5,268 matches
-
ca grâul și aurul lui: muzica populară și interpretul - știm, cei mai pretențioși în termeni separă muzica populară de muzica folclorică, dar noi luăm spicul cu totul deoarece e treaba „grânarilor” melosului (popular ori folcloric) să depoziteze fructul de grâu, bob după bob. Una dintre apreciatele artiste moldovence, parte a acestui trup și acestui suflet ce fac front comun cu iubitorii lor, poartă un nume căruia-i revine incontestabil un înalt merit în alinarea adâncă a zilelor vieții noastre, păstrând astfel
VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470221130.html [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
-
și aurul lui: muzica populară și interpretul - știm, cei mai pretențioși în termeni separă muzica populară de muzica folclorică, dar noi luăm spicul cu totul deoarece e treaba „grânarilor” melosului (popular ori folcloric) să depoziteze fructul de grâu, bob după bob. Una dintre apreciatele artiste moldovence, parte a acestui trup și acestui suflet ce fac front comun cu iubitorii lor, poartă un nume căruia-i revine incontestabil un înalt merit în alinarea adâncă a zilelor vieții noastre, păstrând astfel distanță de
VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470221130.html [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
-
căutat, niciodată găsit. Mă trezesc dimineață, ziua mă unge cu mir pe creștet fire de iarbă se-ndreaptă-n lumină nopți de-aștepare ca iubirea să vină le strâng cu ardoare ca firu-n chilim. Mă trezesc dimineața, grâu sunt în spic Bobul iubirii în mine tot crește Viața îmi pare de-o vreme poveste Iubirea de tine în mine-a-ncolțit. Mă trezesc dimineața, tu... soare arzând În mine iubirea-ți simt cum se coace Când buzele tale încep să se joace, În trupul
IUBIRE CURGÂND de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubire_curgand_.html [Corola-blog/BlogPost/355427_a_356756]
-
Fănuș Neagu și s-a cântat veșnica pomenire. Fiecare a gustat din coliva pregătită, simbolul credinței noastre în nemurire și înviere, fiind făcută din boabe de grâu, pe care Domnul însuși le-a înfățișat ca simboluri ale învierii trupurilor; După cum bobul de grâu, ca să încolțească și să aducă roadă, trebuie să fie îngropat mai întâi în pământ și să putrezească, tot așa și trupul omenesc mai întâi se îngroapă și putrezește, pentru ca să învieze apoi întru nestricăciune (vezi Ioan 12, 24 și
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Buzele_rasaritului_au_sarutat_inca_cornelia_viju_1330670339.html [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
drumul Damascului, simbol al reîtregirii neamului, viziunea iubirii fără de moarte, fiindcă asemenea zăpezii totul este trecător, rămânând în urmă doar doina, unicitatea expresiei sufletului românesc: “ Ninsoarea cade în genunchi Ca stelele în rugăciune, Ferestrele într-un mănunchi Se-aprind din bobul de tăciune.”( Cununa doinelor de nea ). Asemeni lui Arghezi cuvântul are o funcție cosmogonică, atribuind ființei ficțiunea sacră. Pentru poetă, versurile au o formă ingenuă, fragment mitic, care-și este suficient sieși. Muzicalitatea versurilor și perfecțiunea rimelor dă o cursivitate
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tatiana_scurtu_munteanu_1445093735.html [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
Îl macină regretul ancestral, Că steaua lui abia mai lasă-o dâră, Înșfacă viața-n dinți, mușcând cu ură, Sperând să-l mai ridice-un ultim val. Și ar mai sta, că încă n-a spus tot... Cerșește timpului un bob zăbavă, C-a-nfulecat din viața cu otravă Iar pentru asta n-are antidot. Dar când pieri-va partea asta-n vânt, Mă-ntorc în partea ce ți-am dat-o ție, La colțul meu de rai și de magie- Grădina fericirii
