17 matches
-
Ele sunt boli asemănătoare, boli ale întregirii. Boli ale suferinței jumătății de cealălaltă jumătate ! (tace ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Așa trebuie să fie...Căci ce sunt fugile mele...când eram copil, apoi băietan, fugeam de acasă... Fuga copilului care am fost, la Boiangeria de la Târgu-Jiu, fuga la Slatina și de aici la Craiova.... Și apoi fuga în lume. (respiră adânc, ca și cum și-ar da sufletul ) Dacă n-aș fi fost geniu n-aș fi fugit... Era dorul ăla în mine, însă era mers
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
ÎNDREPTAR LEGISLATIV vol. I 1948-1957 În baza art. 26 din Decretul nr. 153/1954 privitor la impozitul pe veniturile populației, se dau următoarele instrucțiuni: 1. meseriile pentru care se stabilesc norme de venit sînt: - blănărie - cojocărie; - boiangerie și spălătorie chimică; - broderie; - ceasornicărie; - ceaprazărie; - cismarie și richtuit; - coafura; - confecții linguri, albii din lemn, umerașe, bibelouri de lemn, etc.; - confecții papura, nuiele, trestie, maturi, paie, iasca, foi de porumb; - croitorie bărbăteasca și de damă; - curelărie; - dogărie; - dulgherie (tîmplărie de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120684_a_122013]
-
finanțelor publice, Mihai Nicolae Tănăsescu București, 22 decembrie 2003. Nr. 1.847. Anexa NOMENCLATORUL activităților independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, pentru contribuabilii care își desfășoară activitatea individual B 1. Broderie 2. Boiangerie C 3. Cărăușie cu mijloace de transport cu tracțiune animală 4. Ceaprăzărie și/sau șepcărie 5. Comerț cu plante medicinale, semințe de legume, fructe și flori 6. Comerț cu produse agricole și alimentare 7. Comerț cu obiecte de uz casnic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154883_a_156212]
-
o vopsesc la rece; vopseaua prinde în toate părțile care nu sunt apărate de ceară; ceara se desprinde la fiert, plutește la suprafață și vopsitorii o adună ca s-o folosească din nou. Este vorba, evident de imprimare ca la boiangerie (în masă prin scufundare într-o singură culoare), dar cu deosebirea esențială că materialul textil a fost acoperit parțial cu o peliculă protectoare. Aceasta este metoda îmbunătățită, astăzi tehnologic este consacrată cu denumirea de imprimare prin procedeu „batique”.<br> Ceramica
Arte decorative () [Corola-website/Science/316236_a_317565]
-
Nicolae Brâncuși (1833-1885) și Maria Brâncuși (1851-1919). Prima clasă primară a făcut-o la Peștișani, apoi a continuat școala la Brădiceni. Copilăria sa a fost marcată de dese plecări de acasă și de ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, prăvălii și birturi. În Craiova, în timp ce lucra ca ucenic, își face cunoscută îndemânarea la lucrul manual prin construirea unei viori din materiale găsite în prăvălie. Găsindu-se că ar fi de cuviință să dezvolte aceste abilități, el este înscris cu
Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/297109_a_298438]
-
I. Drăguț), ulterior în București; făcea parte dintr-o familie de țărani, cu 9 copii (8 băieți și o fată), frații au rămas în sat, la munca cîmpului, a viei. („Timbrul vocii se modifică numai atunci când își amintește de interiorul boiangeriei tatălui său, cu mostrele de culoare "ce l-ar face să pălească de invidie pe Ion Bitzan”) Mama sa, Victoria Drăguț (1885, Pitești-1980, București), născută Horvat (Iosef Horvat, austriac, religie catolică, lucrător tapițer; tatăl Andrei Horvath, originar din Loraino ; Elena
Vasile Drăguț () [Corola-website/Science/311411_a_312740]
-
și "Răscruciul Mic". De la "Răscruciul Mic" spre vest, pînă la intersecția cu străzile Lipscani (unde se vindeau mărfurile de lux) și "Madona Dudu", erau bogasierii și cojocarii. Între cele două răscruciuri se întindeau străzile pline de prăvalii de tot felul: boiangerii, cizmării, cîrciumi, hanuri (cel mai mare era hanul Poroineanu, lîngă "Fîntîna cu Țeapă"). Principalele mahalale erau: Brazda lui Novac, Episcopiei, Craiovița, Belivacă, Bogdan, Chițărănoia, Dorobănția, Brîndușa, Mîntuleasa, Popa Hristea, Postelnicu Fir și Obedeanu. La nord de "Calea Bucureștiului" se afla
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
iulie 1903, Karlovy Vary) a fost un istoric și scriitor român, membru corespondent al Academiei Române din 1902. s-a născut la 5 octombrie 1847 în Alexandria, județul Teleorman. Tatăl său, Dumitru Simion, era boiangiu, fiind proprietarul unui mic atelier de boiangerie din oraș. Mama sa, Chrysanta, născută Velleanu, provenea dintr-o familie mai înstărită, fratele ei fiind doctor la București. Se pare că Anghel era nemulțumit de numele său de familie și l-a schimbat în Demetriescu. Prenumele îl avea de la
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
