5,353 matches
-
nu le sunt proprii și nu iau poezia în serios, așa cum ar trebui să facă orice creator, ca mesager al Cetății, ca trimis să strige adevărul. În toate poemele respiră un sentiment patriotic eminent și crud: „Am revenit din depărtări bizare - / Te-am regăsit frumoasă, dar mâhnită / Cum soarele doar din „Apus” răsare / Tu ai ajuns o biată urgisită // Privești tăcută la migrații sumbre / Străjerii tăi au adormit în front / Pe cerul tău au năvălit din umbre / Armatele unui imperiu tont
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1483283140.html [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
s-au numit dragoste. Iar mai corect zicând, Sacrificiu. Nu demult,în stalinism, la extrema nazismului, care stimula egal de dement, procreatura în scop eroico- rasist, apoi bolșevismul marxist- leninist de implant la români, femeia a primit tot felul de bizare atribute- sintagme: femeia de serviciu, femeia muncitoare ( șantieristă), femeia „ egală cu bărbatul”, „ tovarășa de viață”, iar la extrema demenței totalitare, „ femeia savant de renume mondial” și „ femeia erou al muncii socialiste”, femeie mamă- eroină”. Nu se poate uita oroarea unui
PSEUDO-ESEU: RECAPITULARE DESPRE FEMEIE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pseudo_eseu_recapitulare_despre_femeie.html [Corola-blog/BlogPost/348168_a_349497]
-
Ediția nr. 1749 din 15 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Trist joc de oglinzi regizat de moarte. Nu te recunoști și îți pari un altul obsedat mereu ca tot mai departe să-ți fie saltul. Mai găsești un ciob ce bizar te-arată. Alte trăsături și altă privire, cu ochi osteniți și fața fardată de-a ta menire. Prea puțin zărești. Împrejur e ceață și un frig cumplit sângele-îți usucă. Numai din instinct mâinile se-agață de tot ce-apucă. Te
SUFLETUL CÂNTÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1444934965.html [Corola-blog/BlogPost/372552_a_373881]
-
livrescă. Ci vreau în poeme să prezint o toamnă în frescă. Un critic poate fi savant, venind să măsoare, probând că toate s-au spus demult, cu altă culoare. Îți poate aminti cu reproș de locuri comune, sucește, inventează vorbe, bizare să sune. Fără să vreau am dat cu tifla, nu am scris un pastel. Criticul nu se obosește Să caute model. Aș vrea să fiu la conac, la vii cu araci catarge - e semnul plecărilor noastre spre zările large. Aș
CU TIFLA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cu_tifla_george_nicolae_podisor_1326526008.html [Corola-blog/BlogPost/361309_a_362638]
-
ființa ei exista acea teamă de batjocura celor bogați. Îi era frică că Mihai, fiind unul dintre ei, dacă va afla de sărăcia ei, dragostea lui se va transforma în dispreț. Becurile de pe stradă se aprinseseră, iar umbrele clădirilor cădeau bizar pe asfalt. La toate aceste amănunte, Andreea era absentă. Ochii-i erau ațintiți în față și cotind pe o alee întunecoasă, simți că este prinsă de braț. Tresări scăpându-și un țipăt ascuțit din gât. - Te-am speriat, Andreea? Fata
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Memorie_si_uitare_neputinta_i_cezar_c_viziniuck_1355560219.html [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
reprezentării sale cinematografice. Mix de artă video, film de gen, documentar și discurs activist, selecția explorează, via stări reale sau ipotetice ale corpului, teme precum memoria, sexualitatea și maturizarea. Bertrand Mandico revine la BIEFF cu încă o poveste din zona bizarului psihosexual, inspirat numită Our Lady of Hormones. Utilizând o mizanscena decadenta, plină de vitalitate, filmul spune povestea erotică a rivalității dintre două actrițe obsedate de o bucată de carne care trăiește și respiră. O veritabilă experiență suprarealista la granița între
Prima ficțiune filmată în Marele Accelerator de particule de la CERN, în premieră la BIEFF by http://www.zilesinopti.ro/articole/11523/prima-fictiune-filmata-in-marele-accelerator-de-particule-de-la-cern-in-premiera-la-bieff [Corola-blog/BlogPost/98518_a_99810]
