269 matches
-
sau că, Într-un oraș de hoți, nimeni nu voia să Își Însușească știința, se gândi Dante cu amărăciune. Într-adevăr, În cameră nu era nimic care să fi putut fi furat. Doar un cufăr modest lângă pat, cu câteva boarfe croite grosolan. Probabil Bernardo Își părăsise În grabă lucrarea la care trudea: Res gestae Svevorum. Pe masa de scris, se găsea un codice subțire legat, deschis lângă câteva file de pergament și o călimară. Începu să citească cu glas tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
că te cheamă? -Codrin. C-O-D-R-I-N. -Tatăl tău chiar e ofițer? -Da. El o salută militărește , apoi se așează lângă ea. -Ești de acord că sunt o curvă? Da sau ba? I-aș fi putut spune: da, ești o curvă, o boarfă ordinară. Dar când m-am uitat în ochii ei, întrebători, care mă implorau să-i spun adevărul gol-goluț, am început să mint. -O fi, dar mie îmi place așa cum ești. Îmi placi foarte mult. Vino în pat, hai să facem
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
destul de frumușică. Nae, însă, victima cea nărăvită, nu înțelegea, iată! să înceteze a mai încălca domeniile aceluia cu care își găsise nașul și să arunce naibii blestematul de șperaclu. De', când te smucește ața... Te omor cu mâna mea, cățea, boarfă fără căpătâi! Eu mă spetesc, ca un bezmetic, pentru tine, și tu..., tu... Insecto! Zdreanțo! Fufo! ocăra Vierme cu patos, pe când ușa se trântea din balamale, pe urmele zburdalnicului cuplu, Coco și Năică, care se hârjoneau și behăiau excitați, căprește
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
n-aveam chef în nici un fel de România. Am avut noroc. La masă a venit Daniel Knorr, care la vremea aia desenase deja în cocaină la sediul poliției din München și pusese un homeless să-și liciteze online și transatlantic boarfele. Acum făcea niște poze de ți se-nvârtea capul 360 de grade și se întreținea în New York muncind pe unde apuca. Șoc după șoc: un artist român care se întreținea singur și nu-i era rușine cu asta și un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
de ani, București, 1981; Cinci (volum colectiv), pref. Nicolae Manolescu, București, 1982; Aripa secretă, București, 1986; Atelierele (1980-1984), București, 1990; Les Ateliers, tr. Alain Paruit, Paris, 1992; Au Carrefour des grandes routes commerciales, tr. Sebastian Reichmann, Paris, 1990; Ia-ți boarfele și mișcă! (interviu cu Oana Orlea), București, 1991; ed.(Les Années volées. Dans le goulag roumain à 16 ans, Paris, 1991; Mutilarea artistului la tinerețe, București, 1999; Zestrea de aur, pref. C. Rogozanu, București, 2002. Repere bibliografice: Steinhardt, Critică, 253
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
1969; Numele cu care strigi, Iași, 1970; Pietre la țărm, București, 1972; Competiția, București, 1974; Cerc de dragoste, București, 1977; Un bărbat în rândul lumii, București, 1980; Un Sosie en cavale, Paris, 1986; ed. (Perimetrul zero), București, 1992; Ia-ți boarfele și mișcă! Interviu realizat de Mariana Marin, București, 1991; ed. (Les Années volées. Dans le goulag roumain à 16 ans), Paris, 1991; Le Pourvoyeur, Compiègne, 2000. Repere bibliografice: Gabriel Dimisianu, „Calul de duminică”, GL, 1968, 14; Sânziana Pop, „Calul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
e oricum o clarvăzătoare, se gândește la croiala rochiei de nuntă și la ce trebuie să-i dăruiască lui Lydi la nuntă. O bucată de vițel, de pasăre oricum, dar pe deasupra mai trebuie să fie ceva ca lumea. Poate o boarfa nouă. ERNA: Și-acu s-a pogorât peste Erna și Wottila o adâncă mulțumire. Nici unuia nu-i mai vine în minte nimic despre care ar merita să vorbească. Lui Erna i s-a aplecat un pic de la prea multele chifle
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
e presiunea mortală Înalta presiune mortală de folosință generală COMPOZITORUL (furios pe cei strânși în jurul mesei): Pe de altă parte ce vreți voi Din punctul culminant scâncește încăpățânarea ca o lehamite Ca atunci când e gata se scâncește, nu Râsul, Gândul, Boarfele Cu un strigăt înstrăinat de carne toate se întorc la loc Măgarul se sincronizează și înfulecă, moare Cu încetul se termină, în sfârșit. IDIOTUL (sare în sus): Nu are voie să fie gata. Multă muzica de tonomat toată ziua. Toată
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
