587 matches
-
de sinceritatea acestuia. Citind recentul volum de poezie, (bilingv, român-englez, traducere Ileana Sandu),intitulat „Forbidden Love/Amor prohibit“, apărut la Editura „Vatra Veche”, Târgu-Mureș, 2015, mi-am pus întrebarea dacă această poezie este un elixir adevărat sau imaginar? Deoarece cugetarea blagiană ni se arată în toată splendoarea ei în acest volum. Există în versurile poetei interferența a două concepte ce ni se destăinuie încă din titlu. Amorul fiind un sentiment al demnității provenit din conștiința propriei valori a cuiva, prohibit însemnând
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1448272926.html [Corola-blog/BlogPost/342881_a_344210]
-
căderea-n abis? Aproape,/ departe,/ aproape,/ lebăda cântă mereu./ Sfâșie norii cei negri/ un obosit,/ prea bătrân,/ curcubeu./ Și, totuși, ninge,/ ninge cu sori/ peste sufletul meu” (Poezia „Șah la rege”). Este o lumină creștină în acestă poezie cu iz blagian, amintind întrucâtva de „Poemele luminii”. Însăși poemul e „mut ca o lebădă”, însă, sub masca acestei aparențe, el este suculent, plin de viață. În el se aud „Pașii Profetului”. „Marea trecere” ne aparține și aparține lumii cogniscibile. Semnul de întrebare
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Sapte_poeme_neprohibite_cron_al_florin_tene_1367915009.html [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
la un moment dat, precum Lucian Blaga sporesc a lumii taină, fiind mereu sedus de ea. Scriu dintr-o dorință lăuntrică și din iubirea pentru cuvântul care se exprimă prin simboluri și prin mitul, ca o realitate trăită, acel mit blagian, considerat metaforă revelatorie, involtă și stilistic și structural." După cum am menționat deja, Ion Dodu Bălan a lansat cartea „Așa a fost să fie.” Personalitatea autorului ca și cartea lansată au fost prezentate de: Nicolae Roșu, Eliza Roha, Aureliu Goci, Florentin
DUBLĂ LANSARE DE CARTE ŞI MOMENT OMAGIAL LA CENTRUL „JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1442679909.html [Corola-blog/BlogPost/372545_a_373874]
-
muză a sa au numeroase poeme, dintre care se detașează ciclul „Vară de noiembrieˮ și grupajul în care evocă Gura Râului (Boca del Rio). În finalul alocuțiunii sale, conf.univ.dr. Anca Sîrghie a lansat audienței invitația de a relua lectura creației blagiene și, spre ilustrare, a recitat câteva dintre poeziile închinate de poet ultimei sale muze inspiratoare. Anca Sîrghie a venit la Cluj-Napoca încărcată de daruri. Dintre cele aproape treizeci de cărți al căror autor sau colaborator este, a oferit publicului câteva
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI, AM NUMĂRAT ROADELE TOAMNEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1414819678.html [Corola-blog/BlogPost/341122_a_342451]
-
toate volumele de mai târziu. Avem de a face, încă de acum, cu o poezie originală, care se va dovedi inconfundabilă, de o senzualitate aparte, cu lumini discrete, cu mirări și întrebări fundamentale, care ne trimit cu gândul la estetica blagiană și la cea a lui Emil Cioran, Lazăr Lădariu fiind ardelean până la ultima fibră, fapt ce nu-l împiedică însă să își împrospăteze uneori pana în seva speranței unui „ev aprins”: „doar ochii/ priveau spre Numele mare al inimii/ pe
LAZĂR LĂDARIU- SECUNDA DE PĂMÂNT , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Lazar_ladariu_secunda_de_p_al_florin_tene_1364451583.html [Corola-blog/BlogPost/345468_a_346797]
-
