1,717 matches
-
în prima jumătate a secolului, transformați ulterior ireversibil. Formidabilă de-a dreptul mi se pare atmosfera Brașovului cu multe fațete, un fel de Shambala a nostalgiilor autorului, un loc de încrucișare a spiritului teuton cu cel slav și cu cel bizantin, populat de fantome de domnițe bisexuale și înconjurat de culmi neguroase. Întâlnire la Kronstadt este un roman al exilului în toate sensurile, o poveste a jidovului rătăcitor, în cel mai realist mod posibil. Plecat în 1957 din Brașov, prin Ierusalim
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]
-
însă și inevitabile incursiuni până dincolo de istoria Bizanțului (1453), urmărind, acolo unde e necesar, inclusiv istoria �creșterii și descreșterii imperiului otoman". Toleranța islamică față de creștini și evrei (ahlu-l kitab, oamenii Cărții - adică ai unei scripturi -) a pus pe gânduri ortodocșii bizantini, care au fost la un moment dat în situația de a �opta" între ocupația turcească și unirea cu catolicii. în ajunul căderii Constantinopolului, trimișii la papalitate ai ultimului împărat au acceptat și semnat formal la Florența unificarea celor două biserici
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
și ele vor intra în Europa contribuind la structurarea modelului de cavaler și curtean și, în general, de "om de caracter", sau "om civilizat". Până în secolul al VII-lea, arabii nu s-au făcut simțiți printre popoarele cunoscute atunci: romanii, bizantinii, vizigoții, celții, francii. Dar apare o carte din care se dezvoltă o religie nouă: Coranul. Revelația lui Mahomed nu se deosebește mult de cea a patriarhilor și proorocilor, de aceea Coranul pare o variantă poetică (avea tradiția quasâdei), a Bibliei
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
sarazinilor - musulmanii omaiazi din Spania - cum se scrie în cronici dar mai ales în Cântecul lui Roland - și califul Bagdadului abasid) nu s-ar fi stabilit relații, schimburi de solii, vizite, comerț. Harun al-Rașid avea tot interesul să opună Imperiului Bizantin un alt imperiu, pe cel al lui Carol cel Mare, iar, pe de altă parte, să-l folosească pe împăratul roman împotriva dușmanilor de moarte ai abasizilor, omaiazii din Damasc, ce ocupaseră Spania și întemeiaseră califatul de Cordoba. Fantezia orientului
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
însă, că această pe cît de interesantă, pe atât de necesară colecție continuă, din fericire, cu încă două volume (apărute concomitent anul trecut) în ciuda a ceea ce s-a întâmplat cu Editura Minerva. Palia istorică este singura versiune românească a apocrifului bizantin răspândit mai întâi prin intermediar slav și reprezintă o vastă culegere de povestiri canonice și apocrife relative la Vechiul Testament (începând cu facerea lumii), legendele de tradiție iudaică și bizantină organizate în cicluri narative. Circulația lor largă în tot spațiul creștin
Legende pentru toți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14647_a_15972]
-
pe însuși Terten... Dar să-l lăsăm pe Petre Diaconu în universul său de istorie și frumusețe sufletească pentru a ne întoarce la tristețea în care a căzut acest imperiu de la Gura Borcei. Știam că cetatea a fost construită de bizantini între anii 971-976 e.n., având în frunte trupelei lui Ioan Tzimiskes și concepută ca cea mai mare bază navală de la Dunărea de Jos. Scopul ei era acela de a opri invazia varezilor, conduși de Ziatoslav, care încă mai visau să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94288_a_95580]
-
