57 matches
-
Cititorului curios să afle câte ceva despre, i se oferă posibilitatea, cumva într-un fel optimist. Doar se renunțase la încheierea vol. I, după un substanțial studiu privindu-l pe Petre Pandrea, figură aparte pentru ceea ce Eugen Simion numește Un spirit bogomilic însoțit de un SaintJust și de un Don Juan oltean, când a comentat două apariții editoriale referitoare la literatura produsă de Oana Orlea (Ia-ți boarfele și mișcă, interviu de Mariana Marin, Ed. C.R., 1991) și Ioana Berindei ( Am făcut
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
minciuna instaurată de societatea totalitară sovietică. Este cât se poate de inedită această mitologie diavolească (igienizatoare, cum am precizat) și ea trebuie înțeleasă ca având background-ul politic sugerat de Bulgakov. Romanul Maestrul și Margareta are, în mod evident, componente bogomilice: acestea creează o ramificație complexă, care se verifică în structura duală a romanului - pe de o parte, istoria lui Hristos (Yeshua Ha Nozri din Yerushalaim) relatată de un scriitor neagreat de regimul comunist (Maestrul, sinteză simbolică a scriitorilor disidenți și
Diavolii și cetățenii sovietici by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11082_a_12407]
-
încins în jocul și euritmia formelor și a ritmurilor existențiale. Poezia lui Ion Barbu se ridică dintr-o zonă lutoasă arsă până la regimul de cristalizare perfectă. Aventura poetului este a lui Nastratin Hogea la Isarlîk, drumul unui reîntrupat în mistica bogomilică a unui hogea răspopit. Imaginarul poetic recompune un univers de reverii a unei fantome a idealului. În locul cetății Meka, Ion Barbu și-a construit o așezare de câmp și apă, de târg și port, cetatea sa fragilă de vis: "alba
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
intra și extra mundane, galactice și extragalactice, unind toate formele într-o “Coloană a soarelui de vis” ce pulsează ca un stâlp de foc deasupra neamurilor, scoțând din ea Stele arzătoare cu opt raze?... Bre, ciocoflenderule cu mustață pseudo-dualistă de bogomilici turcalit, ai promis atunci că vei scrie ceva despre aceste sculpturi, dar între timp ai uitat, nu-i așa? Și catalogul meu de sculptură, cine mai știe pe unde l-ai uitat și înstrăinat și pe acesta... Uita-ți-ăi capul în locul
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
unei vieți anistorice; pentru că țiganii, în viziunea mitică a prozatorului, nu au intrat niciodată în cursul istoriei, au fost mereu deasupra sau în afara vârstelor civilizației. Sensul dual al fenomenelor, pe care A. îl împinge până spre unele valori cu rezonanțe bogomilice (de unde și echivalarea țiganilor cu purtătorii de însemne satanice), derivă, în realitate, din alternarea perspectivei narative în funcție de intuirea timpului povestirii. Poveste cu țigani s-ar fi putut intitula, într-un înțeles mai perceptibil receptării critice, povestea păcatului și a ispășirii
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
și romanii". După ocuparea regiunii, hanul Asparuh a construit cetăți mari, pe Dunăre, precum cetatea Dârstorului, și a ridicat un val de pământ de la Dunăre până la Marea Neagră. În locul așezării bulgarilor, el a construit "cetatea Plisca", după cum aflăm din cronica apocrifă bogomilică. La rândul ei, cronică bizantină consemnează: "Când împăratul Constantin IV Pogonatul află că un popor necurat (barbar) s-a așezat în lagăr (tabără) dincoace de Dunăre, în Onglos, și pradă regiunile dunărene, părțile stăpânite de creștini, el atacă lagărul cel
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Al. Rosetti intuia că la originea acestor colinde, grupate de el sub titlul generic Prada din raiu, trebuie să fie o legendă apocrifă, necunoscută la acea dată (4, p. 57). Abia în 1938, Nicolae Cartojan prezintă o legendă „cu trăsături bogomilice”, aflată într-un manuscris (BAR nr. 1282) de la începutul secolului al XIX-lea, ca fiind „prototipul apocrif al ciclului de colinde «Prada din raiu»” (5, II, pp. 49-51). Este vorba de legenda cu titlul : Povestea lui Satanailu cumu s-au
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
1870-1878) (40, pp. 204-227 ; 59, I, p. 196 + II, p. 212), fie sub formă de legende populare. Le voi numi redacțiuni moderne. Nu mă interesează deocamdată polemica peste timp dintre B.P. Hasdeu (care considera ca prototip al textului o legendă bogomilică) și Nicolae Cartojan (care descoperă rădăcini mult mai vechi ; cf. 59, I, p. 191). Mă interesează în schimb eventualele modificări și interpolări efectuate odată cu prelucrarea și răspân- direa legendei hagiografice în discuție. Iată, pe scurt, subiectul redacțiunii vechi, slavă și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a legendei nu numai că nu apare paltinul, dar lipsește cu desăvârșire episodul cu intero garea copacilor, respectiv cu blestemarea unora și binecuvântarea altora. B.P. Hasdeu (40, pp. 205, 213) a considerat că legenda/ rugăciunea în discuție este un produs bogomilic. Moses Gaster (64, p. 