27 matches
-
fost eliberată de sub ocupația sovietică de către Armata Română. Ambii părinți provenind din familii înstărite, au reușit în scurt timp să-și pună pe picioare o gospodărie frumoasă, asigurându-și un trai decent. Bunicul din partea mamei, Bobutac Costache, era un mic boierinaș de țară în Edineț, cu mult pământ arabil, livadă, grădină de zarzavat și multe animale, mai ales oi. Bunicul din partea tatei, din Ruseni, Teodor Dumitrache, era un om înstărit la acea vreme având presă de ulei, mașină de treierat, tractor
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]
-
barbară - n-aveam o literatură, n-aveam presă, teatru, și alte desfătări ale spiritului, Iorga le face, gîndurilor de propășire, mult înainte de revoluție, o nesperată dreptate: "E mult mai mare de cum am putea crede numărul acelor fii de boieri, de boierinași, de negustori chiar, cari, în ultimii ani ai veacului al XVIII-lea sau în cele dintâi decenii ale celui următor, culegeau învățătura Apusului." Unii în țară, aducînd cu greu dascăli străini, alții la fața locului. Se caută dascăli de franțuzește
Actele timpului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8504_a_9829]
-
barbară - n-aveam o literatură, n-aveam presă, teatru, și alte desfătări ale spiritului, Iorga le face, gîndurilor de propășire, mult înainte de revoluție, o nesperată dreptate: "E mult mai mare de cum am putea crede numărul acelor fii de boieri, de boierinași, de negustori chiar, cari, în ultimii ani ai veacului al XVIII-lea sau în cele dintâi decenii ale celui următor, culegeau învățătura Apusului." Unii în țară, aducînd cu greu dascăli străini, alții la fața locului. Se caută dascăli de franțuzește
Pornind de la ou by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8523_a_9848]
-
Anul 1837, conform recensămîntului, în Sărată erau 112 de case cu 435 de bărbați și 402 de femei. În sat trăiau Mazili (mazil - 1. Domn destituit; 2. boier scos din slujba și supus la dări: gloata boierilor mazili și a boierinașilor, formau boierimea de la țară) Ei purtau familia Paladii și Zmeu. Mai trăiau și Ruptași,(ruptáș 1. Acela care lua în arendă cîteva pogoane dintr-o moșie. 2 Clasa negustorilor care plăteaŭ ruptă(impozit). În ultimul timp (pînă la 1848), fiii
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
sunt legiferarea exploatării desăvârșite a claselor de jos - în ultimă analiză, a țărănimii. Constituția de la 1834 e, în sfârșit, realizarea aproape completă a dorințelor boierilor, care capătă de la ruși ceea ce Ioniță Sandu Sturdza, deși el însuși de neam mare, dar "boierinaș", nu voise să le dea la început deloc, iar mai târziu, silit de rușii întețiți de boieri, le dăduse numai în parte. Istoria ne arată chinurile la care erau supuși țăranii și sub fanarioți și, după aceea, sub Regulamentul organic
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
vorbește de mizeria țărănimii, de deposedarea cu sila a răzeșilor, de umilirea breslașilor și de robia țiganilor din vremea domniei Regulamentului organic, a acelei constituții oligarhice, făcută de boieri și impusă țării. ă...î Adevăratele clase romînești: țărănimea, breslele și boierinașii sunt date în stăpânirea și exploatarea boierilor înstrăinați și slugarnici față de străini, în stăpânirea acelei clase care, cum am văzut, se rușina să fie românească și care, cum ne spune și Alecsandri, în articolul citat mai sus, și A. Russo
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în mâna lor de exploatatori. Ioniță Sandu Sturdza se opune: apoi, cum am spus, le cedează, silit de ruși, după convenția de la Akkerman. Iar Regulamentul organic este încoronarea succesului lor. Dar la dorințele boierilor fugiți în 1821 se opune clasa boierinașilor, care, neglijată, departe de putere, devenise o clasă revoluționară. Această clasă, din cauza intereselor sale, ia o atitudine democratică și devine, ca orice clasă revoluționară, reprezentanta tuturor claselor dezmoștenite. Ionică Tăutu 1 este reprezentantul teoretic al acestei clase și al acestor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
