310 matches
-
Mateuț a făcut închisoare fiindcă n-a vrut să intre la colectivă; fiica lui pare a-și fi mîncat toată viața de sub unghii, dar la restaurant și operetă tot se ducea (era ieftin, “cu 60 de lei mîncai de...”), în vreme ce blînda Maria Ganea, care-și pierduse părinții în copilărie, și-a dus liniștit viața, “adăugînd ceva la continuitatea neamului” “de frunte” din care se trage. La fel cum în liniștea cărților și a muzicii s-a refugiat, la Sinaia, și doctorul
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
Mielului pe Cruce Se tăiau berbecuți înfipți în frigări, La Cinele Adunaților Hekatei de pe răscruce Veneau, se ghiftuiau toți flămânzii Aflând limanul Supremei Purificări Până la Săptămâna Nouă Cu-A Brânzii, în tot felul de Biserici și Adunări Ale Agnețului Fiul Blândei Miori. Iarăși De-Odată Ca Niciodată înflori comerțul cu miei, berbecuți, batali, Cât livezile de măslini, migdali, portocali, N-aduceau nici jumătate din binecuvântată Blaga de la o singură turmă, Păstorul cu Mielul pe umere Nu mai avea timp nici că
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
Pe cărarea oilor, pe drumul sării, pe unde cerul rătăcește cocorii Pe sub vâltoarea lucorii... Fătul Atoate repausele și odihnele trecătoare în Mantia cu Luna-n spate și-n față mereu Soarele. Numele Tale pe piscuri, de la Muntele Moma Le duc Blândele Columbe semănându-Te din pliscuri - Sămânța Gineceului ca o puierniță năpădi Troia, Atena și Roma, cele cărunte. Cutumele Marilor încercări: „Adu-mi aia, adu-mi ailaltă, De unde, de neunde, Buzdzganul din baltă!" Datinele Marilor Trimiteri: „Du-te și adă Din
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
în carte, Mereu dusă de fluturi, luată-n brațe De moi parfumuri, culcușită-n franjuri De frunze, linsă-n taina-n clipa creață De un balaure ce sufletu-și agață De-al tău și dă nădejde c-o să fie Fără de margini blînda lui vinovăție...
Pluteam în basmul nostru fericiți by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7198_a_8523]
-
Mizeria rămâne parcă neatinsă. Câinii cu sau fără stăpâni, fac mizerie pe trotuare pe unde le vine și nimeni nu se grăbește să curețe. Probabil din cauza hranei (în Canada, veterinării nu recomandă că hrană oamenilor să fie dată câinilor) excrementele blândelor patrupede se aseamănă cu cele ale orășenilor. Oamenii calcă în piciore mizeria care se întinde pe jos, miroase urât, se usucă, se amestecă cu pământul, se ridică în aer devine praf. Bolile căilor respiratorii sunt la ordinea zilei, mai ales
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
și tresar oripilat la gândul că, dac-ar fi trăit în România ultimei sute de metri a tranziției spre capitalism, alături de lucrătorii de la vama Otopeni s-ar fi putut afla și dascălii din străvechimea vieții mele de elev: doamna Urmă, blânda mea educatoare, care ne ruga să-i aducem flori pentru camera fiului ei paralizat, domnul Minoiu, învățătorul meu din altă lume, căruia câțiva părinți îi procurau cu greu tutun pentru pipă, sau diriginta din liceu, doamna Luștrea, care accepta cu
Măruntul energizant al șpăgii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10232_a_11557]
-
Podul Băneasa). Trecându-și pe curat și comentându-și fișele de lectură și idiosincraziile, prozatorul nu uită de ficțiune, și în special de comedie, drept care ne-o prezintă caricatural spre grotesc pe secretara Hlorisja, o zgripțuroaică a birocrației, zisă și blânda supraponderală; excedată de muncă și de ingratitudinea beneficiarilor muncii ei, deși nu mișcă un deget, ea este o victimă de fapt a tratatului despre frumusețe al lui Ficino (p. 129). Racordul dintre umanistul-filosof și batoza cu sufletul curat și dulce
Măști și farse by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10354_a_11679]
-
nici Roma n-a avut parte/ cu poeți mai mari/ decât ai perfidului Albion/ cu filosofi mai profunzi/ decât cei viețuitori prin landuri/ și cu mult mai bogată/ decât țara unchiului Sam/ încetaseră toate cutremurele/ râurile și fluviile se rostogoleau/ blânde în albia lor/ nici o calamitate/ nu mai vizita pământurile patriei/ ordinea socială era desăvârșită/ anotimpurile minunate/ românii fericiți/ iar toate acestea/ se întâmplau/ într-o dimineață...“: dimineața acelei Românii e și dimineața poetului, în utopie, în idealitatea surpată pe o
Cum ai șterge din viață neantul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2832_a_4157]
-
