15 matches
-
Că n-au mai avut o zi bună Nurorile, cu soacra lor. / Când, de cheful nororilor, Baba aminte-și aducea, / Îndată se și pomenea Că-i vine rău, nevoie mare! / Parcă vedea puicile care Drept nadolence se vădeau / Și cari boghete mai erau, Cum din ogradă au pierit / Când fetele au chefuit. Parcă vedea și vinu-acel / Ce se aflase-n cofăiel Și cari fusese risipit. / Se și vedea cum a dormit Fiind de cuscri ei zărită / Și-apoi la lume povestită
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448553458.html [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
Ediția nr. 1626 din 14 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Dezrădăcinare Iubito, iar am fost la țară, În Poarta Țărni la arat Pe la noi pe ulicioară Dar pe unde n-am umblat?! În Slava la cosit de fân Și în Bogheta la scăldat Și-am fost la nucul cel bătrân Și la lucernă-n sus de sat. Era frumos, era senin Și-am fost la mărul meu iubit, Treceam prin vadul lui Ciulin, Când din păcate m-am trezit. Și-mi
DEZRĂDĂCINARE de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/emil_susnea_1434289925.html [Corola-blog/BlogPost/360479_a_361808]
-
stâne, Nu mai dea iama-n jivine, Ba făr’de solomonie A trăi vrea-n armonie Cu orișice lighioană. (Să fie povești, cucoană...!?) Se tocmi dar’ cu simbrie Pentr-un an (ce neghiobie!) La o târlă -n... sărărie Paznic oilor boghete Făr-a scăpa vreun coclete Despre-a sa grozavă taină Și precum schimbase haină Jură să-și schimbe și-obicei Și mai că i-am da temei De n-ar fi de un lup vorbă... Ce să mai lungim cociorvă, N-
IN MEMORIAM ANTON PANN de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1414850513.html [Corola-blog/BlogPost/341105_a_342434]
-
puțină tină din colbul adunat pe opasul încălțării, ori, mai în grabă, lua funingenă de la gura sobei, zicând: „Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache copilașul!” și-mi făcea apoi câte-un benchiu boghet în frunte ca să nu-și prăpădească odorul!”) etc. La fel de importantă în educarea elevilor este fabula. Deși, nu apare decât o dată în cei patru ani de gimnaziu, fabula are asupra copiilor o influență pozitivă. Nu trebuie să uităm că aceasta presupune
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
se folosește pentru a asigura binele familiei. Ea lua "colb de pe încălțări" sau funingine de la gura sobei zicând: "Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache copilașul! și-mi făcea apoi câte-un benchiu boghet în frunte ca să nu-și prăpădească odorul!" Unii exegeți caută echivalențe mitologice: "Smaranda este Palas Atena a Amintirilor, războinica intratabilă, sigură de sine, datorită căreia triumfă Rațiunea" (Valeriu Cristea). Fiind în stare "să toarcă-n furcă" numai să-și vadă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
căci la din contra, se vor înăduși puii în ouă. Cînd ai să pui cloșcă, duci ouăle la cuibar în căciulă și le răstorni deodată, ca să iasă puii cușmă-n cuib și să iasă cucuieți*; de vrei să fie și bogheți*, să te legi cu un tulpan* la gît. Dacă ouăle ce se pun la o cloșcă se pun cu căciula, vor ieși din acele ouă numai cucoși, iar de se vor pune cu poala, vor ieși numai găini. Din ouăle
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bîigui (a) - a rătăci bîrdan - bută, burduhan bîrneț - cingătoare în jurul capului blajini - neam de oameni care trăiesc lîngă Apa Sîmbetei blană - scîndură groasă blînzie - nepricepere boandă - pieptar boașă - testicul bob - sămînță de păstăioasă bobotă - flacără mare bobotină - boboc de rață boghet - gulerat bojie - bozie, varietate de soc bolfă - umflătură bolînd - smintit bolohan - bolovan boltă - pivniță boncălui (a) - a boloncăi, a boncăi, a rage prelung bondolan - greu de cap borăncăitură - urmă borti (a) - a găuri boșorog - bolnav de hernie botă - bîtă, măciucă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și al poltronilor, al zeilor și al iepurilor. O doamnă avară întrebuințează bărbații altora, ca să cruțe pe al său. *1 Voichița lui Leon Zugravul din Oprișeni se ruga fierbinte la Maica-Domnului să-i deie ajutor să poată fura găina cea boghetă a cucoanei Savastița. *1 