57 matches
-
intra și extra mundane, galactice și extragalactice, unind toate formele într-o “Coloană a soarelui de vis” ce pulsează ca un stâlp de foc deasupra neamurilor, scoțând din ea Stele arzătoare cu opt raze?... Bre, ciocoflenderule cu mustață pseudo-dualistă de bogomilici turcalit, ai promis atunci că vei scrie ceva despre aceste sculpturi, dar între timp ai uitat, nu-i așa? Și catalogul meu de sculptură, cine mai știe pe unde l-ai uitat și înstrăinat și pe acesta... Uita-ți-ăi capul în locul
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_scrisoar_constantin_milea_sandu_1392286595.html [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
Cititorului curios să afle câte ceva despre, i se oferă posibilitatea, cumva într-un fel optimist. Doar se renunțase la încheierea vol. I, după un substanțial studiu privindu-l pe Petre Pandrea, figură aparte pentru ceea ce Eugen Simion numește Un spirit bogomilic însoțit de un SaintJust și de un Don Juan oltean, când a comentat două apariții editoriale referitoare la literatura produsă de Oana Orlea (Ia-ți boarfele și mișcă, interviu de Mariana Marin, Ed. C.R., 1991) și Ioana Berindei ( Am făcut
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
rebeli și a asediat Vidinul. În urma acestei intervenții, Borilă a trebuit să recunoască cedarea în favoarea Regatului Ungariei a regiunii Belgradului, ca preț pentru sprijinul acordat. În 1211, Borilă a convocat un sinod bisericesc în capitala sa, Tărnovo, pentru condamnarea ereziei bogomilice, a cărei influență era din ce în ce mai pronunțată. Cam în aceeași perioadă, Borilă a negociat căsătoria fiicei sale vitrege, Maria (fiică naturală a lui Caloian) cu împăratul latin Henric I, trimițând-o la Constantinopol cu numeroase cadouri. Imediat după acest eveniment, Borilă
Borilă () [Corola-website/Science/324373_a_325702]
-
care se pregătesc de preoție. Aceste epistole erau menite a fi citite preoților și călugărilor și arată că Nicodim se ocupa și de pregătirea preoților din Țara Românească. În epistola către mitropolitul Antim, patriarhul bulgar îi atrage atenția asupra ereziei bogomilice, care circula în țările ortodoxe la acea dată, și îl sfătuiește să îi dojenească pe aceia care o răspândeau. Aceste legături între comunitățile ortodoxe balcanice au permis importante schimburi culturale și bisericești. Au existat cu certitudine comunități catolice pe teritoriul
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
și Îl conduce pe Wakefield pe un coridor lung. Aprinde lumina În dormitorul cel mic: teancuri de cărți stau clădite pe lîngă pereți, cărți de folclor balcanic, despre cultele mistice ale Evului Mediu; poezie provensală, legende ale catarilor; un tratat bogomilic, scrieri de alchimie ale lui Flammel, o enciclopedie a vrăjitoriei; Gershom Sholem despre Cabala; biografiile lui Giordano Bruno și Francis Bacon; gramatici aramaice, ebraice și grecești. O pictură Înfățișînd copacul Kabalei, cu shekinah În culori vii, șade Înrămat deasupra biroului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
comparative despre religiile și folclorul Daciei și Europei Orientale . Menționează de la bun început punctul de vedere pe care Nicolae Cartojan îl susține în Cărțile populare în literatura românească, volumul I, 1929, pp. 37-38. Este vorba despre influența pe care scrierile bogomilice le-ar fi avut asupra folclorului românesc și implicit asupra acestui mit. în cartea menționată, Cartojan se referă la o variantă din Moldova a mitului cosmogonic, pe care o redăm în continuare: Acest mit cosmogonic, în diferite variante, a fost
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
