448 matches
-
în dimineața asta, în drum spre Rathaushotel, printre atîtea palate impozante, nu-ți rămîne decît să rîzi. Cu ce altceva ai putea să spargi puțin opulența asta strivitoare. Adela Greceanu, Elena Vlădăreanu, Teodor Dună, Claudiu Komartin, Constantin Virgil Bănescu zis Bobiță în șir indian prin fața Parlamentului: eu în fruntea plutonului, parcă-s Peneș Curcanul. îmi lipsește fluierul. Vizavi Burgtheater-ul cu repertoriul lunii scris pe o fîșie lungă ca un steag alb: Grillparzer, Thomas Bernhard. La Viena istoria se mișcă lent. Intrăm
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
implementat în memoria multor spectatori, cel puțin pentru o seară, versul: ,nici hrană, nici sex, nici durere, nimic nu este vreodată destul". Elena Vlădăreanu cu Europa-10 cîntece de moarte a făcut să treacă prin inimile româno-vieneze un curent incendiar, iar Bobiță al nostru, alias Constantin Virgil Bănescu, după un răspicat nu și nu și nu și nu, pe care l-au învățat toți cei de față pe de rost, și-a dus fluierul iubit la buze și a scos din el
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
lui Figaro, intrăm într-un bistrou, bem vodkă. Adela dansează parșiv-lasciv... n-aș fi crezut. Elena trece de la plîns la rîs ca norul deasupra Stephansdomului: vrea Ribiselwein (Vin de coacăze). Teodor tace întunecat ca Părintele Serghie. Claudiu e un apaș. Bobiță mănîncă ștrudel cu mere, garnisit cu sos de vanilie ,Nu-i așa că nu sînt grăsuț?" întreabă din trei în trei minute. ,Woher kommen Sie, was sind sie?" (De unde sînteți? Ce sînteți?) Ghiciți. ,Italiener". Toți ne cred italieni. Nu-i rău
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
este la vedere. Ce mănînci, ce bei, ce bucurii, ce supărări, ce obiceiuri, ce facturi sînt de plătit și cu ce sume. Această așezare exclude și secretele, și ierarhiile. Cu toții dăm zăpada din fața porții, udăm curtea și spălăm rahații lui Bobiță de pe trotuar, cîinele salvat din ghearele hingherilor cu complicitatea noastră, a tuturor, ne împrumutăm lopeți, mături, bani. Sîntem egali, ce mai În nopțile de vară, legăturile se strîng mai tare. Poate și mai primejdios. Tonul discuțiilor este mai direct, dezinhibat
Nocturnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13875_a_15200]
-
Via-țaa e fru-moa-săă/ Lega-tăă cu a-țăă/ Cine stăă a-ca-săă/ Nu mer-gee la pia-țăă.". Și salută, ceremonios, pe toată lumea: „Sărut mîinile, distinsă doamnă!", „Respectele mele, domnule!", „Salve, barosane!", „Ciao, bellissima!"... Din cînd în cînd, se oprește și culege cîteva crenguțe cu bobițe albe din gardurile verzi, pe care le oferă cucoanelor care se-ntorc de la cumpărături, șoptindu-le languros: „Modest omagiu frumuseții eterne!". Alea se umezesc de tot, mai-mai să le scape plasele din mîini, că nu le-a mai băgat nimeni
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6027_a_7352]
-
clipe Este poemul Clar obscur Obsedante imagini din vis la marginea înțelegerii - abur creierul îmbâcsit de real refuză mesajul energii colorate și stări navigând între lumi paralele sărmanii mei zori ațipiți încă în culcușul de rouă orga din somn picurând bobițe de aur să păstrez să nu uit ceva ce nu se poate atinge Tentație Se face frig în cuvinte rochia pe care o port are consistența unui destin imprecis tot ce știu e că acest copac din fața ferestrei trage să
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/7219_a_8544]
-
a rămas în ele pentru totdeauna, mai mult ascuns, ceva din întunericul atîtor nopți și-o amintire stinsă din lumina multor asfințituri." După ce ai suflat într-o lumînare te mai uiți, o minută, să vezi ce arabescuri face, picînd, fiecare bobiță de ceară. La fel, în Norii, orice grăunte de ploaie e dus, din priviri, înapoi, spre munții albi și înalți, striviți imediat, și ușor, de tot mai lungile umbre. Pomeneam, mai-nainte, de poveste. Harta cerească se face, e firesc
Ca apa pentru ceai by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11431_a_12756]
-
tine, deal de tămîie. 7 Ești frumoasă de tot, iubito, și n'ai nici un cusur. "Cântarea cântărilor", cap. 4, vers. 1-7, versificate de Ioan Ciorca: 1."Iubita mea, nu te privești? Te uită ce frumoasă ești! Îți sunt ai ochilor bobițe, Ca ochii unei porumbițe Și sub maramă strălucesc La părul tău dacă privesc, Gândul îmi zboară, iar pe urmă, Îmi amintește de o turmă De capre care s-au oprit Și-apoi odihnă au găsit Pe înălțimea muntelui, Pe piscul
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
