538 matches
-
care este, mai degrabă, unul de mediu și de atmosferă (de unde și scepticismul meu față de viitoarea ecranizare). Kiki și Alex nu prea merg la facultate, hoinăresc ore în șir pe străduțele vechi și pustii ale Lipscanilor, se înfundă în vreo bodegă retrasă unde bea și fumează, iau trenul cu destinații întîmplătoare sau, pur și simplu, petrec zile întregi în ,vizuina caldă a patului" dormind și lenevind sau, dimpotrivă, sporovăind nimicuri, privind la trecători, răsfoind cărți, bînd și fumînd mult, mîncînd puțin
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
ar exista obligația ca, dintr-o dată, toată lumea să scrie în România ca Llosa. Ci pentru că în România până și scriitorii au ajuns să respire același aer de indiferență al sinistraților care, în loc să ridice diguri contra furiei apelor, se refugiază în bodegi și meditează la dușmănia soartei.
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
k.lumea este k,civilizată,fiecare își vede de treabă lui.imi place că muzica și prețurile și “fițele”selectează clientela.asa că unora nu le stă bine printre “fițe” și mai bine să stea acasă sau să meargă în bodegi de cartier sau în cluburi mai puțin pretentioase.asta e și ideea celor care conduc cluburile de fițe să vină numai oamenii care sunt de “nasul” clubului.unii suporta mai mult pt imagine alții mai puțin altora chiar le place
M-a luat Gaia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82997_a_84322]
-
Dragoș Bucurenci “Bucureștiul e viu. Respira, se mișcă, uimește ochiul atent prin amestecul de vechi și nou, de balcanism și civilizație vestică, de Porsche-uri și căruțe, de cluburi trendy și bodegi, de oameni care știu cum să intre în Europa și alții care cumpără din Europa chinezilor sau de la ghereta din colț. Dacă treci pe lângă o poartă banală, bănuiești că a fost o grădină la modă în interbelic? Dar dacă vezi
Iarta-ti orasul! Pe metropotam.ro by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83071_a_84396]
-
fără vreo șansă de omologare pentru marele poet) câteva puncte de reper: hotelul Bristol, hotelul Traian, cofetăriile grecilor țucatos și Papacanaris, farmacia lui Ionescu-Berechet, tatăl regizorului Mihai Berechet, arena de box, magazinul de cafea și de băuturi fine "Iuliu Main", bodegi, berării, cafenele, precum și cele patru librării de care am mai vorbit: a lui Löbel, a lui Ciuntu, a lui Pandele Stănescu și, la întretăierea cu bulevardul Cuza, a lui Teodor Manea. Până târziu în noapte, pe Regală era un necurmat
De ce nu și Brăila? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14696_a_16021]
-
de vînătoare ai parlamentului/ legea care permite dreptul/ de-a admira pantofii mafioților/ a fost amînată/ pînă la următorul bal mascat" (Cadril). Sau: "pînă cînd pînă cînd întreabă/ pipăindu-și oasele pictate cu discursuri" (Întrebare inutilă). Sau: "ultimul chefliu părăsește bodega acră/ tapetată cu anacronice afișe electorale// în timp ce maimuțe miliardare/ descarcă din mașini cadouri scumpe/ înfășurate-n staniolul justiției republicane// sub fereastra șomerului înghețată/ un cîine comunitar roade un os/ azvîrlit de preotul reconvertit la creștinism" (Crăciun 2001). Pescarii se întorc
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
poate?... Poetul mic de statură, cu o figură inocentă și rotundă de copil. Umblă cu cizme mari în picioare și își lasă, fioros, mustăți de haiduc ca să pară mai matur. Nu mai țin minte anul și ziua. Îmi amintesc locul, bodega Ambasador unde l-am văzut pe Labiș bând la o masă cu Păstorel Teodoreanu. Stam și mă uitam la ei uimit cum ciocneau, beau vin. Ne-având loc, mă oprisem la o mică distanță, privind cum vorbeau între ei. Labiș
Schneider by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14955_a_16280]
-
Nebunul din Cîntece de cîmpie sau a lui Constantin Pierdutul, vagabondul care rătăcea pe cîmpie și se spînzură de "umbra unui salcîm" în Iarna bărbaților și adolescentul proclamat rege al Insulei Cailor, geniu matematic, ajuns la o bătrînețe liniștită la Bodega Armeanului alături de Iapa-Roșie? în nici un caz nu e vorba de o evoluție în sensul romanelor clasice. Imaginația autorului "renaște din propria ei cenușă, reluînd mereu același personaj, din altă perspectivă; în alt context, sub altă formă; procesul continuă irezistibil, nimic
Scrisul și ipotezele by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14485_a_15810]
-
asta trăiesc!) De aceea cred că inițiativa cațavencilor a fost riscantă. Nu de astfel de teste are chef românul. El vrea mai multă mămăligă - dacă se poate pe gratis -, și mai mult timp liber - pentru table, barbut și flecăreala de la bodegă. O astfel de inițiativă ar fi scos în stradă în orice altă țară post-comunistă - dar acolo așa ceva e de neimaginat, pentru că lucrurile s-au rezolvat firesc, prin legi limpezi și eficiente - nu câteva mii, ci zeci sau sute de mii
