20 matches
-
capabil de o pasiune puternică, ceea ce îi dă o normă de realitate. Tuzluc este un bogat parvenit, iar Păturică s-a ridicat pe ruina casei lui. Chera Duduca, sinteză greco-turcească, frumoasă și inteligentă, se pierde datorită desfrâului. Chir Costea Chiorul, bogasierul, vinde de toate, este trădător, gazdă de hoți, cămătar, își parvenește propriile fiice, folosindu-le ca momeală pentru clienți. Gheorghe este opus vicleanului Păturică. Apare personajul colectiv reprezentat de țărani care merg la domnitor cu jalba-n proțap. Limba folosită
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
două piețe centrale erau grupate în jurul a două intersecții importante ce împărțeau centrul Craiovei: "Răscruciul Mare" și "Răscruciul Mic". De la "Răscruciul Mic" spre vest, pînă la intersecția cu străzile Lipscani (unde se vindeau mărfurile de lux) și "Madona Dudu", erau bogasierii și cojocarii. Între cele două răscruciuri se întindeau străzile pline de prăvalii de tot felul: boiangerii, cizmării, cîrciumi, hanuri (cel mai mare era hanul Poroineanu, lîngă "Fîntîna cu Țeapă"). Principalele mahalale erau: Brazda lui Novac, Episcopiei, Craiovița, Belivacă, Bogdan, Chițărănoia
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Biserica "Sf. Voievozi" din Huși este o biserică ortodoxă construită între anii 1849-1855 de către breasla negustorilor bogasieri din orașul Huși (județul Vaslui). Ea se află situată pe str. Eroilor nr. 10. Ansamblul bisericii "Sf. Voievozi" din Huși se află pe Lista Monumentelor Istorice din județul Vaslui din anul 2004, având codul și fiind format din 2 obiective
Biserica Sfinții Voievozi din Huși () [Corola-website/Science/321851_a_323180]
-
află pe Lista Monumentelor Istorice din județul Vaslui din anul 2004, având codul și fiind format din 2 obiective: Biserica "Sf. Voievozi" din Huși a fost construită în perioada 1849-1855 prin osteneala protoiereului Ieremia Folescu și pe cheltuiala breslei negustorilor bogasieri, pe locul altei biserici mai vechi, construită din paiantă pe la 1770. Bogasierii erau negustori de articole de manufactură, în special de pânzeturi fine pentru căptușeli de haine. În acele vremuri, ea străjuia piața și centrul orașului. Pe peretele sud-vestic al
Biserica Sfinții Voievozi din Huși () [Corola-website/Science/321851_a_323180]
-
codul și fiind format din 2 obiective: Biserica "Sf. Voievozi" din Huși a fost construită în perioada 1849-1855 prin osteneala protoiereului Ieremia Folescu și pe cheltuiala breslei negustorilor bogasieri, pe locul altei biserici mai vechi, construită din paiantă pe la 1770. Bogasierii erau negustori de articole de manufactură, în special de pânzeturi fine pentru căptușeli de haine. În acele vremuri, ea străjuia piața și centrul orașului. Pe peretele sud-vestic al bisericii se află o placă de marmură cu un pomelnic scris în
Biserica Sfinții Voievozi din Huși () [Corola-website/Science/321851_a_323180]
-
ort[odocși]; 7. Geamgii, din 126 sufl[ete], 119 izr[aeliți], ort[odocși] nici unul. Sânt alte ramuri de comerț în care izraeliții sânt în mare număr precum: 8. Birtași, din 324 sufl[ete], 153 ort[odocși], 79 izr[aeliți]; 9. Bogasieri, din 374 sufl[ete], 230 ort[odocși], 117 izr[aeliți]; 10. Cafegii, din 322 sufl[ete], 205 ort[odocși], 65 izr[aeliți]; 11. Lipscani, din 99 sufl[ete], 65 ort[odocși], 31 izr[aeliți]; 12. Comisionari, samsari, din 1190 [sic
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Vieți frânte, pătimiri, drame într-o Moldovă pustiită, prin care se târăsc spre casă, unde nu bucurii îi așteaptă, bieți ostași istoviți, zdrențăroși, betegi. Siluete indistincte într-un peisaj întunecat. Mai mult contur au portretele cu tușă de grotesc (Antohi bogasierul). Umorul, mai rar în creația feminină, colorează plăcut prozele scrise de P., ca în Conu Gheorghieș și conu Alecuță. Îi reușesc și poveștile în canonul basmului (Fetele craiului Ger), răscroind chisnovat miturile (Danaidele) sau cultivând un aer oriental prin care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
