2,555 matches
-
momentul în care Gheorghe Parusi preferă să se oprească din consemnat: anul 1947. Nu fiindcă n-ar fi avut ce spune despre o schimbare la față pe care numai cine n-a avut case (ori amintiri...) de pierdut n-a blestemat-o, ci pentru că i-ar fi fost greu să selecteze niște surse acceptabile. Va călca regula doar din loc în loc, vorbind despre moartea cartierului Izvor-Uranus sau a Mănăstirii Văcărești. De altfel, partea documentară este, la el, foarte bine așezată. Nimic
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
de bikeri în drum spre Târgu Lapus. Așa tură aș face și eu...mașină în fața și-n spate,dar nu asta contează. Eu mergeam (pe două roți) la Tabăra de Arte Preluca, am salutat în fugă colegii ecologiști și am blestemat vântul care bătea din față. Velorutia a început...de la Dunăre la Tisa :)) în loc să evoluez și să rămân pe 2 roți am involuat și am trecut la mașină ...
Baia Mare – Bucureşti pe două roţi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82825_a_84150]
-
pesemne, foarte populari, pentru că nu doar întregul bloc, dar și inși de pe străzile vecine își aduceau simpaticele animale pentru necesitățile fiziologice. Tot răul spre bine - din această experiență m-am ales cu un câștig cultural: în timp ce-i urmăream de după perdea, blestemându-l pe Candide al lui Voltaire, măcar am învățat numele unei infinități de rase. De-acum, nu mă înșală nimeni: simt și prin pereții bucătăriei dacă firul de iarbă e necinstit de-un labrodor aerodinamic sau de-un amărât de
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
pământ..." Se poate spune că poeziile lui Ioan Vieru sunt omogene, de fapt, cartea e un singur poem, unitar, dar nu monoton. Tropii sunt aceiași, iar sentimental, cartea îmi evocă litania rară, concentrată, a celui ce meditează cu spatele la lume, uneori blestemând. Iată: "partea fără secrete a lucrurilor a fost distrusă/ uit iedera printre cearșafurile/ comitetului de lectură/ uit drumul atât de lin spre marile tranziții cu arta veche/ nouă artă gâfâie sau are orgasm în împrejurări de neuitat." în fiecare dintre
Intervalele poemelor by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14766_a_16091]
-
de suplinitori ori, prin cumul, de titularii deja existenți. în felul acesta, a rostit augusta gură ministerială, se atinge și un alt obiectiv al guvernării: mărirea salariilor personalului din învățământ! Ce să mai spui? Să te miri, să taci, să blestemi? Parcă altfel sunau promisiunile gogonate din campania electorală. Dacă ministresa ar fi propus drept soluție mărirea salariilor prin mărirea numărului de ore lucrate, ar fi fost acoperită, de sus până jos, cu ouă clocite și roșii putrede. Așa, de la înălțimea
Cloșca în sevraj by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14891_a_16216]
-
Rebreanu, Lucian Blaga, Emil Cioran sau Petre Stoica. Apartenența la Europa Centrală nu ține atît de distincția dintre catolicism și ortodoxie, cît de accesul la modul de viață și la spiritualitatea Vienei. Pentru Cornel Ungureanu, Mitteleuropa nu mai este spațiul blestemat din propaganda comunistă, dar nici cel idilic din scrierile nostalgicilor mai vechi sau mai noi. Este un spațiu cu rațiune contradictorie, care cuprinde Viena culturală, dar și Auschwitz-ul. Un teritoriu al tuturor posibilităților și interpretărilor pentru că, spune Cornel Ungureanu: La
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
delegație... Aici se cuvine să ne oprim puțin și să medităm asupra acestui "să vi-l fac"... A doua zi, boerii munteni se prezintă în fața Vizirului cu propunerea lor, nepierzând ocazia să-l vorbească de rău pe Gligorie, ocărându-l blestemându-l. În estimp, Gligorie, pus la curent de marele Vizir, cu care se împrietenise, sta și asculta pitit după o perdea. În cele din urmă cu cinismul său, Vizirul îl scoate la iveală pe domnitorul pe care-l credeau dispărut
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
altei femei ar fi sunat trivial, la Veronica se salvează prin spontaneitate, firesc, autenticitate a trăirii. Este o copleșitoare feminitate prototipică În scrisul și În felul ei de a fi, este acel „feminin”, atât de admirat, de cântat și uneori blestemat de către bărbați. Veronica era deplin conștientă de toate acestea”. Putea oare Eminescu să nu observe aceste valori feminine? Care altă femeie i-ar fi oferit mai mult și În așa fel ca să nu stârnească ironiile unui șir nesfârșit de critici
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
