70 matches
-
eurocuculeu. Dar, pe lângă eurocaimacul poveștii, se numără și eurozațul snoavei.Rezultă, dintr-un condei, eurogropi, eurogunoaie, eurovaci, eurohoți, euroșpagă și, de ce nu, cel mai bogat zăcământ de pe la noi, europrostia. Când pui apă de ploaie într-o băutură tare, tăria se blegește și devine plană, precum cenușa.Coniacul, democratizat, devine poșircă.De acum înainte, Europa nu va mai alerga, nebună, spre progres, ci va merge șontâc-șontîc, în ritmul nostru păcalo-tândalesc-sămănătorist.Avântul de muncă al europenilor se va poleniza cu lenea noastră agraro-silvică
O PINIE, DOUĂ PINII de JANET NICĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_pinie_doua_pinii.html [Corola-blog/BlogPost/356035_a_357364]
-
frumusețea asta ... Vezi că sîntem proaste! a concluzionat mama Florei; putorile astea mici sînt mai realiste decît noi, babele. Pînă să mă hotărăsc eu să i-o moi idiotului, i se face și lui lehamite de mine și i se blegește. Astea mici sînt niște futăcioase deștepte. De ce-ar fi ele mai proaste ca bărbații?! Da' ce-ai cules acolo, ciuperci? Eu caut ceva ierburi de leac ... Întoarsă acasă, Estera a vrut să discute cu Mancuse, dar acesta se lungise
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_29_31_ioan_lila_1337497754.html [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
se va întâmpla cu cei care vor comite faptele nou încriminate? Adică cu cei care nu vor putea renunța la a fi cinstiți... onești... chiar dacă vor vrea... Eu zic că n-au nici o vină că s-au născut așa... mai blegi... fraieri... mă rog... cum i-o crede lumea... A fost nevoit să se oprească și să aștepte răspunsul la cât reușise să rostească din întrebarea sa, întrucât hohotele de râs ale colegilor săi, îi acopereau deja cuvintele. - Vă gândiți, cu
POVESTE de LIVIU GOGU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Poveste_liviu_gogu_1343817667.html [Corola-blog/BlogPost/360066_a_361395]
-
de două ori mai multă materie primă și să producă, în loc de hârtie fină, de două ori mai multă hârtie, groasă și cenușie, numai bună de împachetat pește. Creșterea cantității fu imediat considerată un remarcabil succes economic, mai ales că finlandezii, blegi cum îi știm, nu făcuseră nici o specificație cu privire la calitatea hârtiei. Ceva mai târziu, veni un nou ordin de dublare a cantității. De data asta, nea Vasile nu a mai avut nici măcar probleme de conștiință. A înjurat în gând și a
INTELIGENTUL TITIŞOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403793216.html [Corola-blog/BlogPost/371044_a_372373]
-
ce-o să spună, Dar cum văd, fără vrăjeală, În justiția română, Unde-i lege nu-i tocmeală! Fi’ndcă ea, legea, firește, Chiar de e vreo bănuială După cum se tot vorbește, Pentru toți este egală, Doar că hoții...prinși ca blegii... Asta-i altă socoteală! Nu-s egali în fața legii, Cum nu sunt nici la ciordeală: Ăi deștepți, care de ani, Sunt deja de milioane, Și-ăi mărunți, coțcari, iau ani Condamnați la-mpins vagoane, Întrucât, cum știm cu toții, Nu-s
JUSTIŢIA ROMÂNĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/valeriu_cercel_1443636744.html [Corola-blog/BlogPost/367934_a_369263]
-
în fața tronului, raportă: -Majestate, după lupte grele cu hoardele de năvălitori, am reușit să-i nimicim pe toți și v-am adus un prizonier ca să vă spună cum stă chestiunea cu vrăjitoarea cea rea. Viscorilă și Nămețilă se uitară ca blegii unul la altul. Șeful le luase caimacul. Împărăteasa privi mândră la generalul ei: - Vai, sunt încântată de faptele tale vitejești, generale! Meriți cea mai înaltă decorație: “Sloiul de gheață cu filigran de aur și colan”. Împărăteasa făcu un semn și
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424882176.html [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