alungat și a începe o nouă căuta re, altă casă, alt pro prietar, îl sperie. Din acest motiv, devine extrem de exigent, cerând atenție din par tea soției. Tea ma lui este teama chiriașului sărac ce se vede alungat și cu boarfele în spa te, pe ger sau pe zăpușeală, um blând din mahala în mahala, și din cunoscut în cunoscut, în speranța găsirii unui loc unde să-și odihnească oasele pentru încă o nopate. plecat mai toată ziua la sluj bă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
treaz sau beat devin“. După micul incident, conflictul ia amploare. Pândind momen tul ple că rii lui Tudor la pră vă lie, Zmaranda se grăbește către casa părintească. Sus ți nu tă de toți, se reîntoarce, încarcă zestrea și alte boarfe luate la întâmplare și sfidându-i pe mahala gii pleacă „acasă“. În acest timp, fratele nemulțumit și excitat de povestea Zma ran dei îl caută cu disperare pe Tudor „să bage cuțitul în el“. Actul doi al dramei se joacă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lui, prin mij lo ci rea mitropolitului și a tribunalului ecleziastic, aduce un nou statut al zestrei și al daruri lor. Cele mai neînsemnate amănunte capătă impor tan ță în ziua procesului: ulucile și locul casei, rodul viei, chiria vinului, boarfe pe ticite, fia re rătăcite, bijuterii sparte, vase incomple te. Toate acestea, indiferent de starea lor, sunt re ven dica te de o parte, și de alta. Maria cere de la Chi țu zi da ru lo cul pe care se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
obicei al pământului, le-a Încărcat țoalele În spate și-i plimba prin sat, oprindu-i pe la răscruci, să-i vadă oamenii și să-i rușineze. Nu se punea atunci problema respectului pentru demnitatea personală a hoțului. Furtul se petrecuse, boarfele au fost găsite În casele Împricinaților, aceștia recunoscuseră, norma era să suporte consecințele și ei se supuneau vechiului obicei. Respectau o cutumă și se purtau după o rutină: polițistul era cam plictisit, borfașii făceau ceva haz. Noi, copiii, Însoțeam alaiul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
În ghearele Securității, București, 1990; Nicolae Mărgineanu, Amfiteatre și închisori, Cluj-Napoca, 1991; Teodor Mihadaș, Pe muntele Ebal, Cluj-Napoca, 1990; Doru Novacovici, În România după gratii, București, 1990; Max Bănuș, Cei care ne-au ucis, București 1991; Oana Orlea, Ia-ți boarfele și mișcă, București, 1991; Andrei Șerbulescu, Monarhia de drept dialectic, București, 1991; Constantin Cesianu, Salvat din infern, București, 1992; Lena Constante, Evadarea tăcută, București, 1993; Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii, Cluj-Napoca, 1994; Ion Ioanid, Închisoarea noastră cea de toate zilele, București
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sufletul nostru; și tot în sufletul nostru și grajdul iadului. Părinții nu mă slăbeau din ochi; din când în când își aruncau privirile spre desagii pe care-i lăsasem jos. Ce ai acolo, a îndrăznit mama să mă întrebe. Niște boarfe: ciorapi rupți, o haină ruptă, vesta de la costum și un pantalon rupt. Mi le-au dat de la magazie, să rămână curat în urma noastră. Gicușor, mamă, dacă ești tu..., și a început să plângă. Nu identifica în înfățișarea mea nimic din
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ne era cercetat și în gură și sub limbă și în urechi și sub unghii și unde trebuia și unde nu trebuia, pentru a se găsi ceva compromițător, care să atragă o pedeapsă. După ce milițianul îmi spunea să-mi iau boarfele, mă aplecam să le ridic și găseam batista cu Sfânta Împărtășanie deasupra lor, fie printre ele, neatinsă, nedezlegată, necălcată în picioare, așa cum aveau obicei să facă cu orice găseau asupra celui percheziționat. O singură dată m-a întrebat la Jilava
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Dumitru nu se întreabă ce-i cu Mănel. Cineva trebuie să se ducă după țigări sau după bere. Într-o dimineață, l-au văzut ieșind cu ochii cârpiți din magazia unde-s depozitate alandala tot felul de lucruri și de boarfe și și-au închipuit că i-o fi zis careva: „Mănele, stai și tu acolo“. Când vine vorba despre Mănel, totul pare subînțeles, dar care o fi adevărul cu el nu se întreabă la modul grav nimeni. A apărut și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
-și pune dânsa, credincioasa doamnă Capră, capăt zilelor. Nici clauza aceasta n-a avut scadența foarte îndepărtată, deoarece, la aniversarea a zece ani de la nuntă, termenii contractului punitiv s-au modificat: „Să nu te prind în patul nostru cu cine știe ce boarfă, că ai să vezi tu ce pățești!“. Acest fapt însemna că, pentru alte paturi, urmau alte clauze, iar dacă persoana cu care s-ar fi încurcat domnul Capră nu era o boarfă, ci o doamnă care, ca și doamna Capră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
