɛn] „Da?”
Fonologia limbii maghiare () [Corola-website/Science/316227_a_317556]
-
cuvintelor; de fapt, majoritatea cuvintelor moderne sunt alcătuite din două sau mai multe caractere. Mai degrabă, un caracter corespunde aproape întotdeauna unei singure silabe , care este și un morfem. Totuși, există câteva excepții de la această regulă, cum ar fi morfeme bisilabice (scrise cu două caractere), silabe bimor-femice (scrise cu două caractere) și cazuri în care un singur caracter reprezintă un cuvânt polisilabic sau o frază. Chineza modernă are multe omofone; astfel aceeași silabă vorbită poate fi reprezentată de mai multe caractere
Caracter chinez () [Corola-website/Science/315952_a_317281]
-
Enclitice sunt particulă interogativa "li" (cu sensul aproximativ „oare”), pronumele personale forme scurte (de exemplu "ga" „îl”, "mi" „îmi”), pronumele reflexiv "se", formele scurte ale verbelor auxiliare, de exemplu cel al viitorului, "ću" „voi”. Proclitice sunt prepozițiile monosilabice și unele bisilabice, unele conjuncții monosilabice, cuvantul de negație "ne". Din punctul de vedere al accetuării, encliticele și procliticele formează un singur cuvânt cu cel precedent, respectiv următor. În unele cazuri, într-un astfel de cuvânt, accentul trece pe proclitic: Morfologia limbii sârbe
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
în "-ao" și cele în "-eo", la care o a fost cândva l (vezi mai sus Alternanta l ~ o): "orao" „vultur”, "pepeo" „cenușă”. Nominativul plural al acestora se termină în "-i": "jeleni „cerbi”. Masculinele monosilabice și mare parte din cele bisilabice primesc de regulă la plural sufixul "-ov-" (după consoana postalveolară, alveolopalatală sau palatala "-ev"-): "stanovi" „locuințe”, "orlovi" „vulturi”, "muževi" „bărbați”. Sunt și substantive masculine terminate cu "-a", ca femininele: prenume masculine ("Nikola), nume de profesii ("sudija „judecător”). Cu acestea acordul
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
a venit după mine”. 5. Formă "mnom" se folosește numai cu prepoziție, iar accentul trece pe această, pe când formă "mnome" se utilizează fără prepoziție. 6. La genitiv, dativ și acuzativ, formele accentuate se deosebesc de cele neaccentuate și prin caracterul bisilabic al celor accentuate, cu excepția formelor "nas" și "vas". În scrisul obișnuit, caracterul accentuat sau neaccentuat al acestora poate reieși numai din context. 7. La acuzativ feminin singular sunt două forme neaccentuate: "je", folosită în general ("On je vidi" „El o
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
în limba română doar patru substantive feminine terminate în bă, care au genitiv dativul în ii: barbă - bărbii iarbă - ierbii limbă - limbii treabă - trebii Terminația ei apare la: a) majoritatea substantivelor terminate în ă, b) toate substantivele terminate în ie bisilabic, c) toate substantivele și adjectivele terminate în e, d) pronumele și adjectivele pronominale. Pentru a-și forma și consolida deprinderile de exprimare corectă orală și scrisă am reamintit permanent regulile scrierii substantivelor și adjectivelor cu doi și trei i, am
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
același) și de diferențiere (celălalt, cestălalt): același om/același, celălalt om/celălalt. Alte deosebiri caracterizează numai formele de feminin singular: • absența particulei deictice -a lasă loc la nominativ-acuzativ dezinenței -ă: această fată/aceasta. • adjectivul de depărtare are la nominativ-acuzativ structură bisilabică, iar pronumele structură trisilabică: acea fată/aceea. Când urmează substantivul, centru al sintagmei nominale, adjectivul demonstrativ are aceeași structură ca și pronumele corespunzător: omul acela/acela, fata aceea/aceea, fata aceasta/aceasta ș.a.m.d. Flexiunea adjectivului demonstrativ se înscrie
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acestei noi omonimii-excepție: persoana a II-a imperativ - persoana a II-a indicativ este condiționată de structura fonetică a verbului și de relațiile de fonetică sintactică în care acesta se cuprinde. Primesc dezinența -I și la imperativ cele mai multe din verbele bisilabice a căror rădăcină se termină în africatele ¥, ©: plâng-I!, trec-I!, merg-I!, tac-I! etc. și unele verbe cu rădăcina terminată în sonantele n sau r: rămâ-I!, răsar-I!, apar-I! etc. Compușii acelorași verbe, însă, păstrează prima omonimie
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din primii 3 ani de viață). Clasificarea Alalia motorie se aseamănă cu afazia motorie. Alalicul înțelege sensul cuvintelor, dar nu le poate pronunța, execută ordinele verbale și poate arăta obiectele indicate. Poate emite unele sunete nearticulate și cuvinte mono și bisilabice. Poate ajunge la 15-20 de cuvinte. Comunică printr-un limbaj bazat pe imitația fenomenelor din natură. Are dificultăți de motricitate și psihomotricitate. Subiectul își formează foarte greu schema corporală. Alalia senzorială. Alalicul nu înțelege sensul cuvintelor, dar poate repeta unele
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