era acela de a opri invazia varezilor, conduși de Ziatoslav, care încă mai visau să cucerească Constantinopolul. Apoi istoria a devenit mit. Peste cetate au năvălit, succesiv, humanii, pecenegii și apoi tătarii. A fost recucerită de tot atâtea ori de bizantini și refăcută pentru a fi redată populației civile din zona Dunării despre care vorbim, de unde a prosperat un comerț cu toată Europa. Oricum, istoria ei devine neclară ca însuși acele vremuri, până când Mircea cel Bătrân ne reamintește, prin timp, că
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94288_a_95580]
-
state europene, cât și pentru identitatea Europei de mâine. În ce privește România, ne întrebăm care este sau care ar fi modelul cel mai simbiotic, eficient și optim în vederea consolidării și definirii unei relații între Stat și Biserică, atâta vreme cât nici modelul tradițional - bizantin, precum nici cel izvorât din revoluția franceză, al Statului laic și laicizat nu pot fi alternative viabile pentru contextul actual? Și aceasta în condițiile în care Biserica este chemată la (re)evaluarea vocației sale profetice cu privire la cârmuirea duhovnicească a lumii
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
le exprim"), dar mai ales pe truditorul asupra Filocaliei, a operei lui Dionisie Areopagitul sau cea a Sfântului Ioan al Crucii ("Printre cărțile care m-au influențat cel mai tare, care mi-au vorbit despre lumină, se numără cele ale bizantinilor din secolele XII, XIII și XIV, isihaștii, precum și Biserica rusă a lui Arseniev"). Capitolul Les Ťlivres pharesť, les influences littéraires d'Eugčne Ionesco - poate cel mai surprinzător din Ionesquie -, descriind etapele formării spirituale și intelectuale, afinitățile și selecțiile literare ale
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
ale oratoriului Patimile Domnului, Paul Constantinescu a refăcut total partitura pe care a terminat-o la 24 aprilie 1948 în formă de reducție pentru pian. În formă orchestrata a fost gata la 22 iunie 1948. În această versiune, intitulată Oratoriul Bizantin de Paști, Patimile și Învierea Domnului a fost reprezentat în primă audiție în Germania, la 7 aprilie 1973, cu contribuția Capelei de Stat din Dresda, si a Formației corale Kreuzchor, la Kreuzkirche din Dresda, sub baghetă lui Martin Flämig, în
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
oștile maurilor musulmani. Abu Baker, primul calif din istoria arabilor după apariția islamului, începe rapid expansiunea. În anul 633, tot teritoriul Arabiei Centrale era deja înglobat, urmând ca progresia noii religii să se manifeste pe teritoriul Siriei și Palestinei, Egiptul bizantin fiind cucerit în anul 639. Egiptenii se convertesc imediat la islam și coabitarea cu arabii invadatori se transformă în simbioză. Către est, primul califat arab se dezvoltă rapid, extinzându-se peste teritoriul Irak-ului actual și al Iran-ului. În
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
de scarlatină, ca și, de bună seamă, a te "topi", cu Craii, "în purpura asfințitului" (s. m.) sau, eventual, "în sânge" (s. m.), cu suta optsprezece, este, aici, a-ți asuma, până la capăt, pr(a)estigiile "culorii imperiale", mistuitorul roșu bizantin. Și, de altminteri, moarta are parte de un prohod într-adevăr domnesc, "ca împărătesele de la Bizanț"... Cu care, acest roșu, "scarlat"-ul matein, va să-și încheie echivoca lui misiune, - după ce alternase, contrapunctic, cu "craii", în concertul marii cărți. II
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
reduceau la regina Echidna din țara arimilor, de lângă Oceanos Patamos, soția legendarului erou/semizeu Hercule. Și la Justinus (Hist. Philipp., Lib. II. c. 2) îi regăsim pe arimaspi (arimasci) ca locuind pe lângă Munții Rhipei, de la Istru, munți pe care Ștefan Bizantinul îi numea „munții hiperboreenilor” și care formau pe vremuri granița de vest a Sciției. La geograful Melo, munții Rhipaei aparțineau Europei, în apropiere se afla o regiune foarte fertilă, după care urmau sciții și arimaspii. Niște rami sunt amintiți și