dintre kir Ianulea și Negoiță este recrutată din mediul mahalagesc bucureștean. Faptul nu este întâmplător pentru că, se va vedea îndată, când vom face cunoștință și cu celelalte ,,victime’’, naratorul propune o adevărată secțiune pe verticala socială. ,,Îndrăcirea’’fetei lui Ilie Bogasierul din Colentina se datorește sperieturii pricinuite de hotărârea părinților de a o mărita pentru avere, cu un bărbat pe care nu-l cunoștea, și, firește, nu-l plăcea. Modul în care se manifestă ,,boala’’ este acelea al bârfei dezlănțuite. Eroinei
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
i se dezleagă limba, dând în vileag cele mai spectaculoase ,,secrete’’ din viața locuitorilor mahalalei în care locuiește. Aflând de ,,caz’’, Negoiță se înfățișează la locul cu pricina și se angajează s-o vindece pe tânăra logodnică a lui Ilie Bogasierul de la Bărăție. Știind că Aghiuță stăpânește în mintea fetei, ,,vrăjitorul’’, s-a apropiat de fată adresându-se încet lui Ianulea. Aghiuță îl mustră prietenește pentru că nu a luat mai mulți bani pentru ,,rezolvarea’’ cazului, și îi indică următoarea ,,victimă’’. Buna
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Dunăre, iar alții s-au mutat la Tecuci. Episcopia de aici dispunea, ca și cea de la Roman, de 29 „slugi” (pietrari, olari, ciubotari, croitori), a căror existență este dovedită din secolul al XVII-lea. Erau menționați separat 58 negustori „hrisovoliți” (bogasieri, bacali, abageri), 135 birnici „ci pără acum plăte stăpânii (boieri) pentru dânșii, aflându-se supuși”. Unii breslași și slugi se ocupau cu grădinăria, alături de sârbi și de bulgari. Existau circa 80 de „sudiți nemțești” și „rusești”. Mai erau înscriși 16
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
meșteri, calfe), de stat (în serviciile publice) și viticol (pândari sau vieri). Negustorii erau organizați pe bresle și se grupau cu prăvăliile lor pe diferite străzi cu o anumită specializare. Astfel, în apropierea bisericii Sf. Nicolae erau proprietarii de manufacturi, bogasierii (negustorii de textile), apoi saidacarii (argintarii), pescarii, băcanii. În deceniul trei al secolului al XIX-lea, în Moldova numărul negustorilor a crescut mult. După Iași, orașele cu cea mai intensă activitate de producție și comercială erau Botoșani, Galați, Dorohoi, Piatra
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
orașe care, după abolirea monopolului comercial otoman, vor deveni importante centre de tranzacții comerciale cu țările vecine. În 1820, la Huși desfășura activitate comercială un număr de 131 negustori, din care erau: abăgeri - 16; bacali - 17; crăsnari - 2; rachieri - 3; bogasieri - 4; pânzari - 1; chitari - 1; cafegii; pescari - 2; hangii - 1; negustori nespecificați. Stejarul de Fălciu era foarte apreciat pentru rezistența lui la acțiunile cariilor, dar din lipsă de debușee libere și de mijloace de transport, cea mai mare parte putrezea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a III-a); total: 29 dughene sau ateliere (15 - starea a II-a și 14 - starea a III-a). În 1831, numărul negustorilor era de 208, din care: abăgeri - 12; bacali - 34; cafegii - 1; precupeți - 52; crâșmari - 48, rachieri - 12; bogasieri - 17; lipoveni - 9; pescari - 4; negustori nespecificați - 19. În aceeași perioadă, la Fălciu funcționau numai 16 negustori, din care: bacali - 8; precupeți - 5; bogasieri - 3. Interesul negustorilor pentru comerț a crescut în perioada Regulamentului organic. Prezentăm, în tabelul următor, numărul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de 208, din care: abăgeri - 12; bacali - 34; cafegii - 1; precupeți - 52; crâșmari - 48, rachieri - 12; bogasieri - 17; lipoveni - 9; pescari - 4; negustori nespecificați - 19. În aceeași perioadă, la Fălciu funcționau numai 16 negustori, din care: bacali - 8; precupeți - 5; bogasieri - 3. Interesul negustorilor pentru comerț a crescut în perioada Regulamentului organic. Prezentăm, în tabelul următor, numărul negustorilor patentari din Huși, Fălciu, Vaslui în anul 1832, după un „extract” al Vistieriei: Pe baza acestor date și a celor oferite de Catagrafia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
