61 matches
-
efect amplu de rezonanță, vin să sugereze mișcarea imponderabilă a personajului evocat. Cel de-al doilea episod (măsura 18), cu o evidentă funcție tranzitivă, echivalentă punții din contextul unei forme clasice de sonata, aduce în prim-plan circumstanța unei suprapuneri bitonale de și . Înlănțuirea mixturală în acorduri de sextă marcată cu p doucement soutenu (susținut blând) afirmă cel de-al doilea material tematic, expus în registrul median și secondat de fondul sonor al unei pedale ostinate de secundă mare (). Ultima secțiune
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tablourile „pline de mister” ale lui Turner, cu irizări ce străpung ceața deasă de pe Tamisa, preludiul ilustrează un autentic peisaj sonor conceput printr-o adaptare inspirată a tehnicilor picturale impresioniste la specificul reprezentărilor muzicale. Astfel, în aspectul dual al scriiturii bitonale (ce suprapune două entități sonore apropiate, dar și puternic contrastante ) recunoaștem acea echivalență sonoră a concepției cromatice cu tușe divizate, ce explorează efectul optic produs de juxtapunerea culorilor pure. Desubstanțializată, „materialitatea” își pierde consistența, dizolvându-se într-o senzație vaporoasă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a preludiului. Ediția Peters optează pentru scrierea tradițională a acordului din planul superior al măsurii 38. Astfel, acordul de eliptic de terță armonizează acel do# evaziv al temei secunde. În consecință, rezultă aceeași rezonanță cvasi-diatonică cu ortografierea unei suprapuneri armonice bitonale (În demersurile analizei comparative s-au folosit în exclusivitate aceste două ediții ale materialului studiat). În evoluția discursului debussyst, ideea tematică nu supune aparițiile sale unei strategii cronologice posibil de anticipat. Proba o constituie însăși reeditarea cu totul surprinzătoare a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
terței mici , al cărei prim sunet este extras din contextul apogiaturii originare. De altfel, ultima reapariție tematică coincide cu debutul codei ce înlănțuie apoi văpăile strălucitoare ale spiritelor apei, semn al reîntoarcerii definitive a Ondinei în lumea sa acvatică. Arpegiul bitonal ce juxtapune culori armonice îndepărtate (re major și fa# major) suprapuse unei pedale a sunetului re plasat în registrul grav, nu mai devine pretextul unei efuziuni pline de optimism, în pofida unui final în ton major (re major). El se cufundă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
aprilie 1913, de către pianistul spaniol Ricardo Viñes, la Societatea Națională. O interpretare înlănțuită a ultimelor două preludii, va pune în evidență fuziunea acestora printr-un efect de ecou ce se stabilește între finalul în do major al Terțelor și începutul bitonal al Focurilor de artificii. Tempo-ul inițial Modérément animé léger, égal et lointain (moderat animat - lejer, egal și îndepărtat), cu recomandarea indicației metronomice de , supus ulterior unor multiple modificări agogice cu implicații descriptive, statornicește legături intime cu viziunea mișcării libere
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acut evoluează, în exclusivitate, în spațiul restrâns al scării pentatonice: . În cea de-a treia secțiune (măsura 41), descoperim circumstanța unei noi ipostaze a aceluiași material tematic, transpus la un ton descendent față de versiunea originară și prezentat într-o suprapunere bitonală cu liniile în arabesc desfășurate în major (această ipostază recurge deopotrivă la diminuarea intervalului introductiv, „semnalul” inițial de cvintă perfectă transformându-se în cvartă perfectă). Dubla apogiatură ce anticipează tonul de va evolua spre formula de triolet , ritmului ternar atribuindu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
nouă fracționare a fluidității de discurs, înainte de reluarea impulsivă a motivului tematic incisif et rapide ( f - più f - ff) ce revine, de această dată, în fa# major, conducând ulterior la o tratare quasi cadenza ce investighează rezonanțele suprapuse ale seriilor bitonale: fa - la - do și . Reinstalarea tonalității inițiale de fa major într-o mișcare lărgită (Mouvt élargi) indică debutul secțiunii de final a preludiului, fază apoteotică ce culminează cu expunerea motivului tematic într-o ipostază amplificată, exuberantă (éclatant - strălucitor). Arpegiile prelungi