veselim, Când aici ne gulășim. Tralala... Bine-i să ne gulășim ! La o masă, niște babe, Toacă tot ce s-a adus. De purcel câteva labe, Ceapă și cartofi au pus. Cârnaț adus de moșnegi, Toacă că ei sunt prea blegi, Paprika, colesterol, Le amestecă cu spor. Tralala.... Ce minune vom mânca ! Focul pâlpâie în vatră, Foc și-n inimă avem; Bătrânețea nu-i o piatră, Când mâncăm gulaș și bem. În mireasma de parfum, Ce s-a îmbâcsit cu fum
UNU MAI GULĂŞERESC de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1493624767.html [Corola-blog/BlogPost/352688_a_354017]
-
n-o puneau o zi întreagă cu nimeni și crăpau de foame, așa că, pînă la urmă, era totuși băiat bun, domnul inginer, poate s-o mai schimba și el, s-o mai sătura de nevastă, că doar nu s-or blegi toți bărbații din lumea asta după o anumită vîrstă ... și, culmea, chiar ăi mai buni, că pe jigodii ... Adelina l-a îmbrățișat și ea, bucuroasă, pentru că nu-l mai văzuse de cîteva săptămîni, sau poate chiar mai demult, era tot
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_56_59_ioan_lila_1341239779.html [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
ne-am dat seama că se prinsese toată întreprinderea de aventura noastră. „Fostele”, acum părăsite, nu suportau afrontul acesta jignitor. Mai ales, cu cine? „Cu searbăda, tăntăloaica de dactilografă?” „Șleampăta asta, cu un cur cât un cuptor țărănesc?” „S-a blegit directorașul nostru, fă! S-a prostit de tot!” „Mă, să recunoaștem că e dreptu’ lui. Da’, cu cine, fă, cu cine? Cu ștearsa asta la care nu se uită nici un bărbat? Trebuie dată afară, că a stricat prestigiul întreprinderii!” „Să
CAP. 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1484822715.html [Corola-blog/BlogPost/383076_a_384405]
-
de brigadă“, de sub titlul Prinsoarea, care se află pe paginile 95 - 97 ale volumului Anei Podaru, trimit Distinsul Receptor în epoca lui Victor Vlad Delamarina, 1870 - 1896, spre a asista la o posibilă, „mare întrecere“ între Toderică și Sandu Blegia / Blegea, «Ăl mai tare om din lume»). Mai înainte de 26 mai 2017, data la care domnul redactor-șef, Dumitru Velea, de la distinsa revistă, Banchetul, a Fundației Culturale „Ion D. Sârbu“, din Petroșani, îmi încredințează cartea de versuri, 13 Octombrie rece - Icarii
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497500946.html [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
forma corpului, urechilor, liniei spinării și cozii și după pigmentația mucoasei. Capul caracteristic rasei Karakul este uscățiv, expresiv, cu profilul nasului berbecat. Capul scurt, larg în partea posterioară și cu nasul prea berbecat denotă încrucișări cu alte rase. Urechile sunt blegi, de lungime variabilă și cu fibre de păr de pe ele adesea ondulate. Linia superioară urmează la rasă Karakul un traiect ascendent de la greabăn la crupa, după care urmează o teșitura spre baza cozii. Coadă caracteristică rasei Karakul are un depozit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176751_a_178080]
-
Să bem un ceai pe bulevard, Sub banca veche mucuri ard, Privim femeile cum trec, Star Treck. Foc nestins , iubirile, A fugit și mirele, Florile-s albastre azi, Te cam arzi. Un marș sentimental străbate O lume de momâi și blegi, Azi tobele sunt toate sparte, De muze te dezlegi. Ore matinale, triste, Umblă câini și vagabonzi, Tu privești prin alte prizme, Pelerini și bonzi. Mai bine te-apropii de tine, mai bine te cercetezi, acolo, diamantine găsi-vei fărâme de
HOOLIGAN de BORIS MEHR în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Hooligan_boris_mehr_1377417842.html [Corola-blog/BlogPost/346865_a_348194]
-