câte zece minute cu fundurile goale în zăpadă. De ce? Ca să le înghețe sexele. Că se iubesc, e limpede: fata poartă la gât, într-un pandantiv, o buclă din părul pubian al tânărului, iar sperma lui uscată o reciclează, făcând-o bobițe minuscule pe care le strecoară în pasta de dinți. În sfârșit, cu câteva zile înainte de o nouă întâlnire, Vlada consumă numai lichide, pentru a elimina tot din intestine și a-i "curăța drumul" filozofului. În celelalte capitole ale romanului, unul
Noua pornografie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10596_a_11921]
-
șapte înțelepți ai lumii antice“, a descoperit fenomenul pe care-l numim „electrizare prin frecare“ remarcând, de asemenea, că unele corpuri frecate cu o bucată de blană sau de postav atrag altele mai ușoare: bucățele de papirus, firișoare de paie, bobițe de măduvă, de soc etc. Se pare că el a folosit în acest scop mai întâi chihlimbarul, care în greacă se numește electron. Tainele electricității erau, de-acum, intuite; dar până ce electricitatea își va dezvălui miracolul luminii, pământul se va
Agenda2004-45-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283009_a_284338]
-
și „caii se năpustesc în galop mare“, până la primul han, unde se schimbă caii, iar călătorii coboară și „bat din picioare să se încălzească, trăgând cu ochii lacomi la focul ce sclipește în cârciumă și la crenguțele de ilic cu bobițe roșii, care împodobesc ferestrele hanului“. N-apucă să se bucure mai mult, că vizitiul strigă: „Haideți, domnilor“, și diligența se năpustește din nou la drum deschis. Pe astfel de șosele, diligențele, la care se înhămau cai puternici și rezistenți, distanța
Agenda2005-03-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283286_a_284615]
-
însă, nu-i băga în seamă. Cu ochi strălucitori de copil poznaș, își ordonă prada pe o tipsie cerută discret unui chelner. Pe lângă fructe, apăruseră și un borcănel cu scobitori, un bol delicat din cristal din care se ițeau mirific bobițe multicolore - în care Miramoț identifică imediat un mix de piper. Nu le spuse nimic celorlalți, mulțumindu-se doar cu un zâmbet discret. -Vouă, Papa și Babacule, fiindcă îmi sunteți tare dragi, vă voi face câte un dar, în felul meu
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
unde mai pui, copilul meu devenea, ca și ursul, omnivor, el, cel căruia îi plăcea doar carnea! Când orezul era cu lapte, îl foloseam ca materie primă pentru un om de zăpadă așezat pe o farfurie sinilie-cerul, înconjurat de câteva bobițe de dulceață ori felii de citrice decupate și ele în ce-mi trecea prin minte: inimioare iubitoare pentru om, floricele de felicitare și tot așa. -Și încet-încet, ai devenit o artistă! exclamă Miramoț, cu ochii subjugați de mișcările automate cu
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
transfera creatura. Acesta primi ofranda zâmbind. Abia acum realizară cu toții: pe farfuria Americanului un personaj de poveste aștepta cuminte reacția lor, parcă. Se născuse, ajutat de Flower-Power, dintr-o jumătate de pară a cărei fărâmă de codiță rostuia împreună cu o bobiță de afină boticul strălucitor și găsitor de miresme. Trupul, bombat spre rotunjor, oferea privitorilor mulțime neașteptată de țepi-vârfuri de scobitori răsărind împodobite cu stafide. Ce mai, hlamida arămie îi conferea un aer de sărbătorit, cum i se și cuvenea Americanului
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
am așezat pe un scaun cu spătar înalt, pe care mi-l pregătise cineva din spatele și din laterala dreaptă, persoane cunoscute și totuși neștiute fizic. Bunica a venit din față și a pus rochia pe mine. Eu mam uitat la bobițele de aur și cred că am văzut una desfăcându-se și-i spun bunicii: - O să cadă tot aurul de pe rochie; și m-am așezat în scaun, dreaptă, ca să nu-mi cadă bobițele. Bunica mi-a răspuns: - Nu-ți fă griji
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
pus rochia pe mine. Eu mam uitat la bobițele de aur și cred că am văzut una desfăcându-se și-i spun bunicii: - O să cadă tot aurul de pe rochie; și m-am așezat în scaun, dreaptă, ca să nu-mi cadă bobițele. Bunica mi-a răspuns: - Nu-ți fă griji, n-o să-ți cadă nimic! Dar grija mea era în continuare să nu pierd aurul de pe rochie. Cei din spate mă asistau cu mâinile pe spătarul jețului (scaunului). Mulțumesc tuturor pentru sprijin
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
zece recipiente frumos aliniate. Curios, n-a avut niciodată o mai puternică nostalgie a concretului de cum a avut astăzi, chiar de dimineață. S-a bucurat aproape copilărește când, bărbierindu-se, lama l-a ciupit puțin de obraz. Sângele izvora în bobițe de un roșu intens. Sânge, viață, realism! Să simți cum se scurge din tine viața, cum dă năvală în lumina soarelui acesta de vară! ... Arta ce este dacă nu abandonul în ciudata senzație că, izvor fiind, îți ești ție izvorâtor
