86 matches
-
Ieromonahul Nil din Mănăstirea Cernica (deși nu semnează, scrisul și decorația manuscrisului sunt identice cu cele din ms. 784/2805 din biblioteca mănăstirii Cheia, jud. Prahova, care păstrează semnătura lui Nil<footnote Această descoperire a fost posibilă datorită publicării de către bizantinologii Arhid. Sebastian-Barbu Bucur și Constantin Catrina, cărora le mulțumesc pentru tot sprijinul, a cărții Protopsalți și manuscrise muzicale de la Mănăstirea Cheia-Teleajen, Editura Semne, București, în ianuarie 2013. La p. 33 am găsit un facsimil după ms. 784/2805, care prezintă
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
român din sec. XX care s-a scufundat într-un nemeritat anonimat în pragul veacului nostru, atunci desigur că pe primul loc trebuie menționat, Dimitrie Cuclin (1885 - 1978). Figura de enciclopedist autentic de statură renascentistă (compozitor, filosof, muzicolog, profesor, literat, bizantinolog, instrumentist, critic muzical, folclorist, eseist, traducător etc.), ocolit și neglijat de proprii săi colegi de breaslă, înlăturat cu bună știință de Academia Română atât în viață, cât și în posteritate, Dimitrie Cuclin face parte din „marii” Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor care
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
Vasile VASILE De mai bine de o jumătate de secol, bizantinologii români s-au izbit și au clamat necunoașterea întregului patrimoniu de muzică de cult ortodoxă, scris în limbile latină, elină medievală, slavonă și română, care să permită investigații comparatiste cu reverberații în întreaga cultură română și europeană. Așa cum subliniam într-
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Prolegomena; în: Catalogul manuscriselor de muzică sacră din Moldova secolele XI - XX, vol. II, Iași, Universitatea de Arte „George Enescu” Iași 2010; footnote> și risipit în așezăminte de cultură, ecleziastice și monastice din țară, dar și din alte centre europene, bizantinologii români nu au avut la îndemână un instrumentar de prestanța și dimensiunile celor de care dispun filologii, teologii, istoricii, lingviștii etc, pentru manuscrisele teologice, istorice și literare, în limba română, realizate de Ioan Bianu<footnote Bianu, Ioan - Catalogul manuscriptelor românești
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Protopsaltul Sfântului Munte și mai recent a fost revendicată aceeași origine pentru Balasie Preotul, deoarece numele nu există în onomastica grecească laică și nici în cea monahală. Catalogarea acestui bogat și prețios patrimoniu cultural a început în anul 1974, când bizantinologul Nicu Moldoveanu publica o primă versiune a documentelor, ce se oprea la perioada aplicării reformei hrisantice, la acea vreme această reformă, care a fost una semiografică și nu de conținut, fiind considerată, în mod eronat ca hotar al muzicii bizantine
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Biserica Ortodoxă Română - teză de doctorat în Teologie - în: Biserica Ortodoxă Română, București, An XCII, nr. 1 - 2, ianuarie - februarie 1974; Republicată de Editura Institutului biblic și de misiune ortodoxă, 1974. footnote>. Această barieră artificială a fost generată de extremismele bizantinologului I. D. Petrescu, adept fanatic al lui Amédée Gastoué, cel care considera manuscrisele ulterioare anului 1814 purtătoare ale unei muzici ce ar fi reprezentat degenerescența celei bizantine. Ulterior, încercându-se „salvarea” creației „clasicilor români ai muzicii bizantine” a fost creată și
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
un altul ce are în vedere doar semiografia nu și muzica în sine, în notație psaltică fiind notate și cântece de lume și apoi și cântece populare. Primii care depășesc acest hotar artificial, păstrând denominarea la fel de artificială a fost regretatul bizantinolog Alexie Buzera<footnote Buzera, Alexie Cultura muzicală românească de tradiție bizantină din sec. al XIX-lea, Craiova. Editura Scrisul românesc, 1999. footnote>, urmat de bizantinologul Constantin Catrina<footnote Catrina, Constantin - Muzica de tradiție bizantină Șcheii Brașovului, Brașov, Editura Arania, 2001