-Cum să fie, mă? s-a răstit la noi nea Mitică (așa îl chema pe bărbat:Mitică al lui Dore). Cum să fie destule? Dacă le împărțiți, știți cât de puține rămân? Eu și cu Mărin ne-am mirat ca blegii, uitându-ne în sus la el. -Ce vă uitați așa la mine? ne-a repezit nea Mitică. E clar că voi nu știți cum să strigați, ca să vă dea femeile mai multe ouă! -Ba știm! ne-am îmbățoșat noi. -Ce
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427631788.html [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
decizional. Acolo s-au înfipt tot soiul de politicieni (cațavenci și javre) ciolănari. Un neamț ne-a europenizat, modernizat și ne-a redat Independența, pe care, nici până azi, postdecembriștii noștri „democrați” nu au declarat-o ZIUA NAȚIONALĂ. Stăm ca blegii, în postul Crăciunului, și degerăm, înghesuidu-ne pentru o caserolă de fasole cu ciolan! Cu ai noștri, români get-beget, la vârf de țară m-am lămurit! Să merg pe mâna unui alt neamț, născut în România, deci român!?! Există o șansă
TABLETA DE WEEKEND (83): PANZERUL JOHANNIS de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1413192307.html [Corola-blog/BlogPost/383698_a_385027]
-
eurocuculeu. Dar, pe lângă eurocaimacul poveștii, se numără și eurozațul snoavei. Rezultă, dintr-un condei, eurogropi, eurogunoaie, eurovaci, eurohoți, euroșpagă și, de ce nu, cel mai bogat zăcământ de pe la noi, europrostia. Când pui apă de ploaie într-o băutură tare, tăria se blegește și devine plană, precum cenușa. Coniacul, democratizat, devine poșircă. De acum înainte, Europa nu va mai alerga, nebună, spre progres, ci va merge șontâc-șontîc, în ritmul nostru păcalo-tândalesc-sămănătorist. Avântul de muncă al europenilor se va poleniza cu lenea noastră agraro-silvică
CAREVASĂZICĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 by http://confluente.ro/janet_nica_1409142538.html [Corola-blog/BlogPost/357238_a_358567]
-
slujindu-se pe dânsul, să facă „bine” țării ! Să fie oricum pe listă și să ne reprezinte fiind ales de atâția fără un pic de minte... Odat' ajuns acolo, s-arate lumii-ntregi cum vorbe de fațadă îi păcălesc pe blegi ! Ce mândră-i națiunea că uite, l-a ales să facă lege-n codru, spre-al său interes. Cu „clanul” de pe listă putând ca să voteze cum banii noștri publici să îi plătească speze ! S-a întâmplat „minunea” căci el a
FABULĂ MODERNĂ de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1479639506.html [Corola-blog/BlogPost/385337_a_386666]
-
asta? Un tun. Și dacă dai un tun, faci capital. Și noi, ca nătărăii, pulverizăm capitalul, în loc să-l folosim ca bază pentru următoarele afaceri. --Ce afaceri? întrebară cei doi într-un glas. Ce poți face cu trei milioane? --Mă, dar blegi mai sunteți! zise Vasile. Dacă mai punem fiecare cel puțin câte un milion putem investi într-o afacere cu struți sau cu potârnichi, că astea sunt la modă. Am citit într-o revistă cum se plângea unul că n-are
TUNARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415988157.html [Corola-blog/BlogPost/376824_a_378153]
-
pustii Cei care-nvârteau odată lumea Au căzut și azi tot în picioare Banul sau norocul după cum i-a Pus la adăpost pe fiecare Fac averi în umbra legii Și ne râd la o adică Ei ca regii, noi ca blegii Și tot noi murim de frică! Referință Bibliografică: Mai rău decât atâta / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 388, Anul II, 23 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
MAI RĂU DECÂT ATÂTA de ION UNTARU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Mai_rau_decat_atata_ion_untaru_1327319771.html [Corola-blog/BlogPost/360467_a_361796]
-