-
lui Gauss, ascendentă firesc până la apogeu, dar accidental bulversată de întâmplări catastrofice cum ar fi pierderea facultăților mintale, când omul cade în starea aceea ce nu este nici viață, nici moarte, ci somn: „S-a prăbușit nevolnic, sugrumat/ de o bizară stare de rău/ În tinerețe îi fusese atât de bine,/ încât și uitase definiția tristeții” - („Incident pe curba lui Gauss”) După ce am lecturat volumul acestei tinere poete, oprindu-mă asupra unora dintre poeme, în mod special, și revenind tot la
MIHAELA OANCEA (“SOLZII NEGRI AI TIMPULUI ALB” – EDITURA “DESTINE” – BUCUREȘTI, 2015) de DORINA STOICA în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1447679719.html [Corola-blog/BlogPost/342866_a_344195]
-
aparte, sau mă rog, așa cred eu că este, gândul acesta nu-mi dă pace ,,ce este sufletul?'' Oricum, de-a lungul timpului, omul a evoluat încontinuu de la Adam și Eva încoace, și-a croit îmbrăcăminte și accesorii frumoase sau bizare, pe deasupra și-a mai brăzdat și pielea cu acul tatuajului, dar sufletului n-a avut cum să-i croiască sau să-l înțepe cu așa ceva, el nu a cunoscut și nu va cunoaște niciodată moda pentru forma sa nedefinită și
CE ESTE SUFLETUL? de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1472039347.html [Corola-blog/BlogPost/371527_a_372856]
-
de la oraș, ajunge într-un sat izolat din Dobrogea, unde are de gând să vândă pământul moștenit de la bunicul său care a murit cu câteva luni în urmă. În timp ce face demersurile pentru vânzarea moșiei, Român devine, treptat, martorul unor evenimente bizare. O senzație generală de amenințare plutește în aer. „Scenariul a pornit de la o lume pe care o cunosc foarte bine - lumea în care am copilărit, la bunica la țară. De fapt, nu atât lumea aia m-a interesat, cât emoțiile
„Câini” – singurul film românesc din Competiția TIFF 2016 by http://www.zilesinopti.ro/articole/12442/caini-singurul-film-romanesc-din-competitia-tiff-2016 [Corola-blog/BlogPost/100769_a_102061]
-
carnale ce-au purces Un ritual care-a deschis zăvorul Trăirii imortalizată-n vers. Absurdul, când ne cheamă, nu ne doare Privind la simfonia de culori! Plăcerile nu-s vise trecătoare Ci veșnicii născute din fiori. Ne dispersam în căutări bizare Când zorii au mijit și noi nu știm Trăim intens dorințe la altare Exuberând în crezul anonim! Din amintirile ce nu ne lasă Să dăm uitării clipele de-amor Mai adunăm firimituri la masă Și ignorăm că ele încă dor
DOR DE DOR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1426213302.html [Corola-blog/BlogPost/348700_a_350029]
-
în afara orașului. Mărturisesc sincer că așa ceva nu mi se mai întâmplase la o asemenea oră matinală. Am accelerat puternic atunci când ultimele clădiri ale orașului au rămas în urma mea și m-am concentrat la drum, la banda din asfalt, o panglică bizară care părea că duce către nicăieri. Simțeam un gust amar în gură, iar în fața ochilor vedeam (din când în când) străfulgerări aurii. M-am întrebat în gând dacă nu ar fi fost mai bine să întorc, dar o dorință care
DRAGOSTEA UNEI ADELAIDE (SAU CUM TREBUIE SĂ PROCEDEZE O FEMEIE CARE NU ACCEPTĂ CAPITULAREA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1471641279.html [Corola-blog/BlogPost/379304_a_380633]
-
simțurile de mascul alfa, dar am constatat (fără nici un regret însă) că m-am înșelat. Mă simțeam într-al nouălea cer. Părul lung, negru și puțin ondulat îi acoperea umerii de amazoană, făcând asemănare cu valurile unei mări zbuciumate. Aveam bizară senzație că superba creatură din dreapta mea nu era din această lume, că venea de undeva de departe, dintr-un loc plin de îngeri înaripați. Era mult prea perfectă și parțial intangibilă la o primă vedere. Aș fi vrut să-i
DRAGOSTEA UNEI ADELAIDE (SAU CUM TREBUIE SĂ PROCEDEZE O FEMEIE CARE NU ACCEPTĂ CAPITULAREA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1471641279.html [Corola-blog/BlogPost/379304_a_380633]
-