descoperit proba de senzație (anexată la bibliografie) că a condus filiala. Important este amănuntul următor: pe verso, D. Stelaru a notat cu creionul albastru, cu propria mână: Constanța, D. Stelaru (copie). Iar în secțiunea 1935-1938, faptul că placheta de versuri Blestem a fost descoperită și publicată de Maria și Gheorghe Sarău în revista "Manuscriptum" din 1990, numerele 4-5. Victor Corcheș lansează o interesantă observație, de perspectivă pentru cercetarea sa, pornind de la arhiva legată atât de Uniunea Scriitorilor, cât și a faptului
Prozatorul-poet by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14403_a_15728]
-
oribilului necrolog din septembrie 1944 intitulat Gorila? E nevoie să-i aducem aminte că Gorila (aluzie la titlul romanului cunoscut) era L. Rebreanu? Și că necrologul se încheia cu dorința autorului său de a-l vedea pe un tînăr preot blestemînd mormîntul proaspăt al marelui scriitor? l Ca și cum n-ar fi destul, tot în Columna, un articol al dlui Luca Pițu: după ce l-am citit și pe cel recent din LUCEAFĂRUL, ne dăm seama că eseistul de la Iași se află, de la
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
Păi, cum s-o facă, dacă el e drac Împelițat?! - s-a amestecat În vorbă Matei. - Așa sunt toți din neam. Și când neamul e cum e... orice ai face, nu sari departe. Iar ăsta, mai mult, parcă-ar fi blestemat. Ce să zicem? El cu ale lui, noi cu ale noastre. Bine că mi-ai luat drumul din picioare! - a Încercat tatăl Elenei să se scuze. - Acum, că tot sunt aici, ce zici? Mai vine careva sau ne apucăm de
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
înșurubîndu-se-n aer și căzînd înapoi în/ lut ca o oglindă spartă în mii de/ forme. (Așadar, ca un viscol ce spulberă argintul) Imaginile par a țîșni de-a dreptul din revolta materiei ce-și reneagă tiparele, își vomează principiile, își blestemă condiția. Însă Nordul e plurisemnificativ. El face posibilă apropierea antipozilor metafizici, care se întîlnesc nu în arena înregistrării mecanice pe care o săvîrșește scriptorul, ci în chiar funcționalitatea eului său sfîșiat: "în Nord sînt mai multe norduri în care te
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
și-abia acum începe să greșească iar eu retrăiesc din nou greșelile vechi de când lumea 1977 Anul acesta... Anul acesta n-am rodit numai frunze am făcut ce nu dau umbră mă tem, Rabbi, mă tem, Doamne, că mă va blestema flămândul obosit pe drumul fără de sfârșit spre Ierusalim 1986
Lirică poloneză contemporană by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13426_a_14751]
-
unui frate. Acum îmi voi deschide și eu inima în fața ta. Motivele călătoriei mele nu sînt atît de diferite de cele pe care mi le-ai expus. Și eu am pornit pe drumuri din pricina acestor afurisite de zvonuri. În silă, blestemînd credulitatea, superstiția, calculele calendaristice și pretinsele «semne», dar totuși am plecat, n-am putut proceda altfel, în caz contrar tatăl meu ar fi murit. Sîntem, tu și cu mine, victimele smintelii familiilor noastre”. Cititor asiduu al textelor sacre, tatăl lui
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
drumul sau pun alte întrebări, dintre cele mai neașteptate; cel care le răspunde, fie și printr-un singur cuvînt, atrage asupra lui același blestem și va trebui să rătăcească astfel împreună cu ei pînă la sfîrșitul veacurilor. Pentru ce a fost blestemată caravana aceea? Se spune că cei ce călătoreau declaraseră în fața rudelor lor că se duceau în pelerinaj la Mecca, plănuind de fapt să se ducă la Constantinopol. Cerul i-a condamnat atunci să rătăcească fără a ajunge vreodată la destinație
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
Marina Constantinescu Motto: - De ce să se fi năruit totul? Cine te-a blestemat pe tine, Ilia? Ce ai făcut? Ești bun, deștept, duios, nobil... și, totuși, mergi spre pieirea ta! Care e cauza? Nu există oare numele acestui rău?... - Ba există, răspunde el încet de tot. OBLOMOVISMUL! Șopti el. (Ivan Alexandrovici Goncearov - OBLOMOV
Dulce-amar ca Zahar by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13801_a_15126]
-
tot poemul doar primul vers și antepenultimul. Să mai citim un text: "becul se stingea eva/ a pierdut mărul și a/ uitat să păcătuiască în acel an/ toată recolta de mere a trebuit să fie anulată/ dar pana a fost blestemată/ să trăiască prin trudă să/ mănânce albeața foilor/ și să nască rar câte-un vers/ în dureri de teamă că mâine/ n-o să mai poată naște/ veneau din buzunarele dimineții/ dar dimineți nu prea erau/ veneau fachiri să-și treacă