avea o armă e un drept Conflictele fiind mereu acute Apăs trăgaciul și-o fi zis, și-ndrept! Disprețul suveran când ai o armă Cel mai tare face-ntruna legea Principiile lui se sfarmă Deși nu-l cunoștea pe Sandu Blegea Putea s-ajungă un savant de seamă Sau vârf în cine știe care parte Pe fiecare cineva îl cheamă Și după merit, daruri îi împarte... Geamuri sparte, țipete și sânge Copiii împușcați în gheara morții Destin sinistru care frânge Și trage-n
ASASIN ÎN SERIE de ION UNTARU în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Asasin_in_serie.html [Corola-blog/BlogPost/351139_a_352468]
-
de noi să rămânem și, dacă n-o fac, suntem de părere că ne-au umilit. 11. Absurdul. Pentru că uneori îi iubim doar dacă ne arată că nu-i interesam, iar dacă se poartă prea frumos și curtenitor, îi considerăm blegi. Pentru că dacă ne înșală sunt niște măgari, iar dacă n-o fac ni se par cam papagali. 12. Prietenele. Pentru că prietena noastră cea mai bună sună exact atunci când ei au chef de joacă, iar noi alegem să plângem împreună cu ea
Foarte mic inventar de metode prin care noi, femeile, distrugem viata barbatilor by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18654_a_19979]
-
și oamenii săi, dar când văzu expresiile de pe chipurile soldaților din jur, se reculese rapid. Le vorbi cu veselie forțată: — Ce? Se aud sunete de koto din tabăra inamică? Ce nebuni! De ce să cânte ei la koto? Asta arată ce blegi sunt de fapt războinicii dușmani. Probabil că s-au săturat de lunga campanie, au pus mâna pe cine știe ce cântăreață din sat și încearcă să se distreze. E de neiertat ca niște luptători să aibă mințile atât de răvășite. Sufletele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Tocmai băieții cei mai blegi și mai târzii la minte, cari se strecură sau nu se strecură cu chiu cu vai prin școalele secundare, au norocul de a pleca în străinătate, de unde se întorc ca vițelul din fabulă, adecă mai blegi - dar cu titluri și cu aspirațiuni nemărginite. Cea dîntîi aspirațiune a acestor tineri plini de speranță este o zestre de 10 - 20000 de galbeni; a doua, deputăția; a treia, funcțiunile înalte ale statului și, în fine, fotoliul ministerial. Astfel vedem
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
căci așa se cheamă), a spiței tale, care înaintează, după cât se vede, foarte încet, deși ne-am ivit oarecum în același timp. Oricum, am străbătut, împreună, câteva milioane de ani.” Observai că dezvoltarea subiectului era plictisitoare pentru el, deoarece își blegi, deodată, urechile și se culcă, cu labele întinse, pe mocheta verzuie de la picioarele mele. Părea să nu-l intereseze evoluția spiței sale. Important pentru el era starea lui de acum. Era mulțumit, nu simțea că ceva rămăsese neîntregit. Și-apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
predestinați să sucombe la contactul cu realitatea imediată întruchipează, laolaltă, imaginea arhetipală a Albatrosului lui Baudelaire: "Pe punte jos ei care sus în azur sunt regi / Acum par ființe stângace și sfioase / Ș-aripile lor albe și mari le lasă, blegi / Ca niște vâsle grele s-atârne caraghioase...// Poetul e asemeni cu prințul vastei zări / Ce-și râde de săgeată și prin furtuni aleargă; / Jos pe pământ și printre batjocuri și ocări / Aripile-i imense l-împiedică să meargă.//66 Să
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
să scăpăm. Îngăduința lui perfidă ne împiedică totodată să sărim zvelt, ca acrobații cretani, peste ceea ce altfel ne-ar viza în galop sub forma unor coarne aprige și distincte. Odată bestia emasculată și resemnată cu băltitul între limite, ni se blegește și nouă saltul. Sfârșim atunci molfăiți de botul ei nici îmblânzit, nici primitor, ci de o dușmănie ce-și amână trecerea finală la act pentru că tocmai amânarea asta se confundă cu supliciul suprem, rozându-ne pe dinăuntru. Vezi tu, compasiunea
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]