INTROSPECȚIE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443158869.html [Corola-blog/BlogPost/372164_a_373493]
-
nu mai contează. Îi e foame... Între nimic și speranță, are doar atât: amintiri! Între ieri și azi, amintiri. Între azi și mâine? Nimic! Lacrima este oaza care-i alină setea. Și ce dacă ieri a trecut lăsând încă un bob de otravă pe bucata de brânză? Dorul meu vrea balsamul dulce al morții. Dar pic cu pic, otrava l-a imunizat. Nu poate muri. Moartea nu-și are loc în inima dorului. Doar durerea! E stăpână peste un imperiu de
LUCIA SECOŞANU by http://confluente.ro/articole/lucia_seco%C5%9Fanu/canal [Corola-blog/BlogPost/360683_a_362012]
-
nu mai contează. Îi e foame... Între nimic și speranță, are doar atât: amintiri! Între ieri și azi, amintiri. Între azi și mâine? Nimic! Lacrima este oaza care-i alină setea. Și ce dacă ieri a trecut lăsând încă un bob de otravă pe bucata de brânză? Dorul meu vrea balsamul dulce al morții. Dar pic cu pic, otrava l-a imunizat. Nu poate muri. Moartea nu-și are loc în inima dorului. Doar durerea! E stăpână peste un imperiu de
LUCIA SECOŞANU by http://confluente.ro/articole/lucia_seco%C5%9Fanu/canal [Corola-blog/BlogPost/360683_a_362012]
-
Caragiale, nu este altul decât Dandanache. Acu putem vedea pe viu câți Dandanache, abonați la „colejele” electorale avem în țara noastră. I-am numărat. Nu sunt mai mulți decât numărul de aleși legali limitat la 300 dar dacă-i luăm „bob cu bob” depășesc 600 pro legislatură. Și dacă „NOI” nu dăm curs „prețioasei” sugestii o fac morții care, docili, pun ștampila unde trebuie. Cauza este lipsa de cultură în care legiuitorii ne țin deliberat prin sistemul educațional politizat și permanentele
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
este altul decât Dandanache. Acu putem vedea pe viu câți Dandanache, abonați la „colejele” electorale avem în țara noastră. I-am numărat. Nu sunt mai mulți decât numărul de aleși legali limitat la 300 dar dacă-i luăm „bob cu bob” depășesc 600 pro legislatură. Și dacă „NOI” nu dăm curs „prețioasei” sugestii o fac morții care, docili, pun ștampila unde trebuie. Cauza este lipsa de cultură în care legiuitorii ne țin deliberat prin sistemul educațional politizat și permanentele îndârjiri ale
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
culege mult material. Tot aici a avut slujba de psalt la Biserica Sf.Barbara, mai târziu a devenit profesor și prefect de studii la seminarul din Blaj, în anul 1787.Datorită faptului că a intrat în conflict cu episcopul Ioan Bob,( consacrat pe această funcție de bunul său prieten Grigore Maior), renunță de a fi hirotonosit preot. În aceste condiții se stabilește la Liov, unde ocupă, prin concurs, postul de secretar juridic al tribunalului provincial.În anul 1796 este avansat judecător
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
când întâmpiându-mă toate împotrivelele, fui silit iarăși a mă înstrăina. Ba cum ași zice, a merge de voie în urgie. Fui sâlit în urmă a mă așeza în țară străină, întru care nemernicie mă aflu până acum“. Referindu-se la Bob și la mediocritățile oficiale ale Blajului, Ion Budai-Deleanu îi scrie de la Lemberg lui Petru Maior, într-o limbă literară de remarcat:”Scrisu-v`am eu foarte bine toate acele urgii purced din culcușul nevrednicilor de numele românesc ce s`au încuibat
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
la infernal. Anul 1940, prin ultimatumul dat de Uniunea Sovietică, a pus capăt, într-un mod brutal, copilăriei mele fericite. Da, copilăria mea a încetat la 11 ani. O familie mare, cu patru copii, a oferit mezinului, Prâslea pentru tata, Bob pentru ceilalți, răsfățul fără margini. Până și Ludmila, cu patru ani mai mare, răsfățata tatii - mă enerva cum se tot cățăra în brațele lui - mi-a cedat locul râvnit, transformându-mă într-un fel de păpușă. Rezultatul nu putea fi