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
Barbaricum iar cel din sudul Dunării România, care cuprinde Panonia, Moesia, Dalmația, Istria, Macedonia, Tracia (www.ariminia.ro). Originea tuturor acestor denumiri se reduce la poporul arimilor sau arameilor (N. Densușianu, D.P.,Vol. II, pag 189). Arimaspii, ne spune Ștefan Bizantinul erau doar un popor din gintea hiperboreenilor („Arimaspoi ethnos Yperboreon”), dar domnia politică peste hiperboreenii pașnici de la Istrul de jos o aveau vecinii lor de la apus, acești războinici arimaspi. Conform istoricului Damastis Sigensis, care a trăit pe vremea lui Herodot
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
fostul jupan de Rascia îl încoronează pe fiul său Ștefan drept Mare Despot, Stăpân și Autocrat al tuturor regiunilor sârbești, în ziua de Bună Vestire a anului 1196. Chiar a doua zi, Ștefan Nemania și soția sa Ana, fiica împăratului bizantin Roman, se refugiază la Studenica, una din lavrele pe care le ctitoriseră și depun făgăduielile monahale. Nemania devine monahul Simeon, iar regina Ana - monahia Anastasia. Ulterior, Simeon îl urmează pe Sava la mănăstirea Vatopedu pe Sfântul Munte. Legăturile celor doi
Agenda2004-4-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281970_a_283299]
-
menționare istorică a aromânilor în Balcani are loc după Theopanes și Theophylact Simocatta în anul 579, „vlahii“ acompaniind o armată bizantină care mărșăluia împotriva avarilor pe teritoriul actualei Bulgarii. A doua mențiune sigură urmează în anul 976, când, de la cronicarul bizantin Kedrenos, aflăm despre asasinarea lui David, fratele țarului Samuel al bulgarilor, de către niște „vlahi“ nomazi. În secolul al XI-lea, un alt cronicar bizantin - Kekaumenos - afirma că vlahii din Pind provin din vecinătatea Dunării. După câteva încercări de menținere (în
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
se celebrează găsirea crucii de către împărăteasa Elena, mama lui Constantin cel Mare, și înălțarea ei în timpul unei ceremonii solemne de către patriarhul Macarie de Ierusalim, la 14 septembrie 335. Sărbătoarea marchează și readucerea Sfintei Cruci de la perși, în 629, pe timpul împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim. Cu 14 ani mai înainte, regele persan Cosroe Parviz, cucerind Cetatea Sfântă, luase ca pradă și racla cu o bucată din lemnul Sfintei Cruci, informează . Prima celebrare solemnă a
Creştinii ortodocşi şi catolici prăznuiesc Înălţarea Sfintei Cruci () [Corola-journal/Journalistic/25214_a_26539]
-
în linii mari, ca o retrospectivă, a adus în imensele săli ale Parlamentului cam toate motivele și tehnicile pe care artista le-a impus în ultimele decenii. Din punct de vedere iconografic și stilistic, spațiul său de interes este cel bizantin și postbizantin, cu hieratismul, tematica și schemele compoziționale specifice. Dar artă Georgiei Lavric nu este nicidecum un exercițiu de pietate pură, oricît de multe ar fi temele creștinismului răsăritean care se găsesc în lucrările sale, pentru că dincolo de fascinația pe care
Trei ipostaze ale autenticitătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18185_a_19510]
-
dar spun drept că după ce am isprăvit novela de citit, îmi simțeam mușchii obrazului strîmbați de dezgust". Țîfnos și cu ifose de mare moșier (nu era decît fiu de arendaș), ce-și va căuta, apoi, genealogia într-un inventat Lascarism bizantin, Caragiale simțea plăcerea să-l dezumfle, punîndu-l la punct cu exclamații iritante pentru Zamfirescu: "Băi Duilă" - își exprima, deschis, tot "dzgustul" la lectura marei, totuși, nuvele a lui Caragiale. Maiorescu, care nici el nu înghițea țîfnele lui Duiliu Zamfirescu, i-
