26 matches
-
din toată țara la una din cele mai bune Universități ale vremii”, trece de la disperare la euforie, găsind puterea și curajul de a-și urmări visul, de a-și demonstra că poate fii un învingător. Viața de student supist și blatist, în căutarea permanentă a unui loc de dormit, a unei bucăți de pâine care să astâmpere foamea, veșnica luptă cu sine însuși în depășirea jenei și umilinței din momentele în care pentru a supraviețui este nevoit să cerșească și să
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 by http://confluente.ro/Helene_pflitsch_1406383742.html [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]
-
îmi întărește în suflet convingerea că acest oraș va fi orașul meu de suflet, de care voi rămâne legat atât cât Dumnezeu mă va ține pe pământ!” Ceasul însă ticăie, trece iarna și primăvară, trec examenele iar studentul supist și blatist ajunge să-și facă bilanțul. Rezultatul nu este de loc de neglijat, prima treaptă spre a se face om singur este trecută cu bine și îi va da posibilitateaînceperiianului II ca student integralist. Demne de aceeași pană purtată cu talent
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 by http://confluente.ro/Helene_pflitsch_1406383742.html [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]
-
Oricare ar fi optica reținută, problemele de coordonare Între agenți ocupă un loc esențial. Dificultățile Întâlnite țin În mare măsură de: ă costul, uneori prohibitiv, al luării unei decizii; ă dezvoltarea comportamentelor de tip shirker (chiulangiu) sau free-rider (pasager clandestin, blatist); ă fenomenele de aversiune față de risc. După caz, ne putem gândi la mai multe strategii, cum sunt favorizarea comportamentelor de rutină, acordarea unui „drept rezidual” anumitor contractanți, dotarea cu instrumente de retorsiune, stabilirea de penalități, acordarea de compensații bănești sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
și colaboratorii săi consideră că, în urma încrucișării celor două dimensiuni (unitatea de analiză și structurarea legăturilor sociale), primul cadran al matricei 4. Aici, sensul avut în vedere de Putnam implică o structură de situație ce permite apariția defectării (a comportamentului blatist): o problemă specifică producerii bunurilor colective. prezentate în tabelul 3.4 este gol pentru că face referire la legături sociale poziționate la nivelul individului (iar individul, fiind social indivizibil, nu poate deține legături sociale în sine). Al doilea cadran vizează aspectul
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
în care actorii stabilesc un acord sau o înțelegere cu privire la termenii schimbului (acord cu obligativitate strictă a schimbului). Schimburile reciproce, din cauza lipsei negocierii (explicite) și a obligațiilor stricte, presupun apariția incertitudinii cu privire la reciprocitate și, ca urmare, generează probleme de tipul blatistului (free-rider). În schimburile reciproce, contribuțiile actorilor la relația de schimb se decid separat, independent de orice negociere. Actorii inițiază schimburile făcând acte generatoare de beneficii pentru alți actori, fără a ști când, dacă și în ce măsură cei cărora le-au oferit
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
r, ci un al treilea actor, z. Aceste schimburi reciproce indirecte poartă și denumirea de schimburi generalizate (figura 4.12b). 4.2.2.2. Blatismul și dilemele sociale Riscul defectării sau al nonreciprocității este specific fiecărui tip de schimb. Comportamentul blatist este posibil chiar și în cazul schimburilor negociate (de exemplu, piața „lămâilor”, piața de cauciuc). Doar în rețelele de schimb negociat simulate în condiții de laborator, așa cum am văzut anterior, actorilor li se interzice posibilitatea de a evita respectarea unui
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
așa cum am văzut anterior, actorilor li se interzice posibilitatea de a evita respectarea unui acord de schimb. Altfel spus, eliminarea înșelăciunii din relațiile de schimb este posibilă doar artificial, prin impunerea unor condiții inițiale experimentale. Dincolo de iminența sa, probabilitatea comportamentului blatist variază de la un tip de schimb social la altul. Șansele blatismului sunt mai scăzute în cazul schimburilor negociate și mai ridicate în cazul celor generalizate. Șansele apariției blatismului în relațiile de schimb negociat sunt mai scăzute decât în cazul altor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
un grup cu mai mult de doi actori 31 acțiunea comună a unui subset de actori este suficientă pentru a produce beneficii pentru întregul grup și dacă beneficiile respective sunt nonexclusive (de exemplu, bunurile publice), atunci unii membri pot fi blatiști, adică pot să obțină beneficii fără să contribuie la producerea acestora (Molm, 1994: 167). Relațiile de schimb pot fi transformate din structuri de dependență mutuală în structuri cu elemente de interdependență. Această transformare conduce la diminuarea șanselor de apariție a
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
