62 matches
-
nimic. În prezența acestor moaște, ale mele, cine a îndemnat mintea Voastră să-mi cerceteze viața?" Într-adevăr, trupul în stare de descompunere din scena răstignirii devine un trup sfînt, eliberat prin scriitură de materialitate ("plutește prin căsoaie"), un trup "blagoslovit", acoperit cu răni sfinte: "ăia din sat l-or fi crezând și sfânt, or fi așteptând să crape și să pună mâna pe moaște". Odată cu mântuirea vieții prin artă - căci, după cum învață Aristotel de la pictor, personaj cheie în biografia sa
O meditație pentru zilele noastre by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17279_a_18604]
-
precum iubesc; și că-mi ești drag știind, la fel, ea-n grabă-ți se dădu... Te pierd, o pierd, ferice dar de voi, Că v-ați găsit! Câștigul e-ndoit Iubire-având din mine amândoi, Cât eu rămân de chin blagoslovit. Batjocură a sorții: frați de sânge, Nu pot de neiubire a mă plânge... LV Ce rost au marmura de pe morminte și aurul din cripte? Versul doar E de folos aducerii aminte, O știi; clepsidra-i regilor gropar. Statuile, sub sabia
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
Și cenzorul, și activistul vor să pară ființe umane și-și schimbă trecutul mai ceva ca-n Orwell. Poate că tot înghițind picătura de otravă (ideologică), s-au imunizat la adevăr. Pentru Genosse, "tontul, fonful ex-rege" de ieri a devenit "blagoslovitul rege Mihai". Cine-ar ar fi crezut că Turcitu, după scrisori de dragoste Zoiei Kosmodemianskaia, se va îndrăgosti de regina Beatrice a Olandei? Un autor de referință pentru epoca postcomunistă, expulzatul din URSS, Vladimir Bucovski, găsește explicația: ca să estompeze (că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
deal după protosinghel. De trei ani nu am avut și noi mortul nostru; pe Luca cred că l-am îngropat cu tot cu lopată, de asta nu mai moare nimeni. Este plină mânăstirea cu boșorogi; toată ziulica își târâie hoitul prin curte: "blagosloviți și mă iertați", "blagosloviți și mă iertați", "blagosloviți și mă iertați". Mi se rupe șira spinării de atâtea închinăciuni. Cine știe ce încercare i-a pregătit starețul și, Doamne, câte ispite vin cu fiecare încercare! Încă este necopt, vorba arhimandritului Ioan: "Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
trei ani nu am avut și noi mortul nostru; pe Luca cred că l-am îngropat cu tot cu lopată, de asta nu mai moare nimeni. Este plină mânăstirea cu boșorogi; toată ziulica își târâie hoitul prin curte: "blagosloviți și mă iertați", "blagosloviți și mă iertați", "blagosloviți și mă iertați". Mi se rupe șira spinării de atâtea închinăciuni. Cine știe ce încercare i-a pregătit starețul și, Doamne, câte ispite vin cu fiecare încercare! Încă este necopt, vorba arhimandritului Ioan: "Îl mai caută pe Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
avut și noi mortul nostru; pe Luca cred că l-am îngropat cu tot cu lopată, de asta nu mai moare nimeni. Este plină mânăstirea cu boșorogi; toată ziulica își târâie hoitul prin curte: "blagosloviți și mă iertați", "blagosloviți și mă iertați", "blagosloviți și mă iertați". Mi se rupe șira spinării de atâtea închinăciuni. Cine știe ce încercare i-a pregătit starețul și, Doamne, câte ispite vin cu fiecare încercare! Încă este necopt, vorba arhimandritului Ioan: "Îl mai caută pe Domnul în om". Așa cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Pui de cerb. Siniliu-negriu, negriu - Siniliu ți-i penetul. Bătăioasă, zgârcită, înfocată Semințenie. Au mai fost doi De același neam - s-au stins ca fulgerul negru! - Lermontov, Bonaparte. Te-am volnicit în ceruri, Zboară în voia ta, zboară, durerosule! Smeriți, blagosloviți Porumbei fâlfâie argintii, Argintii deasupra ta. (1916) Tihon CIURILIN (1885-1946) MOZART ȘI FERESTRAUL La ușă, în patru mâini Se cânta arta lui Mozart Cu ardoarea unui chin de aur Se-ncălzeau un leu, o ciută și-un ghepard. Și tandru