Publicat în: Ediția nr. 710 din 10 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului zborul lui brâncuși în ceruri, visele pierdute-n haos, ana lui manole-n zid, eminesciene plaiuri, lupta lui cu baiazid, cântecele din caval, ciobănașul mioritic, toate au simbolul mitic, blagianul vale -deal, românescul ideal. o coloană infinită peste suflet de român, dorul lui pierdut în doine, ce în suflet ne rămân. luna răsărită-n noapte, peste fildeșul zăpezii, grânele din vară coapte lacuri de argint în codru unde se adapă
COLOANA INFINITĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Coloana_infinita_ion_ionescu_bucovu_1355149145.html [Corola-blog/BlogPost/351688_a_353017]
-
de primăvară). Mai mult decât oricine, Olimpia Sava își dezvăluie sufletul în aceste poeme pentru copii, un suflet scăldat în inocența eternă a vârstei de aur a copilăriei. Din acest substrat ancestral al ființei sale în care s-a retras, blagian, ca un val, sângele strămoșilor, Olimpia Sava scoate nestemate pentru a îmbogăți viața interioară a celor mici și acelor mari. ANA DOBRE 12 octombrie 2014 Referință Bibliografică: Simfonia naturii și a cuvintelor - de Ana Dobre / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN
DE ANA DOBRE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415888342.html [Corola-blog/BlogPost/384419_a_385748]
-
imagine iconică a sacrului, fiindcă „De-aș fi fost un iconar, poezia mea icoană!” Această fericită metaforă a poeziei se amestecă în sfânta pâine a sufletului care, „caldă, mi se întoarce ca prescură...” Trăirea în ritm liturgic, în „sufletul satului” blagian, în frumusețea satului pănăzan, invocat de mai multe ori în volum, este retrăită în „lacrimile-n ochii mamei”, simbol divin arătând că „parcă plânge iar icoana”. În plânsul acesta metafizic putem identifica o purificare a sufletului care înțelege suferința supremă
ION BRAD, COCOARELE IN ULTIMUL LOR ZBOR... de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/maria_daniela_panazan_1457282456.html [Corola-blog/BlogPost/371822_a_373151]
-
toată frumusețea și valoarea ei. „Rădăcinile de foc” ale poeziei vierene se află în lirica populară, urcă prin sensibilitatea romantic eminesciană, lovesc tangențial mesianismul lui O. Goga și al Magdei Isanos, pentru a se topi în leagănul misterios al naturii blagiene. Asocierile inedite ale limbajului, expresivitatea și reflexivitatea, îl apropie pe Grigore Vieru de neomodernismul stănescian, prin forța concretizării abstractului: „Acoperit de vorbe / Ca de sudoare-un bour, / El ară în tăcere / Și ține-n gură un nour” (Poetul). Autoarea scoate
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
pare că, adânco,lumina mă botează/ într-o răpire mută în vin și în pocale,/ căci uite trandafirul în sânge cum burează/ fără să muște, lacom vestindu-mă-n petale ... ” Limbajul purificat, grațios și meditativ, cu vagi ecouri din vitalismul blagian, mărturisește jubilația simțurilor tinere și caste. Deși poezia începuturilor stă sub semnul clasicismului/ tradiționalismului, ea ne dă șansa vederii umbrei regelui Midas: tot ce atinge Poetul se preface în Cuvânt! La acel moment, al efervescenței Cenaclului „Numele Poetului”, Theodor Răpan
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
mitizării încurajează încălcarea moralei creștine.Metaforizarea realității până la mitizare a contribuit la minoritizarea spațiului rural ducând,astfel,la încremenirea în arhaic și educarea mentalității eschivării și neacceptării adevărului,cât de crud ar fi.” Veșnicia s-a născut la sat”expresia blagiană nu este o afirmație pozitivă, este un adevăr crut,o constatare,din păcate.a unei realități din mediul rural,valabilă și astăzi.Dacă”se mai trăiește,astăzi,în evul mediu”(“Ziarele”). Este o vin[ ;I a promov[rii unei astfel