cosmogonic, în diferite variante, a fost deja publicat de Tudor Pamfile , Elena Niculiță-Voronca , Simeon Florea Marian și Ion-Aureliu Candrea . Deopotrivă, savantul bulgar Iordan Ivanov a publicat câteva variante prezente în lumea slavă, ajungând la concluzia că sunt mituri de origine bogomilică. Cartojan remarcă două motive mari care structurează acest mit, anume motivul apelor primordiale de pe fundul cărora va fi luată „sămânța de pământ” și motivul creației lumii prin conlucrarea a două ființe opuse prin natura lor. Cel de-al doilea motiv
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
face incapabile să trăiască fără ajutorul furnicilor... În prezența acestor creaturi schiloade, pocite, caricaturale, cum să nu convii cu ipoteza mutaționistă care face să iasă lumea vie dintr-o serie de întâmplări greu cenzurate de moarte?"62 Influențat de dogmele bogomilice, Lucian Blaga enunța ipoteza existenței unui Dumnezeu imperfect, obligat să ceară sfatul și ajutorul altcuiva, pentru a-și desăvârși geneza. Pământul era prea mare pentru a încape în univers și, negăsind soluția, Creatorul se sfătuiește cu dușmanii săi, Nefârtate (în
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
s-a contrazis cu desăvîrșire, recurgînd la afirmarea unei „geneze independente” În arii diferite 8. Oskar Dähnhardt (În anii 1907-1912) a făcut distincție Între două variante principale ale acestor legende și le-a denumit pe una asiatică, iar pe cealaltă bogomilică. În varianta asiatică Tricksterul este de obicei o pasăre, În timp ce În varianta bogomilică este numit Satana(el). Mai mult, În aceste legende Își fac apariția două motive distincte: „scufundarea” („plonjonul”) (Tauchmotif), posibilă doar Într-o zonă maritimă, și dualismul. CÎt
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
diferite 8. Oskar Dähnhardt (În anii 1907-1912) a făcut distincție Între două variante principale ale acestor legende și le-a denumit pe una asiatică, iar pe cealaltă bogomilică. În varianta asiatică Tricksterul este de obicei o pasăre, În timp ce În varianta bogomilică este numit Satana(el). Mai mult, În aceste legende Își fac apariția două motive distincte: „scufundarea” („plonjonul”) (Tauchmotif), posibilă doar Într-o zonă maritimă, și dualismul. CÎt despre răspîndirea celor două tipuri, Dähnhardt Îl urmează pe Dragomanov, explicînd versiunile nord-americane
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
pe care mereu răsculații o resping. De fiecare dată Dumnezeu face un nou cer din altă perdea roșie și, pînă acum, a creat opt În total 66. O cosmogonie similară există și la nusairii sirieni 67. Ca și În mitul bogomilic (vezi, În continuare, capitolul 8), sînt reunite aici gustul popular și cunoașterea esoterică și se tinde spre aflarea unui răspuns În legătură cu numărul Îngerilor căzuți, cifră care, potrivit lui Augustin, ne dezvăluie numerus praedestinatorum, numărul locurilor din ceruri pentru Cei Drepți. De
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
supranumiți phoundaites, de la cuvîntul latin funda, „traistă”, trecut În limba greacă. Acești „trăistari” (În bulgară torbeshi) umblau cu cerșitul, adunîndu-și pomenile În traistă. Ei Înșiși Își spuneau creștini. Atît ereziologii medievali cît și Învățații moderni derivă, din rațiuni obscure, credințele bogomilice din mesalianism. În timpul domniei lui Alexis Comnenul, bogomilii se stabiliseră la Constantinopol. Împăratul l-a ademenit pe conducătorul lor, un om pios pe nume Vasile, Într-o cursă perfidă: s-a prefăcut că se gîndește să se convertească și l-
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cu cea a bogomililor. Dacă bosniacii ar fi fost dualiști radicali În secolul al XII-lea, atunci s-ar dezlega enigma catharismului. Însă cum nu erau, ea persistă. Într-adevăr, au existat două grupuri distincte de cathari: unul de credință bogomilică și un altul care predică un dualism radical de origine intelectuală, alcătuit dintr-un amestec de origenism și maniheism, În care predominau elementele primei orientări. Cele două tipuri de catharism, deși nu aveau o doctrină comună, profesau o etică similară