nu te prind în patul nostru cu cine știe ce boarfă, că ai să vezi tu ce pățești!“. Acest fapt însemna că, pentru alte paturi, urmau alte clauze, iar dacă persoana cu care s-ar fi încurcat domnul Capră nu era o boarfă, ci o doamnă care, ca și doamna Capră, era o proastă și credea în jurămintele bărbaților, se mai găsea loc și pentru clemență. Când copiii au crescut mari, doamna Capră a realizat cu părere de rău că tot ce-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Facla, Timișoara, 1988. 738. Curzio Malaparte, Kaputt, traducere și postfață de Eugen Uricaru, Editura Univers, București, 1999 (prima ediție, 1944). 739. La Începutul anilor ’40, pentru presa de extremă dreapta din Ungaria, „jidanul” era o „creatură murdară”, care „emană mirosul boarfelor vechi și ieftine pe care le vinde”, dar mai și „pute a grăsime de gâscă” (728, p. 209). 740. Mișcarea legionară În texte originale și imagini, editor Lucian Borleanu, Editura Lucman, București, f.a. 741. Ștefan Zeletin, Neoliberalismul. Studii asupra istoriei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
soțul meu și cu mine, un amic care după 20 de ani se întorcea din depărtări ca să îmbrățișeze pe cei dragi. Cu autobuzul de 9, sâmbătă am părăsit Fălticenii. În scunda tutungerie de lângă autogara Suceava, am răscolit cu încăpățânare toate boarfele din trusă până am găsit, și cu ajutorul tutungeriței binevoitoare, numărul tău de telefon. Ezitam între avion ora 16 și trenul de 12. Nu știu cum, dar pe la 11 eram la Ițcani și reușisem să mă instalez în vagonul tras pe linie secundară
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de a accelera dispariția comunismului. Despre revoluție și istorie este titlul convorbirii purtate de către François Fejtö cu Emil Cioran. Alte convorbiri: Liviu Ioan Stoiciu - Alexandru Pleșcan („Am crezut că putem sări peste umbra noastră”), Oana Orlea - Mariana Marin („Ia-ți boarfele și mișcă!”), Nicolae Prelipceanu - Corneliu Coposu, Cornel Nistorescu - Claudiu Iordache și Ion Vianu - Lidia Vianu (În mijlocul Europei). Sub genericul Est? Vest? Europa - continent al culturii, A. publică intervențiile câtorva participanți la colocviile de la Blois (noiembrie 1989), precum și la simpozionul de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285201_a_286530]
-
canalizare, țiganii au părăsit cartierul. Nu i-a alungat nimeni, dar nu le-a plăcut apa; caii cu care transportau capace de canal și alte materiale nu s-au obișnuit cu crini, crizanteme și trandafiri, în fine, au plecat cu tot cu boarfe, cu cai și cu porci. Au plecat pașnic, în vreo două zile s-au cărăbănit cu toții. Acum însă, au reclamat discriminarea, persecuția și așa mai departe. În calitate de rromi au căpătat o înaltă conștiință civică și și-au trimis copiii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Pe mine nu mă arde?!?! Ai?!?!... Știi tu, fă, ce foc arde în mine?!?! Ai?!?!... Știi?!?!"... Scrâșneam, înjuram, plângeam și puneam foc. Am ridicat-o din pulbere; era cârpă, nici glas nu mai avea. Am aruncat-o în căruță, peste boarfe, peste copchii, și-am dat bice! Mă ardea pălălaia în schinare, da' nici c-am înturnat capu', numa bice dădeam... Și... și ce-am bătut caii atuncea!... Ce i-am mai bătut!... Aiasta ni-i soarta, Gheorghiță, oftează Toader cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
încetul cu încetul să o aduci iar la tonul voit. Muzica asta are ceva nostalgic de drum lung, pe care să riști să-l faci pe jos, greu, cu bocancii plini de noroi și cu un rucsac în spate, cu boarfe inutile. Mi-a telefonat acum Sabine, cu urări. Știu că te va bucura. Vei spune: „Nu e singură“... M. 18/1947 II 29 noembrie 1947 Ce vei fi făcând acolo? Toate posturile de radio comentează greva cu pronosticuri mai mult
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
în cameră timid și jenat că mă deranjează (stătuse o oră la portar, ca să nu vină prea devreme) și a vărsat sacul cu vești proaste. Muma și Atu sunt la Craiova, în stradă, literalmente în stradă, având drept unic bagaj boarfele cu care erau îmbrăcați la ora trei noaptea. Octav - bolnav, grav bolnav, operat fără speranță etc. etc. Crușețul nu mai există. [...] Mama 3/1949 I 28 martie, luni, Sl[atina] [1949] [...] La gară, posomorât, cumnatul meu, cu vestea asta catastrofală
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]