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
în pahare nefolosite, le-a spus: - Este un vin sec, vechi de peste douăzeci și cinci de ani... - Mai bătrân ca domnișoara Dalia, sări Valentin vesel. - Da, așa se poate spune. Este cules într-un an bun, cu struguri bine copți și cu bobul plin de zahăr. Veți vedea ce aromă plăcută are și cum se simte gustul specific soiului aligote. Este un soi de strugure originar din Franța, ce se cultivă cu succes și la noi în țară, mai ales în podgoriile din
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496420919.html [Corola-blog/BlogPost/376805_a_378134]
-
i-a fost hrană vie, în seceta câmpului, pe care numai spicul grâului mai atingea cerul. Te-ai gândit vreodată că scara aceea dublă poate fi însăși geometria spicului de grâu copt? În azimă stă răspunsul vieții noastre și în bobul de grâu. Ai văzut cum se rostogolește un bob de grâu, între două palme nu lipite, ci doar alăturate? Calde sau înghețate, ele își simt căldura și redevin vii mereu... Nu aleg. Las să fie ceea ce este să fie cu
FRAGMENT DIN ”CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE” de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1459791409.html [Corola-blog/BlogPost/381951_a_383280]
-
care numai spicul grâului mai atingea cerul. Te-ai gândit vreodată că scara aceea dublă poate fi însăși geometria spicului de grâu copt? În azimă stă răspunsul vieții noastre și în bobul de grâu. Ai văzut cum se rostogolește un bob de grâu, între două palme nu lipite, ci doar alăturate? Calde sau înghețate, ele își simt căldura și redevin vii mereu... Nu aleg. Las să fie ceea ce este să fie cu bucurie și lumină deplină în suflet, inimă, gând, după
FRAGMENT DIN ”CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE” de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1459791409.html [Corola-blog/BlogPost/381951_a_383280]
-
odată intrată-năuntru / mi-am încătușat toate timpurile / în pocalul lacrimilor-răzvrătite“. În litania „Iartă, Doamne!”, voluptatea proliferării verbale este emanată înspre o dimensiune sacrală de sufletul poetei sensibil la presiuni emotive: „Fără Tine / sunt fir de nisip fără memorie, / sunt bob de grâu fără sămânță. Dă-mă, Doamne, vântului de miazăzi! / să mă ascundă în poalele cerului / și să mă închidă-n carapacea luminii. / Împreunează-mi mâinile în rugăciune! / Ocrotește cuvântul ce nu mă omoară / și acopere-mi cerul / cu întregul
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
iulie 2016 Toate Articolele Autorului MI-AȘ CONSTRUI ARIPI Mi-aș construi în grabă alte aripi Cu care să ajung până la nori. Și mă întorc acum cât ai clipi La tine ! ... Dar cu brațele de flori ! Aș adăsta acum un bob zăbavă La tine m-as întoarce de-aș putea. Dar intrigat de fuga voastră oarbă Nu fac nimic ce eu voi regreta. Mi-aș construi în grabă alte aripi Cu care eu să zbor până la nori. Știind că-n astă
MI-AȘ CONSTRUI ARIPI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1467952904.html [Corola-blog/BlogPost/341023_a_342352]
-
va fi curată nebunie Voi face eu cumva să vă anunț. Aș suporta acum chiar consecințe Știind că aripi mari acum îmi cresc. Tot ce au fost cândva doar neputințe Eu le consider darul tău ceresc. Aș adăsta acum un bob zăbavă La tine m-as întoarce de-aș putea. Dar intrigat de fuga voastră oarbă Nu fac nimic ce eu voi regreta. Mi-aș construi în grabă alte aripi Cu care să ajung până la nori. Și mă întorc acum cât
MI-AȘ CONSTRUI ARIPI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1467952904.html [Corola-blog/BlogPost/341023_a_342352]