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13914_a_15239]
-
fiecare dată că lipsea, cum îmi spusese Matata, scena miracolului final: preschimbarea Agathei într-o porumbiță și împușcătura nu mai puțin miraculoasă, care în loc să o ucidă face să devieze glonțul vrăjit dinspre inima ei spre mizerabilul Caspar, ce se prăbușește blestemând. Dar, dacă eram frustrat de această satisfacție finală, nu eram lipsit de alta, atât de tainică încât nu îndrăzneam să o mărturisesc nici chiar bunicii. Deși eram numai urechi, vedeam totodată ceea ce istoriseau instrumentele. Cu ochii ațintiți asupra lor, urmăream
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
de fluturi-curtezani:/ le dizolva măruntaiele (iată SYNTHEZA)/ ei acceptau cu voluptate și umilință (ASCEZA)/ vedeam în el voința divină, învățătura revelată./ îi pândeam pe ceilalți: mi-era teamă de răutatea,/ de insectarele, de neștiința lor sacră./ aș fi urlat și blestemat, au plecat./ fiara coborî de pe plantă neobservată./ O cunoscusem: trăisem cea dintâi experiență adevărată./ am încercat să plâng, n-am izbutit./ voiam să mă sinucid, n-am făcut-o./ soarele se scufunda în calcarul translucid al dealului./ dealul sub mine
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
a scăpa mai repede de nedreapta și nelegiuita viață (ce-i oferea)”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului Policarp - episcopul Smirnei, III, în PSB, vol. 11, p. 32) „Cum, însă, proconsulul stăruia și-i zicea: Jură (pe zei) și te voi elibera, blestemă pe Hristos!, Policarp i-a răspuns: De optzeci și șase de ani Îi servesc și nici un rău nu mi-a făcut. Cum pot să blestem pe Împăratul meu, Cel ce m-a mântuit?”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului Policarp - episcopul Smirnei
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
32) „Cum, însă, proconsulul stăruia și-i zicea: Jură (pe zei) și te voi elibera, blestemă pe Hristos!, Policarp i-a răspuns: De optzeci și șase de ani Îi servesc și nici un rău nu mi-a făcut. Cum pot să blestem pe Împăratul meu, Cel ce m-a mântuit?”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului Policarp - episcopul Smirnei, IX, 3, în PSB, vol. 11, p. 35) „... Unii dintre cei din piață împreună cu Polemon, îl rugau și ziceau: Crede nouă, Pioniu, că noi te
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mi se-arată. Pârjol în suflet, ghețuri în cuvânt, Sori tineri, din trecut, îmi bat în față, Cu ei de mână, mă trezesc cântând Și toate mările din jur mă-nvață Să trec așa, orbecăind, cu pași De rege tânăr, blestemat de zei Ca singur, singur, singur să mă lași Iubire tristă, legendar temei Al lumii care naște, care moare Cu fiecare nuntă - sfânt izvor De alte lumi mai pure, roditoare, Un fluviu majestuos spre viitor... 1987 CĂDERE Sub aripa solară
Poezie by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/4164_a_5489]
-
cu condiția ca acesta să fie dispus să încapă într-un număr obligatoriu de semne să se alinieze-n mulțime să-i aparțină mă primiseră fără să-mi caute noduri în papură mă-nconjuraseră în murmur de voci învățate să blesteme doar cu paharul în mână la festivaluri colocvii simpozioane vedeau în mine doar o bătrânică mioapă hipersensibilă bine crescută purtându-și cu grație urmele cuielor care mă fixaseră-n pagină sub prapurii unei prefețe aveam să fiu de-a lor
Nous, la multitude by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/5735_a_7060]
-
plopii de culoarea levănțicăi eu nu știu Spre ei mă îndrept tăind din greu peisajul ca-ntr-un vis rău Ce fac eu tăindu-mi prin groază calea Ana nu mă mai piaptănă Laura nu mai crește Străbuna spiței își blestemă cu sete urmașele să n-aibă parte de nimic să n-aibă în vecii vecilor stăpîn mulțumire casă lată-mă și pe mine aici nu știu unde Asta nu este viața mea asta nu știu ce este nici a cui Asta nu este viața
Asta nu știu ce este by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/6073_a_7398]
-
asta nu știu ce este nici a cui Asta nu este viața mea și-asta nu sînt eu Nordul destinului unde se află străinule și ce spune - păsăroiule - busola ta Lumina galbenă rea ca rafalele de mitralieră la cîmp deschis Mama își blestemă ascuțit fiicele să n-aibă nimic nici urmași să ne piară în sfîrșit neamul pentru o vină grea pentru o suferință ce dă din ea pe dinafară ca lava dintr-un vulcan una pe care numai ea o știe
Asta nu știu ce este by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/6073_a_7398]