262), V. Bologa (65), Mircea Eliade (66) și, mai ales, Nicolae Cartojan (59, I, p. 187) au demonstrat prebogomilismul legendei, refăcându-i istoria până la credințele demonologice și riturile magice ale asiro-babilonienilor (vezi și 61). Faptul pare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu exclude, în principiu, posibilitatea ca legenda să fi fost preluată, prelucrată și vehiculată (inclusiv la nord de Dunăre) de către bogomili (68). În 1925, Jordan Ivanov scria următoarele : „în ceea ce privește Rugăciunile lui Sisinius, atribuite și ele popii Ieremia, ele nu sunt bogomilice, deși conțin elemente mesaliene. Totuși, datorită acestor elemente, ele ar fi putut fi împrumutate și difuzate de către bogomili sau de către bogomilizanți” (124, p. 76). Ulterior, și Emil Turdeanu a adoptat acest punct de vedere (125, p. 14). Dar descântecul rusesc
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
acestor elemente, ele ar fi putut fi împrumutate și difuzate de către bogomili sau de către bogomilizanți” (124, p. 76). Ulterior, și Emil Turdeanu a adoptat acest punct de vedere (125, p. 14). Dar descântecul rusesc (din secolul al XVII-lea), considerat bogomilic de către Hasdeu și reprodus de acesta (40, p. 205), comportă diferențe și mai mari față de redacțiunile românești ale legendei Sfântului Sisinie decât redacțiunea greacă indicată de N. Cartojan. În plus, nici descântecul rusesc nu conține episodul care mă interesează : interogarea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu pământ. În alte legende etiologice, vinul este o coproducție divino-demonică. Fiind făcut de Dumnezeu, vinul era bun, dulce și nealcoolic (mustul), dar și-a băgat Dracul coada „și de atunci oamenii se îmbată” (94). Este o tipică rezolvare dualistă (bogomilică) a situației. Sunt deci de căutat originile maniheiste ale acestei legende din folclorul religios al românilor. „Vinul era, potrivit maniheenilor, veninul Prințului Tenebrelor”, își nota Emil Cioran în jurnal (95). în literatura ebraică de exegeză biblică (Midrash Tanhuma 58), vinul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
inițial în presă, au fost apoi tipărite în broșuri separate. Așa sunt cele întitulate Macedonia în poezia bulgară (1930), Leș Relations culturelles entre leș Roumains et leș Slaves de Sud. Traces des voïévodes roumains dans le folklore balkanique (1938), Izvoare bogomilice (1938). De o foarte bună primire din partea specialiștilor s-a bucurat studiul Mihai Viteazul în folclorul balcanic (1936). În special în arealul folcloric bulgar, unde frecvență temei este superioară celei din folclorul românesc, cercetătorul distinge trei grupe de creații independente
IORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
Bibliografia completă a scrierilor lui Alexandru Odobescu, I-II, București, 1936; Mihai Viteazul în folclorul balcanic, București, 1936; Le Relations culturelles entre leș Roumains et leș Slaves du Sud. Traces des voïévodes roumains dans le folklore balkanique, București, [1938]; Izvoare bogomilice, București, 1938; Preocupările lingvistice și gramaticale ale lui V. Alecsandri, București, 1940; Primul ziar bulgaro-român: „Viitorul”, București, 1940; G.S. Rakovsky și literatura română, București, 1940; Începuturile teatrului bulgar în România, București, 1941; Înrâuriri românești în literatura și viața bulgarilor, București
IORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
vechile mituri ale genezei, povestirile legate de floră și faună, de viața omului, de toponimice și antroponimice. În cadrul l. despre facerea lumii se conturează un strat arhaic, care consideră lumea drept opera unor animale, și altul, mai nou, de influență bogomilică, atribuind geneza colaborării dintre Dumnezeu și diavol. Subiectele referitoare la plante, animale sau la diferite forme de relief cunosc cea mai mare răspândire. L. etiologică relevă în majoritatea cazurilor o viziune antropomorfă, o concepție animistă, reminiscențe ale unei mentalități primitive
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
câteva decenii sfera de interes științific a lui Ț. Le-a consacrat studii minuțioase, consumând multă energie și erudiție, si a constatat că opiniile lui B. P. Hașdeu și M. Gaster, potrivit cărora sursă acestor texte trebuie căutată în mediile bogomilice, nu se susțin. Cartea sfântă era „citită” în aceste scrieri în duh popular, martor credibil pentru refacerea stării de sensibilitate a colportorilor și chiar a depozitelor lor mentale. Contribuțiile acestea au fost adunate într-o carte tipărită la Leiden în
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
un tipic pandur al spiritului”, un avanpost al modernității europene, un ferment artistic pornit din Hobița pentru a duce la Paris semnele înnoirii artei. Vorbind despre Brâncuși, autorul vorbește, în fond, despre fantasmele sale. Eseul este delectabil în ciuda viziunii sale bogomilice. P. este un veritabil scriitor și un om de carte care încalcă sistematic convențiile. După 1990 au început să apară scrierile lui P. confiscate de Securitate, iar procesul de reconstituire și tipărire este în curs de desfășurare. Fiica scriitorului, Nadia