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Elogiul_crimei_prin_prisma_imanentei_tragicului_0.html [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
aurora eternului, ca în erotica lui Vasile Voiculescu, senzorialul este cuprins în spiritual și bunul simț interpretativ face expresia poeziei sale cerebrală. El vine în urma marilor cântăreți ai iubirii, sentiment care, la noi românii, a dat capodopere. Îi regăsesc versuri blagiene, de pildă, în comuniunea cu cerul dar și de, mai aproape de noi, Ștefan Ioanid, cel care a dematerializat ființe angelice până la stilizare, până la un nume, în spații imaginare. Iată, un fragment demn de înaltă poeticitate: “invariantul care mă face să
POEME MAI LUNGI DECÂT NUMELE TĂU- SIMION COZMESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1476702261.html [Corola-blog/BlogPost/373818_a_375147]
-
etc. Nucleele lirice din teritoriul poetic negulescian - tonul oracular-neoexpresionist, ori psalmic-paradoxist, ezoterismul articulat cu farmec, autobiografismul meditațional-biblic, eroul liric evoluând ca „un etern balerin-cosmonaut“ între dionisiac și apolinic, între profan și sacru, între esențe / chintesențe derivate din monumentalitatea expresionist-brâncușiană, ori blagiană / gottfried-benn-iană, evadarea din mrejele magnetice ale sferei Yin spre a plonja în cele de tip Yang, survolarea registrelor thanatic-bacoviene spre priveliștea ființei, ori spre „poarta“ «Republicii» lui Platon, cultivarea mitemelor păgâne (mai rar), sau creștin-biblice - de la „Geneză“ / „Facere“ până la cele
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Nunta_cuvintelor_les_noces_des_paroles_in_curs_de_aparitie_marian_malciu_1326995243.html [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
8 (72), august 2016, este luminoasă, instructivă și educativă. Mai dau, în acest sens, câteva titluri: Marian Nencescu, „Cine sunt «ai noștri»?”, filmologie, p.4; George Petrovai - „Unio mystica, sau calea plotiniană spre Absolut”, p. 7; Constantin Miu - „Poetica psalmilor blagieni”, p 12; Daniel Marian - „Întregirea iubirii prin ea însăși”, p 14; Anca Sârghie - „O carte de învățătură despre Japonia”, p. 15; Petru Hamat - „Poezia ca un puzzle. Moarte a lui Federico Garcia Lorca”, p. 17; Octavian Mihalcea - „Nebănuite propensiuni labirintice
Constelaţii Diamantine – revistă luminoasă, instructivă şi educativă… by http://uzp.org.ro/constelatii-diamantine-revista-luminoasa-instructiva-si-educativa/ [Corola-blog/BlogPost/92395_a_93687]
-
fată trecând pe lângă noi, buchetele florilor și ramurile abia înverzite ale copacilor sau o ținută vestimentară perfect armonizată. Îndemnul de a iubi se poate extinde la tot ce întrupează frumosul în infinita lui diversitate, pe care cu o sintagmă poetică blagiană bine cunoscută am putea-o numi “corola de minuni a lumii”. Am plecat de la Cafeneaua Literară de pe Walker Road din Windsor, mulțumită de prezența caldă a participanților, mai numeroși ca oricând la asemenea evenimente adresate elitei românești printr-o activitate
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. by http://revistaderecenzii.ro/ziua-indragostitilor-la-graiul-romanesc-din-windsor-reportaj-de-doina-popa-west-bloomfield-mi/ [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
deliricizându-se pe seama acestei intenții și abandonând podoabele stilistice, dar tocmai din cauza aceasta se produce și un efect de autenticitate. Episoade din viața poetei, întâlniri cu oameni cunoscuți în lumea culturii, pasiunea pentru Edith Piaf, recunoștința față de Voiculescu, dragostea față de poezia blagiană, față de Eminescu, Sorescu, Stănescu, legături cu prieteni, familie, părinți, viața la București și Oradea, gânduri fugare, toate sunt acolo redate nude, necosmetizate. Ultimul volum e scris simplu. „Psalmii mamei”, scriși la căpătâiul mamei sale bolnave, n-ar fi avut oricum