Mălaiul rânced al Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14101_a_15426]
-
supportable pour un Occidental ș...ț” (p. 111) sau “L’Islam ne pouvait naître que dans un désert stupide, au milieu de bédouins crasseux qui n’avaient rien à faire - pardonnez-moi - que d’enculer leurs chameaux” (p. 261). Afirmația de bodegă “Arăboaicele sînt niște curve nefutute” n-a fost inițial acceptată de editorul traducerii germane a romanului, dar a trecut pînă la urmă. Adăugăm un amănunt nu lipsit de importanță: disprețul auctorial față de musulmani, respectiv ura protagonistului din Plateforme pentru aceeași
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
amenințător pumnul și promit că data viitoare nu se vor lăsa duși de nas de pesedei: data viitoare vor vota cu cealaltă lumină a românismului, Vadim Tudor. După ce se conving că porțile fabricii rămân închise, mai trag o raită pe la bodegă și se interesează cum ar putea, totuși, să câștige un ban. În construcții nu prea e loc, și în plus e al naibii de greu, la căpșunile din Spania merg mai ales femeile, în administrație ai nevoie de pile mari (și nici
O nouă ideologie: „badigardismul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13810_a_15135]
-
care opresc în trombă la kebab și de manelele care ne distrug timpanele. Băieții dau cu zarurile într-o cutie de carton ca să nu-mi întrerupă povestirea. Ghetoul din Varșovia, umilințele, crimele gratuite făcute pe stradă, muzica pianului într-o bodegă jalnică, banii rostogoliți pe masă, suspendînd pentru cîteva minute sunetul clapelor, un truc pentru a le verifica autenticitatea, trădările unor evrei, condamnarea altora, curtea ghetoului plină doar de valize fără stăpîni, salvarea Pianistului de către un evreu trădător, chiar înainte de a
Nocturnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13875_a_15200]
-
am crescut în mahala. Mă uit în jur. Dau nas în nas cu realitatea și se fac țăndări toate imaginile mele. Urlete și zbierete isterice, gesturi violente, ca și limbajul, smuceli, înjurături, palme peste creștete, afuriseli. Dintr-un fel de bodegă, în Parcul Carol se aude refrenul, altfel demodat, cu o gară mică și cu o iubită chemată în zadar. Falseturile se țin lanț, decibelii mi-au rănit timpanele. Pare că tot parcul se află în suferință, dar cum să se
A fost cîndva în România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13959_a_15284]
-
o decepție a sinelui îl împiedică, după toate probabilitățile, pe autor a se lansa în nume propriu, îndemnîndu-l la un deghizament. Fără complexe, bardul ne înfățișează un "proscris" provincial, în figura căruia, evident, se răsfrînge simpatetic: "Proscrisul urbei părăsește ultimul/ bodega cocoașa fumului acru// îmbrăcat în negru întotdeauna/ în negru și întotdeauna nebărbierit// bătrînul pășește încet/ cu bastonul lovește ritmic caldarîmul/ trezind praful perdelelor ofilite// nimeni nu știe unde înnoptează// este artist ratat? un părăsit de viață?/ timpul s-a poticnit
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
febril lucrează sub Privirile stupefiate ale trecătorilor cu noi formule oculte ermetici radicali alfa și omega rădăcini la cub ipsilon fracții cuneiforme paradigme Piramide și sfere în care integram case și grădini vietăți și arbori gară șosele trăsuri fanfară militară bodegi și chiar și catedrala cu îngerii ei androgini Cuibăriți sub cornișe peste care plăsmuirile mele țeseau o boare proaspătă de geometrii sugerând inscripții primordiale aidoma unor rămășițe de templu un phantastikon astrologic șoptit de o entitate Pierdută în mădularele manuscriselor
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/4115_a_5440]
-
și de harul specific al claselor de jos, de a vedea totul grotesc și îndoliat, și asta într-un târg izraelit, cu mari flori de balegă pe caldarâm, singurele, adevăratele creiere ale metabolismului proștilor și suficienților Târg cu bordeluri și bodegi acre unde bei ca să uiți, unde nu poți lega o vorbă cu nimeni, cu nimeni, din pricina zgomotului asurzitor al morilor de oase, într-o mahala mirosind a lavandă turcită, bârfitoare, crăcănată, credulă, hâtră și bocitoare, sarcastică, peticită, cu cai mascați
Suspect by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/5254_a_6579]
-
de prune, nările noastre însetate rămîneau mereu în urmă, pe dealuri ca niște armăsari pe spinările iepelor, ochii se pironeau în țoiuri de sticlă și pînă nu-și trăgeau pleoapele peste lacrimile femeilor adunate acolo nu adormeau, așa cum vedeam prin bodegi capete de cosași osteniți adunate în poalele nevestelor guralive, izvoare coborîte printre pietre în heleșteele de la marginea drumului - liniștea se cuibărea apoi în alt sat, sub popii de fîn ce sprijineau cerul dintre Petrova și cele două Rone, după ce prin