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
delectați cu un florilegiu de anecdote. O performanță... maoistă: în cadrul unei discuții, la Casa Scriitorilor, pe marginea romanului Războiul amintirilor al lui Virgil Duda, referentul a observat ciudățenia că eroul romanului a descoperit dragostea tîrziu, după 30 de ani, ulterior blagoslovitei ,experiențe politice": ,Or, asta este o monstruozitate, ca un om să nu fi strîns în brațe o femeie înainte de a face școala politică". La care, V. M. Galan a răspuns cu schepsis: ,O fi monstruos, dar atunci ce ne facem
Condei acid - II by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11212_a_12537]
-
singure poezii, Biserică veche are, în dulcea picoteală de versuri lungi, cu rimă, scăpări potrivnice limbii: "mahalălii", "rîndunel". Sfîrșitul, însă, de-un firesc deasupra banalului, dar sub orice exagerare, sau emfază, aduce, întotdeauna la Pillat, un fel de argheziană, deși blagoslovită, poantă: "Tușind, mai stă paracliserul bătrîn, cu mîini cutremurate,/ S'aprindă la icoane cerul: sfînt lîngă sfînt, stea lîngă stea." Sau: "E toaca Ta! A început să bată/ Sub cer, prelung, cu inima deodată." O rezolvare care "dezleagă" poezia. Evanghelii
Lirica recuperarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10165_a_11490]
-
a stemei Țării Românești, pe verso paginei de titlu, care arată preocuparea de a reda o imagine a stemei cât mai sintetică, evocatoare și estetică (vezi planșa 1), însoțită de versuri insuflețitoare precum: Stihuri politice asupra stemei Prealuminatului Slăvitului și Blagoslovitului Io Konstantin B.Basarab Voievod: Semn starșnic și armă la războiu prea tare / Din ceriu fu arătat(ă ) o minune mare / O cruce de stele pre ceriu însemnată/Marelui Konstantin Isus îi arată/Cu slove împreună scrise râmlenește :/ Pe toți
VARVARA MAGDALENA MANEANU, CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN EPOCA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN COLECŢII DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349425_a_350754]
-
Publicat în: Ediția nr. 1327 din 19 august 2014 Toate Articolele Autorului Cleveteau babele-n sat, frecând prazul serios, Că la noi, popa Scarlat, cât e el de cuvios, Precum sfinții de smerit și în toate preacurat, Ar mai fi, blagoslovit, și un mare democrat, Lucru ce l-am constatat personal, în mod vădit, Înainte de Ignat, când fusei la spovedit, După ce stătui chircit în genunchi sub patrafir, Și un ceas, la iscodit, m-a luat el, abitir: De-am postit, de-
DEMOCRAŢIE CREŞTINEASCĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352267_a_353596]
-
Și de iad și de hazna ... nu mai ai niciun păcat!”... Simplu cum nici n-am visat, și dreptate-acum le dau Babelor care, în sat, despre popă cleveteau, Că, pe cât e de smerit și ca sfinții preacurat, Ar mai fi, blagoslovit, și un mare democrat, Lucru clar și demonstrat, doar semnând un acatist, Că “preasfântul” m-a salvat, făr' să fiu măcar băsist, Fericit, de-atunci, fiind, că, decât cu hoți, șacali, Să ajung în iad prăjit ... sunt cu el la
DEMOCRAŢIE CREŞTINEASCĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352267_a_353596]
-
relansa economia. Al doilea război mondial și enormele comenzi pe care le-a adus Statelor Unite, nu a pus el oare capăt crizei din 1929 din care nu ieșiseră cu adevărat? Războiul din Coreea nu a provocat el un nou boom? Blagoslovitul război care ar readuce prosperitatea în America. .."Că Israelul, în interesul său geo-strategic, se străduie de mulți ani să implice statele lumii, în primul rând S.U.A. (primul stat sionist al lumii), într-un război de distrugere a Irakului, este dovedit