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
surdină a tremolo-ului suprapus unui fragment foarte îndepărtat al Marseillaise-i. Intenția de risipire a imaginii se realizează, mai ales, prin asocierea tonalității de do major a imnului cu zumzetul difuz al basului ce alternează sunetele . Astfel, observăm cum arabescurile bitonale ale introducerii își găsesc corespondența în natura capricios duală a acestui final. Asistăm la o stingere în surdină a unei adevărate extrovertiri improvizatorice, ce electrizează mulțimile într-o seară de iulie și ale cărei explozii de lumină pare să unească
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
clinic va înregistra starea generală a pacientului. Vor fi examinați: orofaringele pentru leziuni asociate, ganglionii latero-cervicali și supraclaviculari (metastaze), toracele (arii de consolidare, exudate pleurale, durere spontană și provocată, tumora palpabilă). Se vor înregistra: prezența tusei, hemoptiziei, wheezing-ului, dispnneei, vocii bitonale. Vor fi examinate cu atenție extremitatea cefalică, abdomenul, extremitățile (degete hipocratice, dureri articulare, osoase, musculare). Depistarea unei opacități nodulare sau tumorale prin examenul radiologic clasic va duce la aplicarea unui algoritm diagnostic pe care îl prezentăm schematic (fig. 6.101
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
aortic, fie prin interesarea valvulară luetică. 3. anevrismele crosei aortice sunt acompaniate de manifestări pulmonare secundare compresiei traheobronșice (dispnee, wheezing, tuse rebelă, atelectazii pulmonare variate), cavei superioare (circulație colateral sau edem în pelerină) sau a nervului laringian recurent stâng (voce bitonală). Uneori, pulsațiile vizibile în furculița suprasternală ridică suspiciunea unui anevrism de crosă aortică. 4. anevrismele aortei descendente sunt situate distal față de emergența arterei subclaviculară stânga; datorită localizării în mediastinul posterior, ele sunt însoțite de simptome și semne revelatoare cointeresării organelor
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
se asociază regurgitațiilor și dacă simptomele sunt și nocturne. Disfagia este progresivă, inițial pentru solide, ulterior devine completă. Pierderea ponderală survine inevitabil ca urmare a imposibilității pacientului de a se alimenta cât și datorită neoplaziei. Durerea epigastrică sau retrosternală, vocea bitonală și simptomele respiratorii (tuse, dispnee, pneumoniiă apar tardiv și denunță de regulă prezența unei metastaze, infiltrarea unor țesuturi din jur (nervul recurent) sau prezența unei fistule esofago-traheale sau eso-bronșice. Endoscopia Endoscopia superioară cu biopsie este cea mai importantă investigație în
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
obicei, cu sânge roșu și provine din ramuri bronșice sau periesofagiene mici, cu originea în aortă și c Lezarea nervului laringeu Traumatismul nervului laringeu recurent este o complicație potențial esofagectomiei transhiatale necesită un tratament specific. Lezarea permanentă duce la voce bitonală și afectează protecția căilor respiratorii în deglutiție. Această complicație poate fi evitată prin protecția nervului în timpul cervical al operației. O gravitate deosebită o prezintă riscul leziunilor nervului bilateral după esofagectomia transtoracică cu anastomoză cervicală. Disecția esofagului superior în torace se
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
obicei examinați împreună. Atunci când sunt afectați, pe clinic putem constata: diminuarea senzației gustative, pervertirea gustului, diminuarea sau abolirea reflexelor velo-palatin și faringian, cel mai frecvent unilateral, având drept consecință tulburări de deglutiție, refularea lichidelor pe nas și aspirație traheală, vocea bitonală datorată perezei corzilor vocale. Pentru componenta vegetativă se examinează secreția salivară pentru n. IX și reflexul oculocardiac poate fi inversat de partea afectată. XI - nervul accesor - este un nerv motor ce are o parte din fibre cu origine aparenta intracranian