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
cântece populare. Primii care depășesc acest hotar artificial, păstrând denominarea la fel de artificială a fost regretatul bizantinolog Alexie Buzera<footnote Buzera, Alexie Cultura muzicală românească de tradiție bizantină din sec. al XIX-lea, Craiova. Editura Scrisul românesc, 1999. footnote>, urmat de bizantinologul Constantin Catrina<footnote Catrina, Constantin - Muzica de tradiție bizantină Șcheii Brașovului, Brașov, Editura Arania, 2001; footnote> și va fi continuat de bizantinologi care evită ambii termeni, Sebastian Barbu Bucur<footnote Bucur, Barbu Sebastian - Manuscrisele muzicale românești de la Muntele Athos, București
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
muzicală românească de tradiție bizantină din sec. al XIX-lea, Craiova. Editura Scrisul românesc, 1999. footnote>, urmat de bizantinologul Constantin Catrina<footnote Catrina, Constantin - Muzica de tradiție bizantină Șcheii Brașovului, Brașov, Editura Arania, 2001; footnote> și va fi continuat de bizantinologi care evită ambii termeni, Sebastian Barbu Bucur<footnote Bucur, Barbu Sebastian - Manuscrisele muzicale românești de la Muntele Athos, București, Editura muzicală, 2000. footnote> și de cei care folosesc falsa sinonimie amintită, Clement Haralam<footnote Haralam, Clement - Manuscrise de muzică psaltică în
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
București, Editura muzicală, 1979; footnote> și de cele două manuscrise ce se găsesc în Athos - Manuscrisul nr. 63 de la chilia Sfântul Ipatie și Manuscrisul nr. 58 de la schitul românesc Prodromu tot din Athos, prezentate de cele două cataloage amintite, al bizantinologilor Sebastian Barbu Bucur<footnote Bucur, Barbu Sebastian - Op. cit., pp., p. 377 și 59 60. footnote> și Vasile Vasile<footnote Vasile, Vasile - Tezaur muzical românesc din Muntele Athos, vol. I, București, Editura muzicală, 2007, p. 155 și vol. II, 2008, pp.
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
de la unul și același psalt, amintit mai sus, Gheorghe Ucenescu - ucenic al lui Varlaam Barancescu Sinaitul și al lui Anton Pann caligraf și traducător din limba greacă a unui important fond de cântări de cult, considerat deopotrivă de muzicologi și bizantinologi „psalt cu ca mai mare autoritate în Transilvania secolului XIX (...) profesor eminent, folclorist, compozitor, copist caligraf, pictor și miniaturist”<footnote onescu, Gheorghe C. Muzica bisericească în România Dicționar cronologic, București, Editura Sagitarius, 2003, p. 178; footnote> și cel prin intermediul căruia
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
chiliei românești Sfântul Ipatie, la fel prezentat succint de Sebastian Barbu Bucur, în volumul citat și în cel de-al doilea catalog amintit<footnote Vasile, Vasile Tezaur muzical..., vol. I, 2007, p. 284; footnote> și apoi într-un studiu al bizantinologului Sebastian Barbu Bucur<footnote Bucur, Sebastian Barbu George Ucenescu și manuscrisele sale muzicale autografe din Muntele Athos; în: Muzica, București, Serie nouă, An XIII, nr. 4 (2), octombrie - decembrie 2002, pp. 136 144; footnote>, Manuscrisul nr. 64 are în fondul
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
aspirațiilor neamului nostru" (p. 7). A intervenit decisiv în titularizarea, la Facultatea de Litere și Filosofie, a unor candidați tineri, fără merite deosebite la început de carieră, dar care se vor dovedi capabili și devotați cercetării: latinistul Vasile Bogrea și bizantinologul N. Bănescu. Îi va sprijini, pentru titularizarea la catedra clujeană de istorie, pe foștii săi studenți de la București Al. Lapedatu și C. Marinescu. Ca fost discipol, Ioachim Crăciun îi solicită și el, încrezător, înființarea unei conferințe de bibliografie (p. 315