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de scrisoarea a doua a patriarhului din Constantinopol, Teofilact, către Petru, țarul bulgarilor (940-950) și de Tratatul contra bogomililor al lui Cosma Preotul, scris la puțină vreme după 9722. Izvoarele bizantine se dovedesc incomparabil mai bogate În informații cu privire la mitologia bogomilică, cel mai vechi dintre ele fiind scrisoarea călugărului Eftimie din Mănăstirea Maicii Domnului #(Theotokou) tes Peribleptou## de la Constantinopol. Eftimie provenea din Asia Mică, din thema Opsikion (tou opsikiou), dioceza Acmoniei din Frigia, unde bogomilii erau cunoscuți sub numele de phoundagiagites
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ea ne vom referi de acum Înainte sub abrevierea Narratio), și publicată laolaltă cu Epistula invectiva 5 a lui Eftimie de la Maica Domnului. Celelalte izvoare existente sînt mai puțin importante pentru studierea mitului 6. Pe tot cuprinsul Europei răsăritene mitologia bogomilică s-a interferat cu legendele populare dualiste 7, Însă deși aceste materiale populare au suferit, Într-un anume stadiu, o vădită influență bogomilă, este posibil ca ele să fie mult mai vechi decît bogomilismul. 2. Prolog În ceruri Două izvoare
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
lumii inferioare. Atunci, nu cumva oare printr-o Înțelegere greșită ereziologii Îi atribuie Diavolului creația lumii inferioare? Formal, textul din Interrogatio este corect: Diavolul Își Închipuie că el este autorul creației, Însă Dumnezeu Însuși intervine. Pus În asemenea termeni, anticosmismul bogomilic este cu totul relativ. Suit În picioare pe cei doi Pești (semnul zodiacal al Peștilor?), Îngerul Apelor ridică pămîntul, „și atunci apăru uscatul”20. Apoi Sathanas luă coroana de la Îngerul Aerului și dintr-o jumătate a ei Își făcu tronul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
chip omenesc, avîndu-l pe Fiu la dreapta lui, iar la stînga pe Sfîntul Duh, reprezentat sub formă de raze care Îi emană din ochi34. 3. Antropogonia Într-o serie de variante, antropogonia reprezintă În mod cert miezul Însuși al mitologiei bogomilice. După Interrogatio, Sathanas Îl plăsmuiește pe om din lut după chipul și asemănarea sa, poruncindu-le Îngerilor din al treilea sau al doilea cer să intre În acest trup; la fel procedează cu femeia, slujindu-se Însă de Îngerul din
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
lui abia după trei ani. Acolo Diavolul va fi Încătușat cu „lanțuri indestructibile”, pe cînd „Drepții vor străluci cu soarele În Împărăția Tatălui lor”, iar Fiul lui Dumnezeu va sta În dreapta Tatălui 51. 5. Consecințe doctrinale și etice ale mitului bogomilic Trăind În manieră encratită pentru a imita viața Îngerilor, abținîndu-se de la tot ceea ce derivă ex coitu și de la lucruri care, precum vinul, au fost inventate de Diavol pentru a stimula procreația 52, bogomilii dovedesc și o atitudine clar antinomistă față de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Maicii Domnului mai adaugă acestui și așa impresionant repertoriu antinomist respingerea dogmelor Învierii din morți și a Judecății de Apoi55. Zigabenos, sursa cea mai completă de care dispunem În privința bogomilismului bizantin, furnizează și alte informații asupra practicilor și riturilor comunității bogomilice - care Însă nu Își au locul În capitolul de față56. Potrivit lui Cosma, bogomilii bulgari resping Legea și pe Profeți 57, În vreme ce bogomilii bizantini acceptă, după informațiile lui Zigabenos, un canon neotestamentar ortodox, la care se adaugă cele șaisprezece cărți ale