celui care declara că, "tînăr, pe Francisc l-am cîntat": "Ne întîlnim înainte de cină, în pervazul bucătăriei,/ punctuala și timidă de fiece dată, ea, ăporumbita/ pudica, sau ăturturica biblică, neagră/ că o mireasă a Libanului din văzduh.// Gesturile-mi șunt blînde și cumpătate, altfel fuge ușor,/ ea - firimiturile bucății mele de pîine, eu - bucată mai mare,/ dac-am putea ne-am lasă unul altuia ce-i mai bun,/ ne asteptam, cînd celălalt se grăbește puțin.// Un gri cu alunițe pe gît
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
titlu i-a fost sugerat de... Geo Dumitrescu. Ștefăniță Regman * Bicaz 21 Ian. 953 Cu bine și cu sănătate, frate Regman, și Domnul să-ți supravegheze cu bunăvoință pașii pe care-i vei face plecând din fața altarului împreună cu recenta, prea blânda și grațioasa-ți consoartă, a noastră veche și scumpă prietină [sic], Zorina (zisă, pe vremuri, și Mocanu). Dezolat peste măsură de a nu fi putut, în ultimul moment, să-mi manifest prezența la Cluj (de altfel, vestită prin preopinentul Bozbici
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
se trece adesea până a se ajunge la liman. Părintele Prof. Dr. Cezar Vasiliu și-a adjudecat un final liric, definind, prin prisma epitetului, deloc ornant, chemările ortodoxismului de către toate regiunile României („bătrâna Dobroge, întristatul Cuadrilater, superba Muntenie, isteața Oltenie, blânda Moldovă, înlăcrimata Basarabie, dulcea Bucovină, înțeleapta Transilvanie, voievodatul Maramureș și mândrul Banat”). A se obserava puterea de sinteză a scriitorului care substanțializează istorie și cultură, cu aerul identificării de esențe ale unor mentalități, a devenirii acestora în timp, instituind personalizări
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
Sade de a legitima lumea celorlalte opere ale sale. Adică, de a crea, sub forma republicii, un "cadru legal" care scoate sadismul de sub anatemă și operele sale de sub eticheta de obscenitate monstruoasă și morală diabolică. Sade vrea legi "atât de blânde, în număr atât de mic, încât toți oamenii, oricare le-ar fi caracterul, să li se poată cu ușurință supune". Acestea nu pot fi decât legile naturii, dictate de "umanitate, fraternitate, bunăcuviință". Ce înseamnă aceasta? Că blasfemia, ateismul, calomnia, furtul
Republica lui Sade by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16331_a_17656]
-
de fotografiile unui email care cred că poate fi găsit ușor și pe serverele radioului întrucât emailul respectiv a fost trimis și pe adresa radiojurnal@rornet.ro. În atașamentul trimis de Eugen Cojocariu de la Radio România Internațional, către domnii Emilian Blânda, Dan Preda (șeful de la radio România actualități) și Nicu Popescu (redactor șef adjunct, și prin delegație, responsabil la camera știrilor de la Radio România actualități, era traducerea corectă a comunicatului AEJ. În textul emailului, dl Eugen Cojocariu atrage atenția asupra erorilor
„Vânătoarea de vrăjitoare” şi poliţia gândirii de la Radioul Public. Avertizor public, cercetat disciplinar [Corola-blog/BlogPost/92663_a_93955]
-
2017. PRINȚESA CLIPELOR Odată mult demult, la facerea pieirii, Când smulsă fuse toată din mama nemuririi, Pe un tărâm în care nici omul nu știa De existența morții iar soarta îl iubea, Trăia în clipele ce se scurgeau curat, O blândă preafrumoasă fată, a Clipei Împărat, A cărei mamă nu murise la a ei născare, Trăia pentru vecie într-un boboc de floare. Prințesa clipelor mergea-n piciorul gol, Pe un cadran de ceasuri, pe spatele-i un stol De păsări
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
Citește mai mult PRINȚESA CLIPELOROdată mult demult, la facerea pieirii,Când smulsă fuse toată din mama nemuririi, Pe un tărâm în care nici omul nu știaDe existența morții iar soarta îl iubea,Trăia în clipele ce se scurgeau curat,O blândă preafrumoasă fată, a Clipei Împărat,A cărei mamă nu murise la a ei născare,Trăia pentru vecie într-un boboc de floare.Prințesa clipelor mergea-n piciorul gol,Pe un cadran de ceasuri, pe spatele-i un stolDe păsări ce
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
el un telefon, ca să mă introducă. Primesc răspuns imediat la mai toate întrebările, dar și numărul de telefon al medicului, în caz că mai am și altele. Am un milion de întrebări, deci sun. Îmi răspunde o voce tânără și nefiresc de blândă. Nu sunt obișnuită ca vocile medicilor să fie atât de blânde. Mă simt ca și cum aș visa, mai ales când îi spun că urmează să mai vedem un doctor din București și nu-mi închide telefonul. În afară, noțiunea de “second
Doctorul care-și dă numărul de telefon tuturor pacienților by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20234_a_21559]
-
