18 matches
-
ALANIA, la mijloc DACIA unde este și GOTHȚIA (teritoriul ocupat de goți), apoi se află Germania, din care cea mai mare parte este ocupată de suebi...” În timpul migrației hunilor sub regele ATILA, PRICUS PANITES descrie călătoria făcută alături de solii împăratului BIZANȚULUI, THEODOSIUS al II-lea la regele ATILA (448 d.Hr.) trecând prin satele locuite de sciți care s-au dovedit ospitalieri, primindu-i în casele lor. THEOPHYLAKOS SIMOCATTES în opera de seamă între anii 610-641 d.Hr. vorbește despre expediția
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
ALANIA, la mijloc DACIA unde este și GOTHȚIA (teritoriul ocupat de goți), apoi se află Germania, din care cea mai mare parte este ocupată de suebi...” În timpul migrației hunilor sub regele ATILA, PRICUS PANITES descrie călătoria făcută alături de solii împăratului BIZANȚULUI, THEODOSIUS al II-lea la regele ATILA (448 d.Hr.) trecând prin satele locuite de sciți care s-au dovedit ospitalieri, primindu-i în casele lor. THEOPHYLAKOS SIMOCATTES în opera de seamă între anii 610-641 d.Hr. vorbește despre expediția
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
ALANIA, la mijloc DACIA unde este și GOTHȚIA (teritoriul ocupat de goți), apoi se află Germania, din care cea mai mare parte este ocupată de suebi...” În timpul migrației hunilor sub regele ATILA, PRICUS PANITES descrie călătoria făcută alături de solii împăratului BIZANȚULUI, THEODOSIUS al II-lea la regele ATILA (448 d.Hr.) trecând prin satele locuite de sciți care s-au dovedit ospitalieri, primindu-i în casele lor. THEOPHYLAKOS SIMOCATTES în opera de seamă între anii 610-641 d.Hr. vorbește despre expediția
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400834.html [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
a Domnului Prof. Univ. Dr. Liviu Borcea - de la Facultatea de Teologie Ortodoxă Oradea (15.05.2006)... Cu mai mulă vreme în urmă am aflat de năprasnica boală ce s-a abătut asupra distinsului nostru profesor de istoria, cultura și spiritualitatea bizanțului (și) care veste m-a întristat foarte mult, culminând cu această fulgerătoare trecere a sa la cele veșnice, de la care iată, se împlinesc iată, deja zece ani. În iureșul acestor zile și în vârtejul acestor vremuri, mi-am adus aminte
– ZECE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A DOMNULUI PROF. UNIV. DR. LIVIU BORCEA – DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ORADEA (15.05.2006)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463117133.html [Corola-blog/BlogPost/384933_a_386262]
-
cezari” corespund întru totul celor ce se petrec în prezent de parcă scriitorul roman ar fi un contemporan de-al nostru. De fapt, această temă ar putea fi obiectul de studiu pentru o cercetare aparte și mai amănunțită. INTERESELE GEOPOLITICE ALE BIZANȚULUI În perioada Marii Migrațiuni a Popoarelor (sec. III-XIII), multe din orașele situate pe cursul inferior al Dunării au dispărut sa au ajuns în delăsare. Aceasta nu înseamnă că regiunea și-a pierdut, fie și temporar, însemnătatea geostrategică. În menținerea pozițiilor
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
la veșnicele lăcașuri a Domnului Prof. Univ. Dr. Liviu Borcea - de la Facultatea de Teologie Ortodoxă Oradea Cu mai mult timp în urmă am aflat de năprasnica boală ce s-a abătut asupra distinsului nostru profesor de istoria, cultura și spiritualitatea bizanțului (și) care veste m-a întristat foarte mult, culminând cu această fulgerătoare trecere a sa la cele veșnice, de la care iată, se împlinesc deja cinci ani. În iureșul acestor zile și în vârtejul acestor vremuri, mi-am adus aminte, pentru
DOMNUL LIVIU BORCEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_domnul_liviu_borcea_.html [Corola-blog/BlogPost/366828_a_368157]
-
În luna noiembrie 1028, Constantin al VIII-lea, împărat al bizanțului, simțindu-se foarte bolnav și fiind de altfel în vârstă de aproape 70 de ani, chibzui că era vremea să se gândească la orânduirea succesiunii. Va fi de mirare poate că fiind ultimul reprezentant bărbat al Casei de Macedonia, Constantin
Romanos al III-lea Arghir () [Corola-website/Science/314771_a_316100]
-
de factură turcică-iraniană-arabă (argintul se folosea în monede într-un procent mai mare decât aurul în tot acest univers musulman, lucru care ținea și de tradiție) asprul s-a impus în fața perperului care a încetat să fie emis către sfârșitul bizanțului (secolul XIV-1453) fie din cauza crizei financiare și economice prin care trecea Imperiul, fie definitiv după preluarea Constantinopolului de către Mehmet II și otomani. De altfel, după cucerire, otomanii au emis în continuare asprii (denumiți akcele), dar cu formă plată și nu
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
să se standardizeze (standardizat desigur după chipul palid al lui Constantin) Începând cu el, pentru deslușirea emitentului trebuie citită legenda monedei, toți împărații fiind asemănători lui Constantin cel Mare (Iulian Apostatul, Theodosius, Iustinian, etc... până la cei din perioada clasică a bizanțului grecesc din secolele IX-X - Nichifor II Focas, Ioan Tzimiskes și Constantin Porfyrogenetul.. Reversul monedei cunoaște o varietate ceva mai mare, el continuând tradiția monetară romană de reprezentare a reversului prin victorii, edificii, înțelegeri între cele două imperii (concordia augustorum), evenimente
Solidus () [Corola-website/Science/313343_a_314672]