ipocriziei de la serviciu nu a fost chemat măcar o singură dată la o recepție, de fiecare dată i se spunea că va fi invitat, că fără el nu se poate, omul se pregătea, își dădea hainele la spălat, călcat, la boiangeria „Elefant” de pe bulevardul mare, pentru ca în ziua respectivă aceeași oameni să se facă a nu-l vedea”, Mă uit la Rex: - „Tu, n-ai ajuns, îi spun, la o asemenea formă de perfecțiune. Tu latri pe cine ai de lătrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
cu condiția respectării art. 21 al aceleiași legi, care se referea la proporția lucrătorilor și personalului tehnic și administrativ român încadrat. Dintre aceste mari întreprinderi am oferi ca exemplu Fabrica de tuburi și articole de ciment a ing. E.A. Laufer, Boiangeria și vopsitoria chimică a lui B. Aftalion, Fabrica de pălării a lui Leon Lempart, Stabilimentul „Mercur“ a lui D. Alpern, Fabrica „Continental“ aflată în proprietatea lui Samuel Schwartz 30 ș.a. În legătură cu forța de muncă, din datele prezentate în cuprinsul anchetei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mi-a fost ușor”). Nu se poate înscrie în mod normal la liceu din cauza originii sociale „nesănătoase”, e nevoit să facă atunci liceul seral (alături de fii de preoți și alți excluși social) și să muncească în același timp la o boiangerie, lucrând într-un mediu toxic, să mintă, coafându-și biografia, pentru a se înscrie la facultatea de arhitectură, să facă un compromis important pentru a fi reprimit, atunci când este exclus din facultate. De acum înainte, pentru a-și proteja evoluția
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ipocriziei de la serviciu nu a fost chemat măcar o singură dată la o recepție, de fiecare dată i se spunea că va fi invitat, că fără el nu se poate, omul se pregătea, își dădea hainele la spălat, călcat, la boiangeria „Elefant” de pe bulevardul mare, pentru ca în ziua respectivă aceeași oameni să se facă a nu-l vedea”. Mă uit la Rex: - „Tu n-ai ajuns, îi spun, la o asemenea formă de perfecțiune. Tu latri pe cine ai de lătrat
Steaua polară by Mihail Crama () [Corola-journal/Imaginative/13264_a_14589]
-
evreu), patru biserici ortodoxe de presupus una sau două un pic mai arătoase, 80 de sudiți (supuși străini), aceștia existenți (în număr de 8) și în Humulești, niște dughene pentru meseriile timpului (alt recensământ, de la 1830, le detaliază: ciubotării, tălpălării, boiangerii, cojocării, băcălii, precupii, brașovenii, bărbierării, croitorii etc.), 30 de crâșme (identificate tot de recensământul de la 1830) etc. Fălticeniul, cu ulița Rădășenilor, unde a locuit și Sadoveanu câțiva ani mai târziu la începutul vieții sale conjugale, cu horbotă de praf vara
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
ceilalți din oraș cînd au văzut că uniformele ofițerilor sclipeau și cînd primăreasa le-a spus prietenelor ei că acestui Cezărel îi dădeai o rochie veche și ți-o dădea înapoi ca nouă. Dar cînd s-a aflat că la boiangeria și spălătoria lui puteai să dai un costum vechi de o culoare și primeai unul ca nou colorat altfel, cum voiai, doamnele din oraș s-au dus să-și metamorfozeze garderoba. Noaptea, acasă, îi spune Fănică doamnei Virginica ce discutase
Cumetria tocmai cînd by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7777_a_9102]
-
fumat tobâchi. Isprăvind de traversat ulița, Zeida se opri cu dezaprobare : - Tobâchi ?! Asta de-acuma nu-i bini ! mai bini vii cu Zeida ca să-nveți himiș... Leonaș scoase limba. Dintr-o dată, cei doi bătrâni începură a hărhăti cu spor. Lângă boiangeria lui Simca Rotner, cu spatele la orgile lui din ceară roz și ceară albastră, Aizic, lumânărarul, ședea după tarabă puțind a usturoi. Privea răbdător la îmbulzeala de peste drum unde negoțul de oale al lui Iuju Șafer era înfloritor. Gălăgioase și pline de
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
prieten cu toți, dar nu trecea pragul nimănui și, până la fatidicul 3 februarie 1931, Întreaga crème din Necochea nici n-a bănuit care Îi era autenticul domiciliu. Câteva zile mai Înainte, un martor depusese mărturie că Îl văzuse intrând În boiangeria Quiroz cu un portmoneu În mâna dreaptă, și ieșind apoi cu același portmoneu și un pachet mare, cilindric. Nimeni n-ar fi dat probabil vălul la o parte, fără perspicacitatea și Îndârjirea comisarului pensionar Silveira, bărbat călit În Zárate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
se confecționa „postav gros”. În mănăstiri, „care au oi roșii, se produce postavul natural roșu sau șaiac, în ținuturile de gios se produce aba sau postavul de lână de capră. La Huși, unde sânt oi țigăi și unde se află boiangerii, se produce postav de o calitate mai fină, numit sumăieș și care se boiește cu deosebite culori...”. Numai la Tg. Neamț, câteva case produceau „sute de mii de coți de suman”. Așadar, Moldova dispunea de resurse naturale excepțional de bogate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]