ce se întâmplase cu mine, dar nu puteam să tulbur aceste momente unice din viața mea. Am coborât cu acel ciudat aparat zburător pe o platformă rotundă, care părea suspendată în aer fără niciun stâlp de susținere, sfidând în mod bizar cele mai elementare legi ale gravitației, excelând parcă într-o fizică nouă, necunoscută pentru mine. Am pătruns apoi într-o încăpere de vis, straniu mobilată cu elemente de mobilier care pluteau în jurul meu, trăgând pe nări o mireasmă pe care
DRAGOSTEA UNEI ADELAIDE (SAU CUM TREBUIE SĂ PROCEDEZE O FEMEIE CARE NU ACCEPTĂ CAPITULAREA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1471641279.html [Corola-blog/BlogPost/379304_a_380633]
-
el c-o să se sfarme / înveșnicind tăcerea din priviri / pe alb steril de pe trăgaci de arme. / Ce simt sub mâini, spre unde mă îndrept / mi-e teamă de răspuns la întrebare / atât mai scriu, că încă mai aștept / sub clipa-nmuguririlor bizare. („Arheologică”) Reluată în volumul următor, pendularea între lumea în care se vorbește și lumea în care se tace (se scrie, se rescrie) demonstrează capacitatea de a conduce cuvântul cu măiestrie fie spre iubirea ca împlinire supremă (iubirea se ivește tăcând
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1407390931.html [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
carte dublă: când diavol, când cel sus pus! RETROSPECTIVĂ 2013 În dispute fără noimă când cei mulți rabdă tăcut Omenirea se îndreaptă spre-un final necunoscut Se revoltă izolați, înfruntând veacul nebun Numai cei născuți din piatră, scut pământului străbun. Bizar, o minoritate ne impune crezul ei Prin unelte selectate din tâlhari si derbedei Ne impun perversiunea cei cu arme și cu bani Gloatele înspăimântate au ajuns copii orfani. Sunt aleși să ne conducă susținuți de parveniți Cei cu mințile sucite
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1391691697.html [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
de fas?! Și de mai ai și noroc De-ăl mai bun din ăi mai răi, Dimineața, pe cojoc, Te scoli și cu vânătăi ... Dar să fie și curvar, Câte-o lună să nu-l vezi, Ți se pare chiar bizar Măritată să te crezi, Nu mai zic de bani, halal! Cât ți-ar fi soțul de drag, Și cafteală și scandal, Toate de la ei se trag, Doar Lenuța, mândră-n sat, Cu ochi negri, diafani, Nu s-a plâns de-
NECAZURI FAMILIARE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Necazuri_familiare_valeriu_cercel_1389710857.html [Corola-blog/BlogPost/341913_a_343242]
-
la prima vedere la o femeie? Frumusețea! Corporalitatea vorbește prima în ce o privește pe femeie. Unde este o femeie frumoasă, locul e împodobit, magnetizează irezistibil fără condiționări și sinergii. Singură femeia e în măsură să prefacă un loc fad, bizar, neprimitor, într-unul al plăcerii, dorinței, entuziasmului. Tot așa și apa. Peisajele care încadrează apa au cea mai dumnezeiască sublimitate. Apa în toate caracteristicele și expresiile ei din mediul natural, de la nori, ploaie, izvoare, pâraie, la râuri, fluvii, lacuri, mări
EMIL VAMANU. VIAŢĂ, ADAPTABILITATE, SUPRAVIEŢUIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430777429.html [Corola-blog/BlogPost/347105_a_348434]
-
gol, Clipele îmi dau ocol, Păsări nevăzute, bete. Sunt și dulci, dar și amare, Este noapte, e târziu, Am uitat ca să mai scriu, Încurcat în minutare. Dorm vocalele călare, Pe o pernă fără fulgi, Somnule, de ce-mi alungi Amintirile bizare? Trec ca paseri fără pene Gândurile spre liman, A trecut încă un an, Sângele curgând prin vene. Văd cocorii iar plecând, Înșirați aerian, Parcă totul cade-n van, Toamnele amestecând. Sunt atâtea erezii Când trec ielele spre rai, Amintiri vin
A STAT CEASUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/A_stat_ceasul_ion_ionescu_bucovu_1345656252.html [Corola-blog/BlogPost/365839_a_367168]
-