-
organizată pe patru secțiuni: petrografie, mineralogie, zăcăminte, la parterul clădirii și „flori de mină”, la etaj. Multe dintre „florile de mină”, prin raritate, perfecțiune, dimensiuni, parageneză, se ridică la valoarea de tezaur în patrimoniul cultural al României”, a subliniat Ioan Bob, directorul Muzeului de Mineralogie Baia Mare. Secția de Mineralogie a Muzeului a sărbătorit Noaptea Europeană a Muzeelor (din 14 mai 2011) prin organizarea manifestării: „Noaptea magică a florilor de mină. - Comorile pământului în lumini și umbre”. Programul de vizitare a fost
MUZEUL DE MINERALOGIE DIN BAIA MARE ESTE UNIC ÎN EUROPA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/Muzeul_de_mineralogie_din_baia_mare_este_unic_in_europa.html [Corola-blog/BlogPost/367141_a_368470]
-
marginea câmpului unde zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul suflet respirând în conturul măsurat. Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte și-l pipăi simțindu-i respirația în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul cu străluciri solare. Când mănânc pâinea,urcă până la mine neamurile noastre toate, seva înțelepciunii adusă până la noi de limba ce o vorbesc. Patria îmi este Limba Română în ea bobul de grâu germinează verbele poemelor
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_prin_in_al_florin_tene_1378007439.html [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul cu străluciri solare. Când mănânc pâinea,urcă până la mine neamurile noastre toate, seva înțelepciunii adusă până la noi de limba ce o vorbesc. Patria îmi este Limba Română în ea bobul de grâu germinează verbele poemelor eminesciene. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Glorie limbii române prin înțelepciunea ei / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 975, Anul III, 01 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_prin_in_al_florin_tene_1378007439.html [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
-n fire omenească. Să nu te temi de el, nu știe să rănească. Ascultă-i vorba sfântă... rostită cu tăcerea Și-n liniștea din el să-ți învelești durerea. Adună-i mângâierea și-o pune peste rană Si dă un bob din el... și sufletului, hrană. Stai în lumina lui să vezi cât e de vie Si lasă-i gândul, pradă, să-l pună-n armonie. Când Dumnezeu ne-a dat și cerul și pământul, Prin toate câte-au fost... nu
AM SĂ VĂ LAS ŞI ULTIMUL CUVÂNT ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Am_sa_va_las_si_ultimul_cuvant_marin_bunget_1358416695.html [Corola-blog/BlogPost/342388_a_343717]
-
marginea câmpului unde zarea a îngenuncheat/lutul îmi seamănă./ Poate-s oasele străbunilor mei/ceva din înțeleptul suflet respirând/ în conturul măsurat./ Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte/ Și-l pipăi simțindu-i respirația/în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul/cu străluciri solare.// Când mănânc pâinea, urcă până la mine/Neamurile noastre toate,/seva înțelepciunii, adusă până la noi/de limba ce-o vorbesc.// Patria îmi este Limba Română/ În ea bobul de grâu/germinează/Verbele poemelor
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul/cu străluciri solare.// Când mănânc pâinea, urcă până la mine/Neamurile noastre toate,/seva înțelepciunii, adusă până la noi/de limba ce-o vorbesc.// Patria îmi este Limba Română/ În ea bobul de grâu/germinează/Verbele poemelor eminesciene.” Au avut loc lansări de cărți ale scriitorilor: Alina Dora Romanescu, Elena Buică, Tudosia Lazăr, Olimpia Sava, Titina Nica Țene, Al.Florin Țene. Cele două cărți ale Alinei Dora Romanescu: „Roata timpului” și „Pe
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]