Dumnezeu a făcut bine să puie moartea la sfârșitul vieții, era de părere cuconu Mihalache Dragonciu ca să aibă vreme omul să se pregăteasacă. *1 Într-un an, opt luni face rău și patru spune neghiobii. *1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zece zile, în România, în 1999, când au învățat ce înseamnă cheful, francofilia, țuica galbenă și politica bizantină, chiolhanul și rusofobia, farnientele, mititeii, venerarea pe plai valah a lui Napoleon III, palinca, Branul, Feteasca neagră, Hurezii... plus Peleșul ca „benghi boghet“ arhitectural pe lângă Chambordul dumnealor. Ei bine, clanul Noirot din Lille a revenit pentru zece zile în România, după zece ani, în vara lui 2009, pe tra seul: Bellu (pardon, vizavi, adică, unde habităm noi) - Mogoșoaia - Brașov - Sibiu, Rășinari, Cisnădioara, Păltiniș
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
au clacat. Nimeni nu reușea necum să termine fraza, dar nici măcar să scrie frumos doar primele două cuvinte: „Dragii mei“. Cineva chiar mi-a arătat cum nu-i mer geau degetuțele nici măcar să facă litera D, așa rotund, mândru și boghet, cum se cuvine. Obișnuiți din pruncie cu tastatura, total străini de toc și călimară, alfabetizați pe telecomandă și telefonul mobil, robotizați, computerizați și alergici la tot ce ține de firesc, clonații noștri urmași nu-și mai potrivesc ființa pe tiparele
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
viitoarelor ispite, nu și pentru păcate mai vechi. Din poiată s-auzea foiala nerăbdătoare a găinilor. Dând ușița de perete, bătrâna le îndemnă cu tandreță : - Hai, fetelor, ieșiți ! De pe răzlog o găină pestriță o privea numai cu un ochi. - Ieși, boghetă hăi, ce te uiți ? Pui, pui ! Bogheta cârcâi și, blândă, îi sări pe umăr. Cu trei știuleți în mână baba aștepta să iasă toate zburătoarele. Hai, fetelor, că, iaca, trece pălimarul. Vă dezghioc grăunțe cacuș începe slujba. în biserică nu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
vechi. Din poiată s-auzea foiala nerăbdătoare a găinilor. Dând ușița de perete, bătrâna le îndemnă cu tandreță : - Hai, fetelor, ieșiți ! De pe răzlog o găină pestriță o privea numai cu un ochi. - Ieși, boghetă hăi, ce te uiți ? Pui, pui ! Bogheta cârcâi și, blândă, îi sări pe umăr. Cu trei știuleți în mână baba aștepta să iasă toate zburătoarele. Hai, fetelor, că, iaca, trece pălimarul. Vă dezghioc grăunțe cacuș începe slujba. în biserică nu era decât pălimarul care făcea curat. Liniștea
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
poa le-n brâu, că, după rachiul lui Bercu, parcă mă încearcă așa, ca o sfârșeală, ici, la lingurică. ANISIA: N-am ce vedea, că-n loc să dau plăcintele la cuptor, am stat la taclale cu frate-tău ist boghet. Mare lipsă aveam de hazul lui! ISPAS: Ia lasă, măi nevastă, nu te mai oțărî atâta. Și spune-mi, măi Dănilă, ce-ți mai face gloata? Bre, bre, mă uitam mai ieri la fiică-ta, Florica, era la fântână cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
tină din colbul adunat pe opsasul încălțării, ori mai în grabă, lua funingenă de la gura sobei, zicând: „Cum nu se dioache călcăiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache copilaș ul !” și‐mi făcea apoi câte‐un benchiu boghet în frunte, ca să nu‐și prăpădească odorul ! ... și altele multe încă făcea ... Așa era mama în vremea copilăriei mele, plină de minunății, pe cât mi‐aduc aminte; și‐ mi aduc bine aminte, căci brațele ei m‐au legănat când îi sugeam
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
puțină tină din colbul adunat pe opsasul încălțării; ori mai în grabă lua funingenă de la gura sobei, zicând: "Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache copilașul!" și-mi făcea apoi câte un benchi boghet în frunte, ca să nu-și prăpădească odorul!... Și altele multe încă făcea." (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) Mijloace de îmbogățire a vocabularului Precizați modul de formare a cuvintelor: * înnobilare, untdelemn, micuț, Tarom, cojocar, imprevizibil, de pe, un fâș, zgârie-brânză, dezaprobator; * inutilitate
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]