grupului, atașamentul reciproc și spiritul colectiv. Aceste tactici, împreună cu unele mai specifice, pot anihila tendința de eschivare sau îi pot reduce magnitudinea, așa cum, de altfel, demonstrează și experiența istorică, și viața cotidiană actuală. Acțiunile colective produc nu numai leneși și blatiști, ci și dăruiți și eroi, ce merg de multe ori până la sacrificiul suprem. Să remarcăm în final că atât paradigma facilitării sociale, cât și cea a lenevirii se refereau la performanța individuală și colectivă în condiția prezenței altora. După cum s-
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
chestiune în discuțiile despre bunul (răul) colectiv, anume aceea a celui (celor) care „profită” (beneficiază) de pe urma unui bun colectiv, fără a angaja însă costuri sau, oricum, participând cu costuri mult mai mici decât ceilalți - numită problema free-rider - în românește, a „blatistului”. Într-o colectivitate în care e nevoie să-și asume cineva sarcina de a sancționa acțiunile unui actor care au efecte asupra colectivității respective, se naște întrebarea care sunt mecanismele ce vor conduce un membru (sau mai mulți) din colectivitate
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
beneficiu social nu mai e îndeajuns de mare încât bunul public să fie în continuare produs. În cazul nostru, când compania feroviară constată că este ineficient să păstreze trenul în circulație, poate să îl desființeze. Este avantajos deci să fii blatist numai dacă ceilalți mulți sunt onești; dar într-o societate în care comportamentul blatist e generalizat, atunci beneficiile sociale se diminuează mult. Exemplul sugerează ceea ce Hardin (1968) numea „tragedia bunurilor comune”. Chiar dacă un bun există, la un moment dat se
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
continuare produs. În cazul nostru, când compania feroviară constată că este ineficient să păstreze trenul în circulație, poate să îl desființeze. Este avantajos deci să fii blatist numai dacă ceilalți mulți sunt onești; dar într-o societate în care comportamentul blatist e generalizat, atunci beneficiile sociale se diminuează mult. Exemplul sugerează ceea ce Hardin (1968) numea „tragedia bunurilor comune”. Chiar dacă un bun există, la un moment dat se poate ajunge ca el să fie utilizat atât de prost, încât să fie distrus
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
utilizării regulii unanimității este că aceasta e singura regulă care conduce la o distribuție Pareto-optimă a unui bun public (Buchanan, Tullock, 1962; Mueller, 1976). Întrucât, așa cum am văzut, furnizarea unui bun public creează stimulente pentru apariția unui comportament de tip blatist, o soluție pentru a gestiona situația este aceea de a institui proceduri formale de furnizare a bunului respectiv. Or, cum prin definiție toți membrii grupului pot beneficia de un bun comun, este natural să se apeleze la regula unanimității când
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
lungă perioadă de timp. Or, testul unui aranjament instituțional care privește gestionarea resurselor comune este acela al modului în care funcționează când resursele se deteriorează, când raritatea devine regula, se instalează penuria, iar competiția dintre membrii grupului, comportamentele de tip blatist etc. se intensifică. Rezistă acel aranjament instituțional în circumstanțe de acest tip? Iar dacă da, cum și în ce fel? Stahl (1998, vol. II, partea a III-a, cap. II-IV, passim) insistă asupra faptului că aranjamentele caracteristice satului devălmaș presupun
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
utilizat pentru înțelegerea și soluționarea problemelor ce apar în gestionarea dilemelor de acțiune colectivă, descriind elementele sale componente: variabilele exogene, arena de acțiune, interacțiunile și criteriile de evaluare. Cuvinte-cheie: acțiune colectivă, dilema prizonierului, cadrul de analiză și dezvoltare instituțională, comportament blatist 1.1. Introducere Să luăm în considerare următoarele exemple: a) Bugetul național - bugetul național al României este stabilit în fiecare an prin intermediul Legii Bugetului de Stat, emisă, în condițiile în care toate formalitățile sunt îndeplinite, în luna decembrie a anului
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
nu va putea fi exclus de la folosirea acestuia, iar (2) folosirea acestuia de către alți indivizi nu îi reduce capacitatea sa de a folosi bunul. Acest tip de bunuri este discutat pe larg de Olson (1965), fiind ilustrativ pentru explicarea comportamentului blatist , de tipul celui descris anterior. În cele din urmă, bunurile comune, ce reprezintă categoria discutată în principal în acest volum, sunt neexclusive și rivale în consum. Exemple de bunuri comune sunt cele menționate în secțiunea introductivă a acestui capitol, anume
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
capitol, anume bugetul național, iazul comunal, serverele, căldura, atunci când consumul acesteia este evaluat în comun pe scara blocului, dar și bunurile discutate în capitolele următoare. După cum vom vedea în acest volum, gestionarea bunurilor comune este susceptibilă de a produce comportamente blatiste în rândul indivizilor raționali, datorită următorului motiv: beneficiile pe care fiecare individ le obține în urma consumării bunului sunt individuale, în timp ce costurile suprautilizării bunului sunt achitate în mod colectiv, de către toți indivizii ce ridică pretenții asupra folosirii bunului comun. Astfel, indivizii