25 martie 1825, aflăm că 47 sudiți erau sub protecție austriacă, 18 - rusă, 6 - respinși de agenția austriacă; deci, în total: 65. În 1825, în ținutul Fălciu erau 25 negustori sudiți, din care: doi ahtârlicari, trei bacali, doi brașoveni, patru bogasieri, doi casapi și precupeți de vite, doi negustori de piei, un negustor de blănărie, șase negustori de lemn, doi negustori de obiecte antice; mai erau menționate și alte categorii de negustori: doi orâdari, un rachier, doi trăistari, doi crâșmari, doi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cercetăm pricina”. Tribunalul ecleziastic ascultă dispoziția și cercetează „cartea de judecată” - emisă la 30 mai 1779 -, constatând că procesul avusese o desfășurare corectă. Reclamantul - „Dumitru pârâtu” - a fost chestionat „pentru ce nu urmează alegerea judecății și să arată nesupus”. „Nesupunerea” bogasierului luetic se transformă în protest. Declară că „este năpăstuit”, „că vinovat nu să știe la ceia ce să arată ca să fi căzut cu jăluitoarea în păcatu curvii și pentru ce să dea taleri 30 globa”. Cum martori nu existau, tribunalul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de popa, iese întrucîtva din canon. Și, apoi, brusc reanimat, aflăm capitolul intitulat " Femei vagabonde în Germania", o izbutita reconstituire a unei călătorii cu trenul prin Germania cu "belele localității prin care trecurăm", în care apar o baroneasă, un rus, bogasieri și o anecdotă cu împăratul Frantz Ioseph. ("Franz Iosif", în transcrierea autorului). Apoi, iar brusc, amintită descriere a muzeului de la Dresda, pe camere, cu enumerarea tablourilor expuse, fără nici o judecată de evaluare, mereu tern și nici măcar expozitiv. După care urmează
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
mănăstiri Bârnovii”... Mereu ai dreptate, sfințite! Las-o mai moale cu laudele, fiule. Mai bine ascultă ce spune Lupul Bătog în zapisul său din 27 mai 1783, în care vorbește de vremea ciumei și de faptul că fratele său, Toader bogasierul (vânzător de produse de manufactură), „la vreme ciumii, s-au întâmplat și moarte... la mănăstire Bârnova, unde au fost căutat și îngrijit... cât au fost bolnav”. Deci, în vremea ciumei, la mănăstirea Bârnova au fost îngrijiți și bolnavi de ciumă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Un fior rece îi trecu prin inimă." Înainte de moarte... Totdeauna... Instinctul primar. Am să mor..." Încercă să-și schimbe poziția mușcîndu-și buzele de durere. "Prostii! Fără panică! Sfeșnicele... Din cauza lor." Le furase de acasă și le vânduse în iarmaroc unui bogasier pentru 25 de lei. Până în seară îi mai rămăseseră doar câteva parale. Cutreierase dugheană după dugheană fără să se. poată hotărî. În cele din urmă își umpluse buzunarele cu roșcove și hal viță, cumpărase o pușculiță de ghips, botfori cu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
la Fabule și istorioare, 1841). Pentru Anton Pann, poezia Înseamnă, așadar, două lucruri: o petrecere (o pe-trecere, o trecere de timp și o petrecere, adică o trecere plăcută) și un mijloc, ca oricare altul, de a trăi. Unii sînt bogasieri, cămărași, covaci, el, Pann, a ales să fie compuitor și poet. N-a avut dascăl, ceea ce nu Înseamnă că n-are modele. Nu e un meșteșugar fără cusur, dar este unul, Își asigură el cumpărătorii, dornic de desăvîrșire. Defăimătorii pot
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]