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
cu punct de plecare istoric, Meșterul Manole, Cruciada copiilor, Avram Iancu, dizolvă o vagă atmosferă de Ev Mediu românesc în mit. Forțele chemate să ducă înainte acțiunea sunt până la urmă tot stihii, de la puterile diavolești și divine conlucrând, conform credințelor bogomilice, la prozelitismul catolic, lumesc, și transcendentalismul ortodox și la duhurile pustei și ale pădurii. Jertfa cu efect moral metamorfozant intervine în toate trei piesele. Prima și ultima dramatizează din nou „eresuri”, practica magică păgână a sacrificiului uman slujind înălțării unui
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
și Îl conduce pe Wakefield pe un coridor lung. Aprinde lumina În dormitorul cel mic: teancuri de cărți stau clădite pe lîngă pereți, cărți de folclor balcanic, despre cultele mistice ale Evului Mediu; poezie provensală, legende ale catarilor; un tratat bogomilic, scrieri de alchimie ale lui Flammel, o enciclopedie a vrăjitoriei; Gershom Sholem despre Cabala; biografiile lui Giordano Bruno și Francis Bacon; gramatici aramaice, ebraice și grecești. O pictură Înfățișînd copacul Kabalei, cu shekinah În culori vii, șade Înrămat deasupra biroului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Înstrăinare de lucrurile din afară care face posibilă explozia interioară, nașterea marilor proiecte vizionariste. Pe Heliade cel mai profund Îl aflăm aici: În Anatolida, Visul, În fragmentele din Mihaida, Serafita, Serafimul și heruvimul, poeme, În cea mai mare parte, vaste, bogomilice, Însîngerate adesea de un limbaj imposibil, dar cu o cutezanță a fanteziei, o putere de cuprindere care anunță pe Eminescu. Nu ne interesează, aici, sau nu În primul rînd, valoarea lor estetică (justificarea estetică a poemelor a fost făcută În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
s-a contrazis cu desăvîrșire, recurgînd la afirmarea unei „geneze independente” În arii diferite 8. Oskar Dähnhardt (În anii 1907-1912) a făcut distincție Între două variante principale ale acestor legende și le-a denumit pe una asiatică, iar pe cealaltă bogomilică. În varianta asiatică Tricksterul este de obicei o pasăre, În timp ce În varianta bogomilică este numit Satana(el). Mai mult, În aceste legende Își fac apariția două motive distincte: „scufundarea” („plonjonul”) (Tauchmotif), posibilă doar Într-o zonă maritimă, și dualismul. CÎt
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
diferite 8. Oskar Dähnhardt (În anii 1907-1912) a făcut distincție Între două variante principale ale acestor legende și le-a denumit pe una asiatică, iar pe cealaltă bogomilică. În varianta asiatică Tricksterul este de obicei o pasăre, În timp ce În varianta bogomilică este numit Satana(el). Mai mult, În aceste legende Își fac apariția două motive distincte: „scufundarea” („plonjonul”) (Tauchmotif), posibilă doar Într-o zonă maritimă, și dualismul. CÎt despre răspîndirea celor două tipuri, Dähnhardt Îl urmează pe Dragomanov, explicînd versiunile nord-americane
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
pe care mereu răsculații o resping. De fiecare dată Dumnezeu face un nou cer din altă perdea roșie și, pînă acum, a creat opt În total 66. O cosmogonie similară există și la nusairii sirieni 67. Ca și În mitul bogomilic (vezi, În continuare, capitolul 8), sînt reunite aici gustul popular și cunoașterea esoterică și se tinde spre aflarea unui răspuns În legătură cu numărul Îngerilor căzuți, cifră care, potrivit lui Augustin, ne dezvăluie numerus praedestinatorum, numărul locurilor din ceruri pentru Cei Drepți. De
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
supranumiți phoundaites, de la cuvîntul latin funda, „traistă”, trecut În limba greacă. Acești „trăistari” (În bulgară torbeshi) umblau cu cerșitul, adunîndu-și pomenile În traistă. Ei Înșiși Își spuneau creștini. Atît ereziologii medievali cît și Învățații moderni derivă, din rațiuni obscure, credințele bogomilice din mesalianism. În timpul domniei lui Alexis Comnenul, bogomilii se stabiliseră la Constantinopol. Împăratul l-a ademenit pe conducătorul lor, un om pios pe nume Vasile, Într-o cursă perfidă: s-a prefăcut că se gîndește să se convertească și l-
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cu cea a bogomililor. Dacă bosniacii ar fi fost dualiști radicali În secolul al XII-lea, atunci s-ar dezlega enigma catharismului. Însă cum nu erau, ea persistă. Într-adevăr, au existat două grupuri distincte de cathari: unul de credință bogomilică și un altul care predică un dualism radical de origine intelectuală, alcătuit dintr-un amestec de origenism și maniheism, În care predominau elementele primei orientări. Cele două tipuri de catharism, deși nu aveau o doctrină comună, profesau o etică similară
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]