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
greu de Înțeles ce sens dădeau patarinii penitenței „in corporis uno vel pluribus”. După cum vom vedea În capitolul următor, este probabil vorba de doctrina origenistă a asumării unor trupuri diverse. Un lucru pare să fie limpede: că patarinii abandonaseră traducianismul bogomilic În favoarea preexistenței sufletului. Această mărturie se coroborează cu cea a lui Juan de Torquemada, de obicei contestată: Există doi Dumnezei, Domnul cel bun și Domnul răului. SÎnt două principii, unul al lucrurilor spirituale și netrupești, celălalt al lucrurilor coruptibile, corporale
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
mult mai de timpuriu (din 1167, În Provența) decît mărturiile care Îl atribuie patarinilor bosniaci și, prin urmare, dacă acei din urmă l-au Îmbrățișat vreodată, se poate foarte bine să-l fi adoptat dintr-o sursă provensală. 7. Dualismul bogomilic Chestiunea dualismului bogomilic este una dintre cele mai dificile cu care ne-am confruntat pînă aici. Pentru că, de fapt, nu e vorba numai de a descrie o doctrină manifest dualistă - ci trebuie mai Întîi să hotărîm dacă bogomilii erau sau
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
timpuriu (din 1167, În Provența) decît mărturiile care Îl atribuie patarinilor bosniaci și, prin urmare, dacă acei din urmă l-au Îmbrățișat vreodată, se poate foarte bine să-l fi adoptat dintr-o sursă provensală. 7. Dualismul bogomilic Chestiunea dualismului bogomilic este una dintre cele mai dificile cu care ne-am confruntat pînă aici. Pentru că, de fapt, nu e vorba numai de a descrie o doctrină manifest dualistă - ci trebuie mai Întîi să hotărîm dacă bogomilii erau sau nu dualiști. Am
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Dumnezeu nefiind nicidecum autor al răului), vom putea Înțelege că bogomilismul nici nu este dualist. Ar fi, dacă am putea avea Încredere În Zigabenos 73, care afirmă că Diavolul este creatorul animalelor și al plantelor. Însă, din nou, singurul text bogomilic original și autentic, Interrogatio..., intervine precizînd că toate ființele vii sînt produse din pămînt și apă (și, probabil, din aer), glosatorul adăugînd că animalele nu posedă suflet, deținînd totuși o esență a elementelor. Or, după cum bine știm, elementele au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
raportul dintre folclorul românesc și cel asiatic, pentru a nu spune de istorie a religiilor: „Hasdeu intuise just structura «persană» (iraniană) a anumitor texte cosmologice și eshatologice; care, deși își găsesc precedențe și confirmări în literatura patristică (nefiind deci eretice, «bogomilice»), au cu toate acestea obârșie iraniană. Nu trebuie scăpat din vedere, în asemenea cercetări, că influența iraniană s-a exercitat asupra Orientului Apropiat și asupra Greciei mult înainte de creștinism, și elemente constitutive ale cosmologiei și eshatologiei iraniene au fost asimilate
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
eranic-trac-grec”2. E adevărat, uneori interpretările sale ajung, din exces formal, la asemănări exagerate, cum este analogia dintre ir. da¶n³ și rom. doină 3. Pentru coerența includerii sale în ansamblul acestui studiu introductiv, semnificativ este capitolul hasdean al „texturilor bogomilice”, mai precis, interpretările baladei Cucul și turturica și ale Poveștii numerelor. Hasdeu scrie despre originea iraniană a sectelor creștine dualiste, în special maniheismul șsic!ț și paulicianismul, subiect complicat din „tradiția ascunsă a Europei”4, identificând în ciclul baladei Cucul
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]