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
Pagini din istoria muzicii. George Breazul profesor de istoria muzicii românești; în: Muzica, București, An XVII, nr. 2, 1967, p. 20; footnote> , Petre Brâncuși<footnote Brâncuși, Petre - George Breazul și istoria nescrisă a muzicii românești, București, Editura muzicală, 1976. footnote> , - bizantinologul: Gheorghe Alexe<footnote Alexe, Gheorghe - În amintirea profesorului George Breazul; în: Glasul Bisericii, București, An XX, nr. 7 - 8, iulie - august 1961, pp. 761 - 765; footnote> , Vasile Vasile<footnote Vasile, Vasile - Istoria muzicii bizantine și evoluția ei în spiritualitatea românească
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
racla istorică se găsește încrustat următorul text în limba română cu litere slavone: "Dăruite de către Io Mihail Voievod și Doamna Stanca și fiul lor Io Necula Voievod în anul 7108 (1600 după calendarul actual), ispravnic fiind mitropolitul Eftimie". Menționată de bizantinologul român Alexandru Elian, în lucrarea sa "Inscripții Medievale ale României" din 1965, inscripția poate fi văzută de toți cei care vin să venereze sfintele moaște ale Sfântului Ierarh Nicolae în această biserică din centrul Bucureștilor, ctitorie a Sfântului Voievod Martir
Reacțiea BOR, după ce italienii au spus că mâna lui Sf. Nicolae este falsă by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/26463_a_27788]
-
adică într-un spațiu de cugetare religios ortodox, cu minime și irelevante manifestări laice), teza lor mi se pare falsă, dacă nu aberantă, inconsistentă și de nesusținut." (pp. 188-189). Imbatabil în acest sector al amendării unor opinii emise de către slaviști, bizantinologi, mentaliști, imagologi ante- și postbelici, ante- și postrevoluționari, Eugen Negrici va căuta, în continuare, iluzii și în epocile moderne, pentru a le constata și disipa. Or, aici operațiunea de revizuire se dovedește mult mai complicată. O dată, pentru că există deja o
Iluzii pierdute (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8283_a_9608]
-
Studiile care privesc arta decorării ouălor (p. 111-129) și „Creațiile și tradițiile populare ale satului Făgețel - Harghita” (p. 131-138) întregesc arealul analitic etalat de Nicolae Bucur. Constantin Catrina (n. 6 noiembrie 1933 în satul Țiu, jud. Dolj, muzicolog, etnomuzicolog și bizantinolog de mare prestigiu în spațiul cultural românesc) propune în acest volum nu mai puțin de 12 studii care surprind, în diferite grade ale aprofundării științifice și istorice, unele dintre cele mai interesante arii tematice ale vieții muzicale românești din sud-estul
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
din importanții contributori (alături de Constantin-T. Stan și Simion Dănilă) ai ediției anastatice a Monografiei muzicale a comunei Belinț, a prilejuit o pioasă și emoționantă trecere în revistă a biografiei și a principalelor repere profesionale din cariera ilustrului folclorist, bizantinolog și istoriograf, prin prezentarea unui volum omagial, ieșit de curând de sub tipar: Constantin Catrina - 80 de ani, sub coordonarea lui Ioan Lăcătușu, în îngrijirea Corneliei Catrina (editat de Eurocarpatica și Mecatrin din C. Catrina Sfântu Gheorghe), volum tipărit sub
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
Dragoș Alexandrescu Olguța LUPU Maestrul Dragoș Alexandrescu - protodiacon, teoretician, compozitor și bizantinolog, reprezentant de excepție al învățământului muzical universitar românesc - a trecut la cele veșnice, dar nu ne-a părăsit. Și nu ne va părăsi niciodată, întrucât a devenit parte intrinsecă din ceea ce suntem noi astăzi. E performanța la care poate ajunge
Dragoș Alexandrescu by Olguța LUPU () [Corola-journal/Journalistic/83386_a_84711]
-