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
rinofaringe) - se controlează acuitatea auditivă. Nas și sinusuri: - se examinează permeabilitatea foselor nazale; - se caută punctele sinusale dureroase. Cavitate orală și faringe: - se inspectează cavitatea bucală, dinții, limba și orofaringele, reflexul de deglutiție, fonația (disfonie în neoplasmul laringian și vocea bitonală în paralizia de nerv recurent în tumorile mediastino-pulmonare). Gâtul: - se inspectează și se palpează ganglionii cervicali, notându-se orice modificare. Nivelele ganglionilor limfatici cervicali utilizate sunt: - submandibular; - jugulo-carotidian superior; - jugulo-carotidian mijlociu; - jugulo-carotidian inferior; - triunghiul cervical posterior. - se examinează mobilitatea laringelui
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
inspectează și se palpează ganglionii cervicali, notându-se orice modificare. Nivelele ganglionilor limfatici cervicali utilizate sunt: - submandibular; - jugulo-carotidian superior; - jugulo-carotidian mijlociu; - jugulo-carotidian inferior; - triunghiul cervical posterior. - se examinează mobilitatea laringelui și prezența cracmentului laringian normal; - se observă prezența disfoniei, vocii bitonale, stridorului laringian; - se palpează mușchii cervicali posteriori, coloana și se apreciază mobilitatea coloanei cervicale. - Examinarea toracelui și a abdomenului Bolnavul fiind rămas în poziție șezândă, se trece la examinarea toracelui și a abdomenului; începând cu fața posterior se observă modificările
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
care va fi luat în calculul incapacității globale și respectiv în stabilirea gradului de invaliditate. Funcția fonatorie poate fi tulburata începând cu cavitatea bucală că în stomatolalia închisă sau deschisă și până la organul fonator principal, laringele, sub formă de voce bitonala (în paraliziile recurentiale) sau disfonie prin formațiuni tumorale ori afonie consecutivă ablației laringelui. Cuantificarea tulburărilor fonatorii se face în raport de inteligibilitatea vocii și intensitatea acesteia între ușoară, cănd practic vorbirea este puțin deranjată, medie când disfonia este evidentă până la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
strălucitor. 8 O dată cu apariția zorilor, culorile prind parcă viață, bolta virând din indigoul nopții în azurul zilei, văzul trecând spre vederea colorată, în șapte culori. Aceste fapte ne determină să concluzionăm că ochiul uman prezintă o vedere diurnă Țcolorată), una bitonală (crepusculară) și unitonală (nocturnă), acesta comutând la unul din aceste trei tipuri de percepție în funcție de intensitatea luminii. În vederea crepusculară Țîn zori sau amurg), când intensitatea luminii este mai scăzută, ochiul devine mai sensibil la culorile reci, la indigo, în timp ce roșul
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
scris. Etiologic, disartria este consecința lezării nervilor cranieni implicați în fonație (corzile vocale), precum și în modularea sunetelor emise de către acestea. Disfonia definește situația în care una sau ambele corzi vocale nu răspund comenzii nervoase. În afectări unilaterale vocea are aspect bitonal, iar când sunt implicate ambele corzi vocale, pacientul este afon. Tulburări disartrice mai sunt întâlnite în parkinsonism, ce se caracterizează printr-o voce rigidă, fără modulații și într-o cadență crescută, precum și în unelesindroame cerebeloase, caz în care vocea are
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
urechi). Alteori au un caracter contradictoriu o ureche aude cuvinte frumoase, laudative, favorabile, încurajatoare, pe când la cealaltă aude numai amenințări, cuvinte jignitoare, înjurături. Acest tip de halucinații auditive s-au numit halucinații bilaterale antagoniste (Seglas). Mai există și halucinații auditive "bitonale" în care ceea ce variază este doar tonalitatea vocii. O halucinație auditivă cu consecințe care pot fi foarte grave pentru bolnav este cea numită de "comandă", imperioasă, care cere efectuarea unei anumite acțiuni ce poate fi dramatică (de exemplu: "Aruncă-te
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