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 11 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355916_a_357245]
-
Strofe > Atasament > MIHAI MERTICARU - EA E ACEEA Autor: Mihai Merticaru Publicat în: Ediția nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului EA E ACEEA Rege sau sclav, mie-mi este totuna, Dacă dragostea-mi este împărtășită Și de Dumnezeu blagoslovită, Iar soarele-mi face din raze cununa. Fericirea-i o credincioasă iubită Care poate îmblânzi și furtuna, Zi de duminică întotdeauna, Livadă-nflorită, veșnică ispită. O lacrimă neplânsă e femeia Și veritabilă mitologie, Fără de hotare împărăție, Câte puțin din toate
EA E ACEEA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369459_a_370788]
-
și Stânișoara, La Bistrița și Tismana. Pe plai însorit și pur, Moștenit de la străbuni, În locuri binecuvântate, De el însuși create. În armonia naturii Unde codru-i frate cu românii, Unde fiarele sunt îmblânzite, Unde apele-s sfințite De vorbe blagoslovite. Unde în sufletul omului E comoara Domnului. Unde raiu-i o grădină Cu flori de liliac plină. Elena Trifan Referință Bibliografică: ÎNDUMNEZEIRE / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1184, Anul IV, 29 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
ÎNDUMNEZEIRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353535_a_354864]
-
fetele îl plac Fiindcă este pui de dac; Fără băi, c-așa e datul Darul lui e sărutatul, Strânsul de mijloc subțire Că li-e tuturora mire. Fetele roșesc un pic Dar le trece, nu-i nimic. Dragobete-ndrăgostit Pe meleag blagoslovit. Haideți să-l serbam și noi Și de miercuri până joi Să dansăm doi câte doi. Ia poftiți, vă rog și voi! CEZARINĂ ADAMESCU 24 februarie 2012 Sărbătoarea Dragobetelui Referință Bibliografica: MĂRTIȘOARE PENTRU MAMA - POEZII PENTRU COPII - CEZARINĂ ADAMESCU / Cezarină
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359743_a_361072]
-
despre FRICA de Dumnezeu, fie din Biblie, fie din Scriitorii Bisericii, fie din Sfinți. Din această Antologie, nu putea lipsi, desigur, Tudor Arghezi, poet, prozator, traducător, publicist, cu o poezie remarcabilă: „MAICĂ ȚARĂ, mulți te-au dușmănit/ că ești neam blagoslovit./ Unde sapă sapa locul/ Sare din pământ norocul./ Ai pământ și ape multe,/ Vântul stă să ți le-asculte,/ Și izvoare călătoare,/ Crapii-n ele cât berbecii/ Pepenii de zahăr roșu,/ În grâu spice cât cocoșul./ Pui un bob, din
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
de pe baricade, ancorând țanțoș într-un festivism înstrăinat de poezie. Cântând, în ton cu atâția alții, „partidul-părinte”, privind dezmierdător la colectiviștii și pionierii „patriei socialiste”, răzvrătitul de odinioară își trăiește, în declamații sterpe, „ora extazului”. A scris și teatru (Pământ blagoslovit, 1938, Muzica stelelor, 1947, Făclierii, piesă apărută în ziarul „Înainte”, 1972), însă de o totală insignifianță. În publicistică, incisivitatea lui C. are răbufniri de pamflet. Compasiunea față de dezmoșteniții soartei se întovărășește cu ostilitatea față de spoliatori, demagogi și alți farsori care
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
lespezi, Craiova, 1928; Punte peste veacuri, Craiova, 1929; Încrustări în rama bibliotecii, I-II, Craiova, 1930-[1940]; Socluri devastate, Craiova, 1933; Condicar de lume nouă, Craiova, 1935; Crater scufundat, Craiova, 1936; Lumini la orizont, Craiova, 1937; Versuri, Craiova, 1937; Pământ blagoslovit, Craiova, 1938; Sărutul însingurărilor, Craiova, 1940; Melancolii sub arcade florale, Focșani, 1942; Elanuri răstignite, I, Craiova, 1943; Poezii. Articole, pref. Mihail Cruceanu, București, 1964; Gravuri și rezonanțe, București, 1967; Vibrații republicane, Craiova, 1973; Evocări, postfață Darie Novăceanu, Craiova, 1980. Repere