aspak Ato, ato para Kësaj dashurie pranë kafesë së nxehtë. Në kohën kur ne nuk prekeshim, Fjalët na dashuroheshin në tryezë. Dhe papritmas më kape për dore Dhe vrapuam drejt shtëpisë. Machiaj de zi Se-ntâmplă-n viața mea ceva bizar când mă machiez să mă primești în dar, când ploaia se revarsă pe pământ, când ne cerșim și ne iubim plângând, când ardem în plecări și-n regăsiri, când ne-nvelim cu fum și cu uimiri, când frânt de dor
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1469131695.html [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
în gol, când valul se întoarce către sine și mă alungi să fii pustiu de mine. Nesăbuită, aruncată peste stânci mă sinucid în ochii tăi adânci. Și iarăși mă întorci ca să-ți fiu dar. Se-ntâmplă-n viața mea ceva bizar. Ego N-am fost niciodată prea ocupată cu lumea, m-a interesat doar focul. L-am experimentat prin vâlvătăi ale propriului meu trup, prin luminile roșii pe care mi le prindeam în păr, prin scrumul pe care călcam râzând de
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1469131695.html [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
captivă în tăcerea ta decât aș fi dincolo de poarta aceea ce se închide spre noi. Numai ochii ți-i mai văd prea sus, prea plini de „atunci”, prea adevărați pentru ceea ce acum este doar o urmă a ființei mele: semiotică bizară a ceea ce n-am fost. Sunt mai captivă în uitarea ta decât în semnele propriului meu trup. Autoportret Dup-o lungă absență de-o clipă în care toată lumea a avut timp să-și strângă de gât visele și să-și
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1469131695.html [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
de la oraș, ajunge într-un sat izolat din Dobrogea, unde are de gând să vândă pământul moștenit de la bunicul său care a murit cu câteva luni în urmă. În timp ce face demersurile pentru vânzarea moșiei, Roman devine, treptat, martorul unor evenimente bizare. O senzație generală de amenințare plutește în aer. În această toamnă, filmul va fi proiectat în festivaluri din Finlanda, Norvegia, Canada, Polonia, Israel, Spania, Portugalia, Germania, Suedia, Statele Unite și Italia. Bogdan Mirică este scenaristul și co-regizorul serialului HBO Umbre. Câini
Filmul „Câini” în cinematografe din 23 septembrie by http://www.zilesinopti.ro/articole/13635/filmul-caini-nominalizat-la-trofeul-european-discovery-2016 [Corola-blog/BlogPost/100609_a_101901]
-
puțin de o secundă. Reverberație a unei magii venite dintr-o altă lume. O lume mai rea, sau mai bună”. Și pe acest fond, dedublarea personajului este inevitabilă. Se simte altcineva, o străină în propriul trup. În chip cu totul bizar, acum înflorește în ea și sentimental iubirii, indus tot de fabulațiile sale: Sigur nu mai este sloiul de gheață, frigida de care au fugit cei câțiva amanți, bărbații pe care i-a pripășit în casă și patul ei pentru o
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
Karamazovilor prin atitudinea sa față de personajele create, se simte totuși legat de acestea prin compasiunea, dragostea și ura față de ele: fiindcă și „domnia sa are o fire largă, karamazoviană” pentru a-l cita pe Ippolit Kirillovici - capabilă să cuprindă cele mai bizare contradicții și să contemple în egală măsură cele două abisuri, „abisul de deasupra noastră” și „abisul de sub noi”. Familia Karamazovilor este un rezultat și un produs răspândit al dezagregării obștei. Ippolit Kirillovici deslușește în acest „mic nucleu familial” „trăsăturile fundamentale
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
locul lor iar pe masă,pipa lui Postelnicu zace sprijinită de românul sau preferat,acum e mucegăit și distrus de ploi și prin distrugerea lui,oferă o notă de autenticitate timpului ce pare că a înghețat.De fapt,privind acest bizar aranjament,am impresia că Postelnicu urmează să iasă din bordei și zâmbind să-mi ureze bun venit.Și convins că așa se va întâmpla,aștept câteva minute apoi văzând că nu se va întâmpla nimic și realizând că aștept că
LIVADA CU CIREŞI de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 by http://confluente.ro/iulian_catana_1493545207.html [Corola-blog/BlogPost/352778_a_354107]