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
celălalt și cooperează în virtutea reputației construite prin strategia cooperării, care, pe termen lung, aduce beneficii repetate. Mai mult decât atât, tratamentul experimental al jocurilor cu bunuri publice dovedește de asemenea faptul că normele sociale pot contribui la depășirea problemelor comportamentului blatist: „Subiecții au investit [...] aproape jumătate din resursele proprii în bunul public, în ciuda unei situații care nu oferea beneficii colaterale, garanta anonimitatea și evidenția importanța câștigului de bani ca obiectiv al participării în cercetarea întreprinsă” (Marwell, Ames, 1980, p. 926). Regulile
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
lucrau la piramide erau cu meșteșug făuriți peste noapte fotbaliști. Drumul lor era neted.De la bar-club la tineret,de la tineret la strip-tease. Jocurile erau făcute la fiecare din fazele Lunii, la lumina torțelor. Faraonul consulta Oracolul din Delphi și zeii blatiști de pe Sirius pentru a afla numele învingătorilor. Adversarii veneau din toate colțurile lumii,dar cei mai mulți erau din Roma,din Grecia,din Persia,din Palestina,din Dacia și din Namibia. In tribune se discuta politică agrară,se spărgeau capetele învinșilor și
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
colectiv; 2. cel al free rider-ului. (În franceză, termenul free rider a fost echivalat prin pasager clandestin, ceea ce e o traducere cuvânt cu cuvânt. În românește nu am găsit un termen rezonabil. Cel mai apropiat de conținutul noțiunii ar fi „blatist”. Pentru „bun colectiv” și free rider vezi Iluț, 1990.) 1. Familiile fără copii sau de talie mică trebuie să sacrifice o parte din venitul lor pentru familiile numeroase, deoarece acestea furnizează un bun public. Prin mai mulți copii se asigură
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
că alții vor dona; se va obține deci un rezultat pozitiv (binele colectiv) de pe urma căruia va profita și el. Întrucât oricum se îndeplinește această stare, de ce să mai participi? Poți beneficia fără să te coste (condiția de free rider, de „blatist”). Dar apare clar că dacă fiecare actor gândește așa - și sunt motive să o facă -, atunci nu donează nimeni. Se poate observa că cel de-al doilea argument se subordonează primului. Lemennicier (1988) se întreabă în ce măsură rezistă cel dintâi, având
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
structura actuală a relațiilor de securitate SUA-Japonia nu poate fi susținută. Protejarea Japoniei sub umbrela de securitate a Americii o descurajează de la a contribui mai mult la menținerea securității internaționale, și dă curs criticilor americane referitoare la comportamentul de tip "blatist". Așadar, reducerea prezenței militare a SUA în Asia de Est ar constitui un mijloc de întărire a relației reciproce în domeniul securității. Aceasta este singura cale prin care Japonia poate fi încurajată să aibă o contribuție militară mai activă decât
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
satisfacă În dauna celor organizaționale. Chiar și atunci când cele două grupuri ar putea coincide, rămâne problema faptului că mobilizarea forței de acțiune, capacității de muncă, este individuală, În timp ce scopurile organizației sunt colective. În acest caz, comportamente individuale oportuniste de tipul blatistului (free rider) sunt raționale din punct de vedere individual, dar conduc la rezultate sociale suboptimale, blocând acțiunea colectivă și conducând către un deficit de cooperare. Teoria agent - principal este astfel preocupată de mecanismele prin care se asigură corelarea intereselor agenților
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
plus, așa cum se Întâmplă În cazul integrării ierarhice (Williamson, 1991), stimulentele puternice către performanță, asociate În mod normal pieței, pot fi distorsionate În contextul unei rețele supraimplicate. Așa cum arată Portes și Sensenbrenner (1993), supraimplicarea poate conduce la apariția unor comportamente blatiste (oportuniste) ce se dezvoltă În condițiile resurselor sociale comune În rețea (stimulentele, acordarea unui contract de exemplu, nu sunt direct legate de performanță, ci sunt acordate În baza legăturilor existente). Vulnerabilitatea poate fi generată și din instituționalizarea unor aranjamente sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Posibilitatea de reînnoire a Parlamentului la intervale mai scurte, votul nominal sau sistemul majoritar și elementele de democrație directă sunt câteva mecanisme care pot contribui mult la aplicarea unor sancțiuni corecte, graduale și suficient de selective pentru a limita comportamentul blatist. 3.2. Antreprenoriatul politic și administrația publică Dacă În relația dintre constituenți și antreprenori politici avem, În privința constituenților, o multitudine de indivizi și interese organizate care au scopul comun ca bunurile și serviciile furnizate colectiv să satisfacă așteptările, cu totul
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]