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
pentru că vorbitorul o silește de-a sta în loc cât nu se cuvine. Față cu declamațiunea trăgănată, simțirea oarecum o mână dramatice înainte, pe când vorbitorul întîrzie (retardează). Târâirea tonului este de-aceea și rădăcina așa-numitului patos solemnel și a declamațiunei (blagoslovită) miruită, care totdeuna nulifică adevărul natural, apoi e și rădăcina acelei tremolări teribile care se naște neapărat când tonul persistă peste măsura și putința sa pe silabele singuratice și dă într-o mișcare tremurătoare. Portamentul adevărat împreună totdeuna deodată elementele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
urmă câteva „diferințe secundare” (40, p. 212). Dintre acestea, anume una mă interesează acum. La cei trei copaci întâlniți și întrebați de Sisinie se mai adaugă unul (paltinul) care, întâlnit pe drum, spune adevărul (ca și măslinul), fiind și el blagoslovit. Iată pasajul respectiv, extras dintr-un manuscris inedit (mss. BAR nr. 473) din 1766, cea mai veche variantă cunoscută a redacțiunii moderne. „Iară paltinul dreptu spuse : nu-l văzuiu [pe drac], ci-l auziiu pre cale cântând și pe copil
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ouranÄÎn, „împărăția cerurilor”, prezența doar în Evanghelia după Matei, ai cărei destinatari erau evreii. În celelalte două evanghelii sinoptice, Marcu și Luca, o întâlnim sub forma basileía to¤ theo¤, „împărăția lui Dumnezeu”. 3.2.1.1.8. ho eulogQtós: „Cel blagoslovit” (SC); „Cel binecuvântat” (celelalte traduceri românești); „Benedictus” (Vg); „le Béni” (BJ); „the Blessed” (RSV). Apare o singură dată, în Mc 14,61:...sØ ež ho christòs ho hyiòs to¤ eulogQto¤: „Ești tu Hristosul, Fiul Celui binecuvântat?” (G-R). Este un adjectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
politice și intelectuale erau cele care identificau atât nevoile, cât și soluțiile pentru fiecare dintre acestea. Teza noastră devine limpede: ideologia funcțiilor nu făcea decât să legitimeze o anumită construcție a diferitelor instituții ale statelor moderne. Printre instituțiile cele mai „blagoslovite” cu funcții s-a numărat școala. Se poate spune că istoria reformelor educaționale în fiecare dintre societățile moderne este epopeea definirii funcțiilor școlii. De la corifeii școlii românești până la Ceaușescu și la reforma de astăzi, fiecare vârstă a școlii românești, de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Ca publicist, B. are un condei teribil de spornic. Îndeosebi la „Curentul”, el scrie într-o cadență neobosită, comentând cu ascuțime și cu un soi de posăceală hâtră felurite întâmplări, unele triste, altele înveselitoare. Fire nostalgică, oftează adesea după vremurile „blagoslovite” de odinioară, așa cum, hoinar nelecuit „prin ăi coclauri”, îl încearcă păreri de rău după „dulcea isihie a drumeției de altădată”. Indispus de tracasările de zi cu zi, își caută un refugiu în „liniște și singurătate”. Mai cu un popas, mai
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
în moartea lor sincopală pentru a-i spune secretul pe care îl știau. Dar nu le putea învia. Nu avsa îndestulă putere. Sta sarbădă și singurul ei prieten de azi, timpul trecător, nu o slujea cu nădejdea plecării, deoarece sfârșitul blagoslovit al acelei corvade nu părea a se apropia. . . La 5 găsise pe toată lumea în hali și o ciocolată la gheață cu pesmeți fragezi care o aștepta. Nory și Elena, cari avuseseră timp pentru toate confidențele, tăceau acum. Stau alături ca și cum
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]