DRAG DE POEZIE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/sabina_maduta_1425659524.html [Corola-blog/BlogPost/374381_a_375710]
-
LUCIAN BLAGA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 334 din 30 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Eseu de AL:FLORIN ȚENE "Complexul lui Empedocle" în poezia lui Lucian Blaga Menținându-se aproape permanent în același registru impersonal, erosul blagian sugerează, alături de o existență de-o clipă, coabitarea frenetică în ansamblul lanțului ființei. La acesta, femeia nu e o închipuire, ca la Dante, nu e o donna angelicato, așa cum nu este un oarecare "obiect" folosit în potolirea simțurilor și desfătare
COMPLEXUL LUI EMPEDOCLE ÎN POEZIE LUI LUCIAN BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_complexul_lui_empedocle_in_poezie_lui_lucian_blaga.html [Corola-blog/BlogPost/355155_a_356484]
-
un oarecare "obiect" folosit în potolirea simțurilor și desfătare, ca în silogismul misoginilor medievali. Poetul, lipsit de identitate civică, atribuie femeii nu scheme decorative și abstracțiuni, ci "identități corporale captivante și spirituale" (Z. Cârlugea, "Poezia lui Lucian Blaga", 1995). Erosul blagian nu apare niciodată ca pasiune erotică. În adâncurile arderii ekstazis-ului, intereferența logoseros ne dezvăluie un minim necesar de conștiință, sublimată nu în asimilarea hedonistă a păcatului originar. Spre individualizarea emoției năzuie poetul, dar prin aceasta nu mai puțin spre neantizarea
COMPLEXUL LUI EMPEDOCLE ÎN POEZIE LUI LUCIAN BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_complexul_lui_empedocle_in_poezie_lui_lucian_blaga.html [Corola-blog/BlogPost/355155_a_356484]
-
fi comparată cu "Melancolia" argheziană din "Cuvinte potrivite", este transmisă senzația de deprimare, de dor existențial, a iubitului ce-și așteaptă iubita care nu mai vine, în versurile finale, sufletul pare să fie purificat din însăși așteptare. Idealul de femeie blagiană pare să fie mai aparte: se caută "umbra genelor pe un obraz", prin "geografia răsăritenelor și apusenelor/ basme". Femeile, la Lucian Blaga, sunt de o transparență fragedă, "tremur în palme răsfrânt": "Le slăvesc și le cânt/ pentru sfârșitul de drum
COMPLEXUL LUI EMPEDOCLE ÎN POEZIE LUI LUCIAN BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_complexul_lui_empedocle_in_poezie_lui_lucian_blaga.html [Corola-blog/BlogPost/355155_a_356484]
-
dat până la capătul acestei vieți,/ în fiecare zi din nou s-o cuceresc” („În lumea lui Heraclit”). Cartea Ancăi Sîrghie relevă ideea-axă că prezența feminină la vârsta maturității apare ca o forță propulsatoare a reîntineririi, repercutată benefic în planul poeziei blagiene. Sentimentul culpabilității morale este soluționat uneori prin întâlnirile onirice cu Elena, nutrite de reînvierea imaginilor copilăriei lor rustice. Devenită “pădureancă” sau „greierușă”, ea se regăsește alături de iubitul ei într-o „lume frustă, a sălbăticiunilor”, unde „Într-o podgorie stropită vânăt
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA by http://revistaderecenzii.ro/lucian-blaga-si-ultima-lui-muza-ca-document-literar-inestimabil-de-antonia-bodea/ [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