știu să mă iert Și trăiesc, respirând lumea ta. Ce aripi mi-ai cusut pe sub coasta de rand Și otrăvuri mi-ai pus în paharul cu ani Ca te-adun, nefiind, dintre flori de castani Și te pierd prin ninsori, blândă mea. Nelumesc și flamand, pământean te iubesc Ca un strugure-n vii, ca un rege la geam ... Citește mai mult Te iubesc scotocind în amurg de cetățiPrin creneluri subțiri, desenându-te finPe o stradă de rând, sub o umbră de
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
prea mult, nu mai știu să mă iertși trăiesc, respirând lumea ta.Ce aripi mi-ai cusut pe sub coasta de rândși otrăvuri mi-ai pus în paharul cu aniCă te-adun, nefiind, dintre flori de castaniși te pierd prin ninsori, blândă mea.Nelumesc și flamand, pământean te iubescCa un strugure-n vii, ca un rege la geam... XXVI. EU VOI PLECA DE MÂINE, de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1569 din 18 aprilie 2015. Eu voi pleca de mâine în
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
Pioasă înălțare, broboane, Lucesc firav pe fruntea sa. Prețiosul dar îl ține în suflet, Înnobilându-l prin trăiri, Din ziduri se-aude un sunet, E toaca, ce-i cheamă la zidiri. O rază se scurge prin vitralii Și-l luminează, blânda stea, Un suflet undeva oftează, Lumina, e privirea sa. Cactusul Ursuz, țepos, ca un arici, Îmi vine să îl mut de-aici. Îl prind cu grijă, mă înțeapă, ,,-Vai! Mă doare mâna dreaptă!’’. -O să te-arunc la tomberon! Arici
PLÂNGE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377145_a_378474]
-
să-și petreacă zilele alături de făptura asta tristă, plăpândă și bolnăvicioasă. Numai că părintele ei, don Pedro Fernández, un nobil galițian pentru care căsătoriile din interes erau chezășia unei politici externe fără fisuri, fusese de neînduplecat. Nici măcar lacrimile soției sale, blânda Aldonça Soares de Valladares, nu izbutiseră să-l clintească. - Pentru noi e un favor, iar pentru Inesita o onoare s-o însoțească pe viitoarea regină a Portugaliei, spusese el cu glasul bubuitor cu care vârâse groaza în musulmani în bătălia
Cu inima smulsă din piept by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/8429_a_9754]
-
-file din poveste) Faptul c? lacul devine centru al armoniei reg?site a lumii, o demonstreaz???i prezen?a sugestiilor muzicale: „ ?? s?rim În luntrea mic?, Îngâna?i de glas de ape "; „ S? plutim cuprin?i de farmec Sub lumina blândei luneVântu-n trestii s? fo? neasc?, Unduioasa ap? sune! " (Lacul) Armonia cântecului (exprimat? nu numai la nivelul expresiei poetice, a sugestiilor fonetice ob?inute prin alternarea vocalelor Închise „u", „i" ?i a vocalei deschise „a", prin repetarea cuvântului „de" ?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
o babă cu nora ei.Pe babă o chema Dochia, iar pe nora sa Anișoara.Pe cât era Anișoara de bună, pe atât era baba de rea.Pe cât era nora de harnică, pe atât baba de leneșă.Pe cât era nora de blândă, pe atât era baba de nesuferită, toată ziulica din zori și până seara, numai gura ei se auzea cum o cicălea și o batjocorea pe Anișoara. Că se scoală prea târziu, că abia se mișcă, că nu asa trebuia făcut
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
drum să-i pese... Când pe vârfuri trece luna / El văzu prin lunci alese / Un palat crescând departe, / Ce lucește parc-ar arde. / El intră pe scări de-oglindă / Și prin salele deșarte, / Pe covoarele din tindă... / Și-n lumina blândei lune / El văzu frumoasa fată. // (Apare imaginea Frumoasei fără corp Cezara.) Dulce, mândră, o minune, / Către el pășind ușoară... / Lângă ea, genunchiu-și pleacă... // IERONIM (în genunchi, către imagine fetei): Am lăsat prieteni, țară, / Ca iubirea mea să-ți placă... // FRUMOASA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
sune la ora 4.00, să am timp să mă spăl, să mă Îmbrac și să fug la gară. Somnul de dimineață este cel mai profund și mai plăcut. Îmi era atât de greu să mă smulg din brațele acestei blânde și divine adormiri. Nu de puține ori mi se Întâmpla să pierd primul tren și să plec cu următorul. Nu mai ajungeam la prima oră, iar următoarea se Întâmpla să fie pe la jumătate. Îmi luam inima În dinți și intram
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
din nou, pentru câteva clipe, Plăcerea. Plăcerea aceea fără de margini, trimisă parcă de o putere nevăzută, care ne cunoaște toate ascunzișurile, Întru alinarea suferinței. Stau În genunchi și mă clatin legănat ca-n adierea unui vânticel călduț. Pătruns de o blânda moliciune, mă las pe spate, cu picioarele răsucite sub mine, și cu brațele desfăcute ca niște aripi mari, Întinse dureros spre ancora liniștei depline. Treptat, Într-o curgere ușoară și somnolentă, Încep să se șteargă lent toate contururile din jur
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]