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
cămașă albă și o eșarfă. Blitzul o privește și apoi o apasă. Scaunele se înghesuie în pereți Alunițele sunt tot acolo, împrăștiate pe burtă. Eu continui să o privesc semiobscur și ea merge în tihnă pe podea, printre cioturi și bobițe de ceară. Îi ating cu degetul o șuviță din păr, o sprânceană - ușor ca și cum peste corpul ei ar curge o apă fierbinte. Ea își trece mâna peste coaste și ascultă cum la robinetul din baie curge apă rece. Suma lucrurilor
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
aș alungi într-o ploaie subțire, bătând în plăsele de os sub un cer fumegos. nu știu bine de-s eu sau fosta-mi reflectare-n oglindă. umbra de oțel atârnă străvezie în grindă. suflare ușoară de borangic, înșirată în bobițe de mărgea albăstruie ca piatra lunii, ușurelul meu suflet mă bântuie ca un flutur stârnit de-o lumină pietroasă. cum s-o îmbun, lumina? așchiile ei ascuțite unde să le adun? cum să-i curm fluturelui zbaterea cafenie-roșcată ca frunza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
străvechi, madrigaluri abia îngânate, ce sună ca ambra, ca mierea, ca steaua polară, când frigul se preschimbă în albastre lumini. beție ușoară, străluminată de drumul cel lung al mirării, șerpuindu-i sub piele într-un dans iscusit. vă spune ceva bobița de transpirație ce-i frăgezește lui fruntea, i-o face amară precum coacăza verde? acolo, în căderea de sudoare alungită, văd limpede julitura genunchiului ce și-a câștigat dreptul la cicatrice, la balsamul mângâios al luminii. musca și păianjenul de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
așteptare, lacrima lui mă înhață sidefată și neagră. e ca și cum irisul lui mă soarbe cu sete nemăsurată. lumi nenumite din lumea aceasta nu ești cum nu ești din cealaltă, îmi zise vraciul și-și închise gura astupând-o cu vâsc. bobițele albe, grase și flasce, clinchetiră ca apa clătinată într-un pahar. chiar așa, mi-am zis eu, unde, între care lumi nenumite, mi-a fost hărăzită limbuția aceasta, desfrânarea ce-o simt? pesemne că, între lumi, mi-a fost dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
venise până lângă noptieră și îl privea pe unchiul cu o față somnoroasă. Era din ce în ce mai cald, pereții se tot apropiau de noi, iar aerul, cu fiecare respirație a lui, se făcea din ce în ce mai puțin. Toți simțeam cum pe frunte ne apăruseră bobițe de transpirație, care apoi o luară în jos spre tâmple și spre obraji, întinzându-se până spre ceafă. Ne uitam cu coada ochiului unii la alții și ne vedeam chipurile brăzdate de șiruri fine, sărate și incolore ce se strângeau
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
rândului nostru, un domn distins din polistiren expandat. Vorbesc Între ei, mai Întâi În șoaptă, apoi din ce În ce mai tare, iar unul Îi pune spectatorului palmele pe cele două părți ale feței și, râzând, Începe să-i frece obrajii. O ninsoare de bobițe albe cade pe costumul impecabil al domnului. „Bine, dar așa ceva e...!“, protestez și Încerc să mă ridic, Însă mâna lui Édouard mă ține strâns. Cei doi supraveghetori au auzit zgomotul și Își Îndreaptă simultan lanternele spre noi. Încremenesc cu privirea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cînd cele două prietene fuseseră Împreună la magazin, Christina cumpărase un borcan de dulceață de mure, care Îi plăcea foarte mult lui Kiki. Închise ochii și-i strînse puternic. Auzea În urechi bubuiturile pulsului propriu, Însoțite de cuvintele „ale căror bobițe stimulează În mod plăcut labiile și clitorisul“, ultimele din acel paragraf. Limba Îi Înțepenise În gură, Încît nu reușea să spună nimic. Naggie o văzu Înroșindu-se toată, pe urmă roșeața obrajilor viră cumva spre violet, o culoare care semăna
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
în direcția bucătăriei, dîndu-i un brînci între coaste, ridicînd capacul unei cratițe aflate pe aragaz gata să dea în foc, punînd mîna pe o lingură lată de lemn, începînd să amestece. Bucăți de morcov, pătrunjel, gulii, ceapă, cubulețe de cartofi, bobițe de mazăre ies pe rînd la suprafață, apoi se dau la fund printre clocotele apei în fierbere și aburi. Pune și tu mîna pe ceva, o aude țipînd din toate puterile de parcă ar fi fost la un kilometru depărtare. Iar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]