psihomotrică specifică psihoterapie comportamentală terapie logopedică dezvoltarea unor deprinderi de lucru elementare 5. OBIECTIVELE PROGRAMULUI PERIOADA: Semestrul I, An școlar 2008-2009 O1: educarea motricității generale: coordonarea mișcărilor membrelor superioare și inferioare; O2: identificarea sunetelor, diferențierea sunetelor, formarea cuvintelor monosilabice și bisilabice; O3: constituirea mulțimilor de obiecte după criterii date; O4: formarea șirului numerelor naturale (concentrul 0-5); O5: ameliorarea disabilităților lexice și grafice; O6: educarea autocontrolului și a inhibiției voluntare; O7: cultivarea încrederii în forțele proprii. 6. ACTIVITĂȚI REALIZATE DE MEMBRII ECHIPEI
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
joc) Exerciții de conștientizare a structurii cuvântului metoda globală (analiza cuvântului cuvânt cu sens despărțire în silabe identificarea literelor - identificarea sunetelor corespunzătoare cuvânt cu sens). Exerciții de identificare a ordinii silabelor în structura cuvintelor (se vor utiliza cuvinte cu sens bisilabice). Exerciții de exprimare corectă orală și scrisă cu utilizarea unor materiale didactice de suport (fișe de lucru în care cuvintele cu sens scrise să fie însoțite de imaginea concretă a acestora). Exerciții orale și scrise de identificare a ordinii cuvintelor
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
cuvintelor cheie care arată operația care trebuie realizată (mai mult cu, mai puțin cu). Rezolvarea de probleme cu o singură operație și cu suport concret Criterii de evaluare (exemple). Identifică și recunoaște toate literele. Citește cuvinte cu sens, mono și bisilabice. Citește în ritm propriu propoziții simple formate din 3-4 cuvinte. Scrie cuvinte cu sens (mono și bisilabice) după imagini. Construiește oral propoziții simple, cu și fără suport imagistic. Scrie propoziții simple, cu sprijin din partea profesorului și suport imagistic. Ordonează cuvintele
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
cu o singură operație și cu suport concret Criterii de evaluare (exemple). Identifică și recunoaște toate literele. Citește cuvinte cu sens, mono și bisilabice. Citește în ritm propriu propoziții simple formate din 3-4 cuvinte. Scrie cuvinte cu sens (mono și bisilabice) după imagini. Construiește oral propoziții simple, cu și fără suport imagistic. Scrie propoziții simple, cu sprijin din partea profesorului și suport imagistic. Ordonează cuvintele astfel încât să obțină propoziții simple. Ordonează propoziții simple, realizate după imagini, astfel încât să obțină un text foarte
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
obțină propoziții simple. Ordonează propoziții simple, realizate după imagini, astfel încât să obțină un text foarte scurt. Construiește oral și scris un text foarte scurt, după imagini și cu sprijin din partea profesorului. Scrie corect după dictare cuvinte cu sens, mono și bisilabice. Scrie și propoziții simple formate din 3-4 cuvinte. Respectă încadrarea în pagină dar cu suport prin utilizarea caietelor speciale. Efectuează adunări și scăderi în concentrul 0 10,cu și fără suport intuitiv. Rezolvă probleme cu o singură operație, adunare - scădere
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
și a strofelor. Ritmul poetic reprezintă o succesiune recurentă de unități prozodice echivalente, numite picioare metrice. Acestea se definesc ca unități ritmice în care silabele accentuate (/) și cele neaccentuate (U) se succed după un anumit model. Unitățile ritmice pot fi: - bisilabice: troheul (/U: Codrule, codruțule) și iambul (U/: A fost odată can povești) - trisilabice: dactilul (/U U ): Barba lui fluturăn vânturi ca negura cea argintie (/ UU, / UU, / UU, / UU, / UU, / U) amfibrahul ( U/U ): Trecutai când cerui câmpie senină (U/U
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
bcb, cdc/în rondel: abba, abab, babaa) - monorima (aaa, bbbb/12 34): Din ochi lăcrimând, / Pe culmi alergând, / Pe toți între bând / Și la toți zicând Rimele monosilabice sunt numite rime masculine (silabele finale sunt accentuate: ...dés /...iés), iar rimele bisilabice (penultima silabă accentuată: ...lúne /...súne), rime feminine. Rimele bogate sunt cele trisilabice (rima dactilică începe cu antepenultima silabă, care e accentuată: ... clípele/...arípele) sau tetrasilabice (rima hiperdactilică/peonică realizează identitatea fonetică a ultimelor patru silabe: ...málurile/...válurile). - Rima interioară (două
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
s (î), z(î), n(î); omite c, g, h, ț, ș, j; Examinarea deprinderilor de labiolectură: înțelege și execută comenzi verbale simple;indică obiecte , imagini, numite verbal; receptează și reproduce foneme; receptează , înțelege și reproduce cuvinte simple monosilabice și bisilabice; receptează și înțelege la nivel suficient propoziții simple, comenzi simple. Comunicarea verbală - nivelul de dezvoltare a limbajului verbal: coarticulează corect două foneme; coarticulează incorect trei foneme; coarticulația consonantică este deficitară; pronunță corect cuvinte monosilabice; pronunță corect cuvinte bisilabice; nu folosește
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]