când iubirea o îmbie./ Scrie în rune ani de fiere/ și de miere.” („Descântec”). Într-o expresie caldă, cu argumente convingătoare, prin notații persuasive, autoarea acestei valoroase cărți documentare reușește să conducă așa-zisul dialog înspre dezvăluirea ideii fertilității creației blagiene întreținute de flacăra iubirii. De altfel, principiul blagian al iubirii, al apropierii de realitate drept cale spre dezvăluirea misterului, exprimat aforistic în versul: „Căci eu iubesc și flori și ochi, și buze și morminte” din minunata artă poetică a debutului
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA by http://revistaderecenzii.ro/lucian-blaga-si-ultima-lui-muza-ca-document-literar-inestimabil-de-antonia-bodea/ [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
de fiere/ și de miere.” („Descântec”). Într-o expresie caldă, cu argumente convingătoare, prin notații persuasive, autoarea acestei valoroase cărți documentare reușește să conducă așa-zisul dialog înspre dezvăluirea ideii fertilității creației blagiene întreținute de flacăra iubirii. De altfel, principiul blagian al iubirii, al apropierii de realitate drept cale spre dezvăluirea misterului, exprimat aforistic în versul: „Căci eu iubesc și flori și ochi, și buze și morminte” din minunata artă poetică a debutului său „Eu nu strivesc corola de minuni a
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA by http://revistaderecenzii.ro/lucian-blaga-si-ultima-lui-muza-ca-document-literar-inestimabil-de-antonia-bodea/ [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
să o depășească și chiar să o transforme în lecție spirituală pentru ceea ce va fi cartea autobiografică: „Robie cerească, Robie pământească”, o simbolică înălțare prin creație. Adevărat recitativ oferit de scriitoarea universitară Anca Sîrghie din misterul vieții și al creației blagiene prea puțin cunoscute, cartea dedicată ultimei lui muze s-a construit cu o asiduă muncă focalizată spre aprofundarea poeziei lui, a momentelor de grație ale inspirației, ale tainei veșnicului feminin ce i-a împlinit ființa creatoare. Pasiunea și convingerea cu
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA by http://revistaderecenzii.ro/lucian-blaga-si-ultima-lui-muza-ca-document-literar-inestimabil-de-antonia-bodea/ [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
vorba de ... „taina scrisului”? Scriitorul are un loc al său, în care creația se desăvârșește, o „încăpere” secretă, ca și cea a alchimistului. E spațiul imaginarului, „cel mereu viu al ideii”, cum spunea Mircea Eliade, rostind, la un moment dat blagian „sporesc a lumii taină fiind mereu sedus de ea” (Vasile Nicolescu). Ne îmbogățim viața cu ceea ce facem, cu ceea ce dăruim. De aceea, cu trecerea anilor adăugăm biografiei noastre lucruri noi iar existenței alte sensuri. Viața noastră este uneori un fel
TAINA SCRISULUI (32) – UN PRIVILEGIU AL SCRIITORULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_taina_scrisului_32_elisabeta_iosif_1345745653.html [Corola-blog/BlogPost/355143_a_356472]
-
Fântâna luminii”, 1993) și a doua volume de poeme tanka („Dar în silaba Luminii plângeam orfan și greier”, 1987; „Pasărea cu șapte aripi”, 1993). Volumul de debut „De unde începe omul” (1970) anunța un poet bântuit de neliniști existențiale și de blagienele suspinuri lăuntrice, puse toate sub semnul luminii. Ființa divizată între pământ și cer (între lut și vis, ar fi spus Arghezi) dobândește iden¬titatea în transcendent prin participare și vocația divinului. Îndoiala carteziană e doar punct de plecare și prilej
PĂRINTELE DUMITRU ICHIM DIN CANADA de AUREL SASU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Aurel_sasu_portet_de_scriito_aurel_sasu_1370321265.html [Corola-blog/BlogPost/346243_a_347572]