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
a avut atingere cu Hristos rămâne mai departe izvor de putere dumnezeiască. Faptul de a fi avut atingere cu Hristos nu aparține numai trecutului, ci are o permanentă actualitate. Iar mai intim a fost unit cu Hristos sânul Maicii Domnului. Bizantinii socotesc unirea aceasta permanentă, Fiul rămânând unit cu Maica și după naștere, cum rămâne veșnic unit cu Tatăl. De aceea, sânul Maicii Domnului e izvor de energie În mod direct”<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 92 footnote
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
lui Valentin Nicolau, fie din articolul Intelectualii de dl Alexandru George. Nu neapărat fiindcă ar împărtăși ideile acestuia din urmă, originale, curmezișe, ca totdeauna, dar fiindcă socotește că merită să provoace discuție. Cînd va avea spațiu, va reveni. Baritoni și bizantini O Fundație clujeană editează de cîtăva vreme PROVINCIA, lunar care apare într-o ediție românească și într-una maghiară, coordonate de dl Al. Cistelecan și respectiv de dl Molnár Gustáv. Revista e scrisă de români și de unguri și vădește
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16288_a_17613]
-
voința prudentului președinte Quintus, - "ucazurilor creștin-democrate" ale PNȚCD. "...Partea cea mai straniu-absurdă a politicii partidelor românești este capacitatea acestora de a-și întreține linia politică greșită printr-un soi de hipnoză suprarealistă..." Vindecarea de boala cu pricina, PNL o datorează "bizantinului Valeriu Stoica", cel care "a decis corect părăsirea a ceva care mirosea de departe a coroane mortuare", adică a CDR, printr-o "realpolitik" eficientă și ușor cinică. Dl Vighi merge, evident, pe mîna bizantinului nr. 1 (fost nr. 2, pînă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16288_a_17613]
-
boala cu pricina, PNL o datorează "bizantinului Valeriu Stoica", cel care "a decis corect părăsirea a ceva care mirosea de departe a coroane mortuare", adică a CDR, printr-o "realpolitik" eficientă și ușor cinică. Dl Vighi merge, evident, pe mîna bizantinului nr. 1 (fost nr. 2, pînă de curînd) al PNL. Nu e problema Cronicarului, sensibil doar la partea literară a articolului din Provincia, nu la "principiile și perspectivele" unui partid pe care (dacă e să-și dea și el cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16288_a_17613]
-
la "principiile și perspectivele" unui partid pe care (dacă e să-și dea și el cu părerea, după obiceiul locului) nici principiile, nici perspectivele nu par a-l caracteriza, indiferent de cine l-a condus, baritonalul Câmpeanu, prudentul Quintus sau bizantinul Stoica. Rupturi spectaculoase sau definitive? După o absență de cîteva luni, Ion Cristoiu revine în presă ca editorialist la CURENTUL și ca literat la INDEPENDENTUL lui Horia Alexandrescu. La Curentul, Ion Cristoiu se avîntă în critici la adresa guvernului Năstase, fără
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16288_a_17613]
-
întâlnim și cuvinte persane, grecești, slave, maghiare etc. Pentru stabilirea originii cuvântului „rrom“, încetățenit în ultimul timp, se iau în calcul mai multe ipoteze, și anume: „rrom“ ar veni de la „rum“, așa cum îi numeau persanii și arabii pe locuitorii Imperiului Bizantin; poetul persan Firdusi folosește cuvântul „dom“, numind astfel populația de origine indiană, muzicanți și dansatori, ajunsă în Iran în 439. În limba rromani, „rrom“ înseamnă, simplu, „om“. De ce se scrie cu doi „r“? În limba rromani există consoane aspirate, deosebite
Agenda2003-6-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280680_a_282009]