TIHNA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/5500_a_6825]
-
numai eu fac gesturi de disperare, în urma mea nu rămîne decît cerul bătut de nori prin care nu se mai vede nimic, femeia stă în varul pereților și întreabă, numai eu știu să-i răspund, dar zac singur într-o bodegă în a cărei turlă bat clopotele și strana de mult a tăcut) - nu, desigur, nu toți cei care privesc același cer prin fereastra prin care dispar văd același lucru - ochii se fac luminițe prin orașul deasupra căruia norii se cern
VIZUINA sau DUMNEZEU PLICTISIT by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/6369_a_7694]
-
statuile lui Esculap, Hipocrat și ale Higeei, pentru că tata era farmacist, iar farmacia, al cărei proprietar era, se numea ŤFarmacia Curții Regaleť și se afla în portul Brăila, unde pe atunci se fumau țigări ŤRegale R.M.S.ť iar berea la bodegile orașului se bea mai puțin la halbă și mai mult la Ťregalăť." Evocarea timpului copilăriei unui puști curios și neastâmpărat e făcută cu haz și ironie, cu un farmec rar întâlnit. Iată, de pildă, cum se întâmplă "divorțul" băiatului de
"Pe cine cauți tu?" by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/12093_a_13418]
-
și mi se părea că îl văd zîmbind pe poet la cîte un geam. Apărea și dispărea. Auzeam doar fîlfîitul cozii de cal. Pe vagoane scria țanțoș: LOCAL FAMILIAL. Nu-i rău, mi-am șoptit în barbă. Și tramvai, și bodegă, și nuntă cu nuntași, ce i-ar fi plăcut lui Popescu! Și am plecat la drum. Un drum emoționant, de la idee, la faptă. Un drum de aproape două ore prin opera poetică a lui Cristian Popescu, structurată de regizorul Gavril
Un tramvai numit Popescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12139_a_13464]
-
cititor într-un univers de moloz și case scăpate de amenințarea demolării în anii sistematizării, cu știr, urzici și găini, cîini fără stăpîn, cu straturi de ceapă, cu o casă mare construită în anii din urmă - a Colonelului -, cu o bodegă, "Tractorul șifonat", locul de întîlnire al bărbaților. E o stradă cu ferestre și porți multe, din spatele cărora îi poți privi, aproape neobservat, dar mereu bănuit, pe cei de afară. Decorul bine compus, firesc și comun, al unui rai domestic contemporan
O stradă pe jumătate asfaltată by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12788_a_14113]
-
chipul zîmbitor, senin și mulțumit al primarului Vasile Mihalache. De ce o fi dînsul așa de mulțumit, habar n-am. "Faptele contează!" zice sloganul. Care fapte, nu se precizează. În cele mai multe zone, imaginile sînt apocaliptice, în Parcul Carol, abandonat mizeriei și bodegilor de doi lei, s-a grăbit, doar, să încercuiască Monumentul de pe esplanadă, deși există îndoieli, cele ale specialiștilor, asupra celebrului proiect cu Catedrala. Gardul cel verde este montat cu atîta exactitate, la linie, încît îmi dă fiori pe șira spinării
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
cu încredere și fericire la Semiratat atunci când situația se strecura de sub controlul lor prin meandre literar-culturale. Între timp, într-o izbucnire de eforturi conjugate părinți-rude-prieteni-cunoștințe, semiratatul a luat drumul glorios al boemei devenind unul dintre stâlpii durabili și respectabili ai bodegilor de cartier, teraselor cu clienți pestriți și la fel de netalentați și ai barurilor semiobscure unde, după îngurgitarea unor anumite cantități de alcool, se declanșau discuțiile literare sub binefăcătorul patronaj al mediocrității cu dese incursiuni pe teritoriile submediocrității. Acolo, semiratatul este în
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
nici zdruncinăturile istoriei, nici sosurile picante sau grețoase ale întâmplărilor de tot soiul, nimic din mizeriile ideologicale nu reușiseră a-l atinge, nici trufiile literare, curente, academice, ori nu, printre oamenii de cultură obișnuiți; nici acel miticism voios, slugarnic, de bodegă, tipic dâmbovițean; ...ci o gravitate măsurată, naturală, o știință de carte temeinică, o cunoaștere trainică, un simț al proporțiilor, firescului, un bun-simț, pe scurt, o responsabilitate calmă, distantă, nemțească, putem zice cum, în mica ori marea Românie, nu le întâlneai
Orașul unui aristocrat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12470_a_13795]
-
sau "Sandu". Pare că autorul vrea să exemplifice prin el ratarea specifică tinereții, îmbătată de sevele virtualităților. O explicație a eșecului său ar fi "bucuria de a trăi", "pura plăcere de a fi, de a exista", rătăcirea prin grădini, cafenele, bodegi (p. 24-25). Mediocritatea îl năpădește pentru că nu e statornic, se mută neispirat dintr-un partid în altul, acceptă un post mediocru, are o "mentalitate coriolanică" (p. 27). Tinerețea e frumoasă ca potențialitate, dar tocmai prin asta e și înșelătoare: "vai
N. Steinhardt îndrăgostit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11724_a_13049]