-
Bun (1400-1432), care atestă existența unui târg la Bârlad și prin care dăruie vama târgului Mănăstirii Bistrița pentru întreținere. Apariția timpurie a târgului se datorează așezării sale la răscrucea dintre drumurile comerciale care legau centrul și nordul Moldovei cu lumea bizanțului și cea orientală. Faptul că aici se desfășura o puternică activitate economică și comercială explică prezența delegației de negustori bârladeni la marele Congres bisericesc de la anul 1418 ținut în Elveția, așa cum menționează documentul acestui Congres cunoscut sub numele de "Contizilium
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
cel Bun, care atestă existența unui târg la Bârlad și prin care dăruie vama târgului Mănăstirii Bistrița pentru întreținere. Apariția timpurie a târgului se datorează așezării sale la răscrucea dintre drumurile comerciale care legau centrul și nordul Moldovei cu lumea bizanțului și cea orientală. Faptul că aici se desfășura o puternică activitate economică și comercială explică prezența delegației de negustori bârlădeni la marele Congres bisericesc de la anul 1418 ținut în Elveția, așa cum menționează documentul acestui Congres cunoscut sub numele de "Contizilium
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
început/ ochiul secund în Ochiul tău răsfrânt eclipsă-i cosinus și azimut. La lumânarea sfinților sărac pe-o coastă sus mormântul din cuvânt prin răstignirea văzului îl trag altarului surpat cel care sunt. La Maica ta ce sân ai tulburat bizanțul lanț de stele străbătând? în care intri prunc și ieși bărbat ca tremurate rugi/icoane-n gând. E iesle craniul cu plăvanii-n somn /rupturi de nori abside paraclis/ în mâni cu pânea pari truditul domn mutând biserica din spic
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
răfuială? un alibi? sunt cuvinte - spui - ușoare ca sămînța de plop încă mai rătăcesc prin culoarul îngust dintre fraza rostită acum o sută de ani și sintaxa-i grețoasă de azi cu siguranță de-aceea le-au numit puștance ale bizanțului cum rătăceau ele pe culoarele europei anne hélčne și marthe cu gustul cantabil apărîndu-le de capcana păsărarului de ciumă de spaimele nopții în sala înflăcărată de bal (semințe de plop zburătăcite cu sîrg din parisul balcanilor) și cum să lupți
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
după Hristos" (Albineț, 1845, p. XII). Soarta romanității organizate statal este, astfel, perpetuată în istorie prin principatele române, care sunt plasate în continuitatea directă a Imperiilor romane. Într-o formă mult mai elaborată, N. Iorga (1972) [1935] va susține teza "bizanțului de după bizanț", insistând asupra faptului că principatele danubiene române sunt moștenitoarele de jure și de facto ale romanității bizantine. Cele patru elemente definitorii ale Bizanțului, "ca un complex de instituții, ca sistem politic, ca formație religioasă, ca tip de civilizație
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
impune ca o dogmă, conform căreia bolile sunt considerate pedeapsă divină pentru păcatele înfăptuite, iar vindecarea vine de la Dumnezeu și Sfinții vindecători. Un rol însemnat îl are caritatea creștină, care este recomandată de biserică și inițiată încă de Apostolul-medic Luca. BIZANȚUL CREȘTIN - BIZANȚUL MEDICAL Când, în anul 312, împăratul Constantin cel Mare a dat Edictul de libertate creștinismului, Imperiul Bizantin era deja plin de credincioși. Exemplul creștinilor, prin noua învățătură, schimba mentalități și deschidea altă perspectivă destinului uman. Dragostea de om
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
o dogmă, conform căreia bolile sunt considerate pedeapsă divină pentru păcatele înfăptuite, iar vindecarea vine de la Dumnezeu și Sfinții vindecători. Un rol însemnat îl are caritatea creștină, care este recomandată de biserică și inițiată încă de Apostolul-medic Luca. BIZANȚUL CREȘTIN - BIZANȚUL MEDICAL Când, în anul 312, împăratul Constantin cel Mare a dat Edictul de libertate creștinismului, Imperiul Bizantin era deja plin de credincioși. Exemplul creștinilor, prin noua învățătură, schimba mentalități și deschidea altă perspectivă destinului uman. Dragostea de om adusă de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
scris un Abreviar al întregii arte medicale. Pe lângă cele 287 de capitole ale acestui tratat, Nonos a mai scris studii despre dieta de primă necesitate și a participat la traducerea în arabă a lui Dioscorides și a lui Oribas. DECLINUL BIZANȚULUI șI AL MEDICINII BIZANTINE Declinul Imperiului Bizantin are cauze exterioare, cărora nu le-a mai putut face față și cauze interne, pe care nu a mai avut cine să le rezolve. În secolul VII îi sunt smulse acestui Imperiu, Egiptul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
după Hristos" (Albineț, 1845, p. XII). Soarta romanității organizate statal este, astfel, perpetuată în istorie prin principatele române, care sunt plasate în continuitatea directă a Imperiilor romane. Într-o formă mult mai elaborată, N. Iorga (1972) [1935] va susține teza "bizanțului de după bizanț", insistând asupra faptului că principatele danubiene române sunt moștenitoarele de jure și de facto ale romanității bizantine. Cele patru elemente definitorii ale Bizanțului, "ca un complex de instituții, ca sistem politic, ca formație religioasă, ca tip de civilizație
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]