adună în punga diverticulară care, mărindu-și volumul, compresează esofagul și produce disfagie. Alt simptom constă în regurgitarea alimentelor stagnate în punga diverticulară; în unele cazuri apar accese nocturne de tuse ca urmare a inhalării bronșice a conținutului diverticular, voce bitonală (compresiunea recurentului) și hipersalivație. Diagnosticul este stabilit radiologic (fig. 1): imagine sacciformă care depășește în afară lumenul esofagian de care este legat printr-un colet mai larg sau mai îngust. Endoscopia digestivă superioară furnizează date asupra aspectului mucoasei diverticulare. Forme
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
stenoze post traumatice, - pareze sau paralizii (corzi vocale - n. recurențiali), - procese tumorale benigne, maligne, - procese inflamatorii cronice, trenante sau repetitive. Funcția fonatorie poate fi tulburată începând cu cavitatea bucală (stomatolalie) și până la organul fonator principal, laringele, sub formă de : - voce bitonală în paralizie recurențială, - disfonie prin formațiuni tumorale, - afonie consecutivă ablației laringelui. Cuantificarea tulburărilor fonatorii se face în raport de inteligibilitatea vocii de la ușoară și până la accentuată, când este vorba de afonie. În stabilirea gradului de handicap se vor avea în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
stenoze post traumatice, - pareze sau paralizii (corzi vocale - n. recurențiali), - procese tumorale benigne, maligne, - procese inflamatorii cronice, trenante sau repetitive. Funcția fonatorie poate fi tulburată începând cu cavitatea bucală (stomatolalie) și până la organul fonator principal, laringele, sub formă de : - voce bitonală în paralizie recurențială, - disfonie prin formațiuni tumorale, - afonie consecutivă ablației laringelui. Cuantificarea tulburărilor fonatorii se face în raport de inteligibilitatea vocii de la ușoară și până la accentuată, când este vorba de afonie. În stabilirea gradului de handicap se vor avea în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
stenoze post traumatice, - pareze sau paralizii (corzi vocale - n. recurențiali), - procese tumorale benigne, maligne, - procese inflamatorii cronice, trenante sau repetitive. Funcția fonatorie poate fi tulburată începând cu cavitatea bucală (stomatolalie) și până la organul fonator principal, laringele, sub formă de : - voce bitonală în paralizie recurențială, - disfonie prin formațiuni tumorale, - afonie consecutivă ablației laringelui. Cuantificarea tulburărilor fonatorii se face în raport de inteligibilitatea vocii de la ușoară și până la accentuată, când este vorba de afonie. În stabilirea gradului de handicap se vor avea în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261795_a_263124]
-
stenoze post traumatice, - pareze sau paralizii (corzi vocale - n. recurențiali), - procese tumorale benigne, maligne, - procese inflamatorii cronice, trenante sau repetitive. Funcția fonatorie poate fi tulburată începând cu cavitatea bucală (stomatolalie) și până la organul fonator principal, laringele, sub formă de : - voce bitonală în paralizie recurențială, - disfonie prin formațiuni tumorale, - afonie consecutivă ablației laringelui. Cuantificarea tulburărilor fonatorii se face în raport de inteligibilitatea vocii de la ușoară și până la accentuată, când este vorba de afonie. În stabilirea gradului de handicap se vor avea în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261794_a_263123]
-
stenoze post traumatice, - pareze sau paralizii (corzi vocale - n. recurențiali), - procese tumorale benigne, maligne, - procese inflamatorii cronice, trenante sau repetitive. Funcția fonatorie poate fi tulburată începând cu cavitatea bucală (stomatolalie) și până la organul fonator principal, laringele, sub formă de : - voce bitonală în paralizie recurențială, - disfonie prin formațiuni tumorale, - afonie consecutivă ablației laringelui. Cuantificarea tulburărilor fonatorii se face în raport de inteligibilitatea vocii de la ușoară și până la accentuată, când este vorba de afonie. În stabilirea gradului de handicap se vor avea în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261796_a_263125]