albe, cu figura senină și împăcată. Despre aportul lui la marea construcție ce se numește MUZICA, sunt multe de spus și de cercetat. Pe scurt, a fost un spirit renascentist, care a cuprins în persoana lui nenumărate preocupări: muzicolog, lexicograf, bizantinolog, folclorist, compozitor, profesor, el a scris mii de pagini despre muzica românească, scoțând din uitare pe mulți muzicieni valoroși, apreciind pe cei care meritau atenția sa, descriind fenomenul muzical sub toate înfățișările lui. Hărnicia, perseverența, devotamentul, jertfa de sine de
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU () [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]
-
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina Mariana POPESCU Maestrul Constantin Catrina s-a afirmat în muzica românească ca o personalitate plurivalentă: muzicolog, compozitor, bizantinolog, folclorist. Pasiunea pentru muzica corală s-a manifestat încă din anul 1956, compozitorul realizând primele sale prelucrări corale din folclor. Pe măsura maturizării sale muzicale, Constantin Catrina și-a creat un stil componistic bine conturat, creația sa corală însumând peste
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina by Mariana POPESCU4 () [Corola-journal/Journalistic/84019_a_85344]
-
filarea lui Noica: e vorba de o relatare a unei surse neimplicate în supravegherea filosofului, dar care aude o discuție între niște prieteni care călătoriseră, întâmplător, cu trenul în străinătate alături de Virgil Cândea și, gentili, povestiseră (pictându-l, negreșit, pe bizantinolog în cele mai negre culori) ce auziseră de la acesta referitor la „Nica Dan"! Un document, repet, stupefiant, nu numai prin lipsa de profesionalism pe care o vădește, ci și prin absența limitelor delațiunii în România comunistă, pe care o evidențiază
Noica în dosarele Securității by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6017_a_7342]
-
Universitatea Panteion din Atena, autor binecunoscut cititorilor români prin cele cinci titluri apărute în ultimii ani la Editura Anastasia, a prezentat mai multe răspunsuri posibile la întrebarea "cât de realistă poate să fie astăzi o diplomație culturală greacă". Eleni Glykatzy-Ahrweiler, bizantinolog de renume internațional, profesor la Sorbona și rector, ani în șir, al prestigioasei universități, a trecut în revistă problemele diplomației culturale europene. Erato Kozakou Markoulli, fost ministru de Externe al Ciprului, și Gheorghios Gheorghis, fost ambasador al Ciprului în Grecia
Centrul cipriot al PEN CLUB-ului – 30 de ani de activitate by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/6658_a_7983]
-
din elita bucureșteană. Tînărul Năsturel și-a trecut în 1949 doctoratul în Istorie la Universitatea din Iași cu o teză de bizantinologie (Contribuții la istoria relațiilor românobizantine) și a lucrat ca cercetător în Institutul de istorie „Nicolae Iorga“ (bineînțeles, ca bizantinolog) alături de regretatul Alexandru Elian. Articolele și studiile sale de bizantinologie vedeau lumina tiparului în revistele de specialitate din țară și de peste hotare („Byzantina”, „Balcania”, „Revista de studii sud-est europene” etc.). Cercetînd istoria bisericii ortodoxe române în relație cu Bizanțul (în
Un gînd pentru Petre (Pierre) Năsturel (1 aprilie 1923 – 18 ianuarie 2012) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4598_a_5923]
-
mănăstirile de pe Muntele Athos, studiile lui se publicau și în „Ortodoxia” și în revistele teologice ale Patriarhiei 2. Asemenea direcții de cercetare au înlesnit călătorii de studiu în Grecia, unde, treptat, și-a construit - „la sursă” - o bună formație de bizantinolog. Atunci cînd, hărțuit de Securitate (pentru că „avea rude în străinătate” - pe fratele său, Jean Năsturel, la Paris), a avut posibilitatea de a pleca din țară, în 1969-1970, cu ocazia unor reuniuni internaționale, Petre Năsturel a cerut azil politic în Grecia
Un gînd pentru Petre (Pierre) Năsturel (1 aprilie 1923 – 18 ianuarie 2012) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4598_a_5923]