oligarhice ale marilor boieri un proiect de constituție liberală, în care cere reforme dictate de interesele claselor apăsate. Ionică Tăutu, pe care A. Russo îl compară cu P. L. Courier, era, ne spune A. Russo, versat în literatura politică europeană: boierinașii îndurerați se dedau doctrinelor filozofice 2. Atât boierii mari, cât și boierinașii (prin I. Tăutu) își teoretizează interesele cu ajutorul literaturii politice europene. Așadar, în luptă sunt interese reale și "europenismul" ("străinismul") servește numai spre a găsi formule pentru aceste interese
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
reforme dictate de interesele claselor apăsate. Ionică Tăutu, pe care A. Russo îl compară cu P. L. Courier, era, ne spune A. Russo, versat în literatura politică europeană: boierinașii îndurerați se dedau doctrinelor filozofice 2. Atât boierii mari, cât și boierinașii (prin I. Tăutu) își teoretizează interesele cu ajutorul literaturii politice europene. Așadar, în luptă sunt interese reale și "europenismul" ("străinismul") servește numai spre a găsi formule pentru aceste interese. Întreb pe dl Rădulescu-Motru: este acesta raționalism, slăbiciune intelectuală, șarlatanism? La astfel
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de interese sociale, din care, în vremea Regulamentului, ies învingătoare cele ale clasei boierești, cum, după 1848, vor ieși învingătoare, cel puțin în parte, interesele altor clase. Până la convenția de Akkermann, din 1826, ascendentul îl au, până la un punct, dorințele boierinașilor. După aceea, revendicările de castă ale boierilor se realizează tot mai mult, până ce capătă realizarea aproape deplină sub Regulamentul organic. Dar boierinașii înfrînți nu se lasă și, reprezentând și pe celelalte clase, duc lupta împotriva constituției oligarhice impusă de ruși
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în parte, interesele altor clase. Până la convenția de Akkermann, din 1826, ascendentul îl au, până la un punct, dorințele boierinașilor. După aceea, revendicările de castă ale boierilor se realizează tot mai mult, până ce capătă realizarea aproape deplină sub Regulamentul organic. Dar boierinașii înfrînți nu se lasă și, reprezentând și pe celelalte clase, duc lupta împotriva constituției oligarhice impusă de ruși și în favoarea unei constituții favorabile claselor de jos, în favoarea constituției liberale. Aceasta este, până la un punct, lupta generației de la 18482. În Muntenia
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu se lasă și, reprezentând și pe celelalte clase, duc lupta împotriva constituției oligarhice impusă de ruși și în favoarea unei constituții favorabile claselor de jos, în favoarea constituției liberale. Aceasta este, până la un punct, lupta generației de la 18482. În Muntenia, pe lângă boierinași se alipește, conștient, 1 Cugetări ăp. I, Iî, "Romînia literară" ă1855, nr. 7î, p. 85. 2 E interesant de relevat aici că revoluția japoneză din 1868 - care a zdrobit puterea "șogunilor" și a pus temelia Japoniei moderne - a fost săvârșită
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ăp. I, Iî, "Romînia literară" ă1855, nr. 7î, p. 85. 2 E interesant de relevat aici că revoluția japoneză din 1868 - care a zdrobit puterea "șogunilor" și a pus temelia Japoniei moderne - a fost săvârșită tot de o clasă de boierinași, acei celebri "samurai", care și astăzi constituie forța vie a statului japonez; pe când boierii cei mari, "daimios", au reprezentat și reprezintă numai puterea de inerție, apărând străvechile privilegii. și clasa mijlocie, care în Moldova aproape nu există, și de aceea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
aceea "revoluția" munteană este mai serioasă și are alt caracter. Așa stau faptele istoricește. Acei care atacă pe cei de la 1848 ca pe niște șarlatani raționaliști ignorează istoria românilor. Criticii de care vorbim în acest studiu fac parte din clasa boierinașilor, sunt reprezentanții acestei clase și, prin simpatie, ai tuturor claselor apăsate. A. Russo nu uită nici pe evrei, ca și Kogălniceanu, care, în cerințele sale de la 1848, reclamă drepturi pentru acest neam: întotdeauna o clasă apăsată, când își revendică drepturile
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
o clasă apăsată, când își revendică drepturile, se face, până ce le câștigă, apărătoarea tuturor celorlalte grupuri nemulțumite. Năzuințele acestor oameni au căpătat formula teoretică de la ideologia Apusului. În starea țărilor române, așa cum am schițat-o, și ca reprezentanți ai clasei boierinașilor, care luptau de mult cu boierii, acești critici 1 n-au putut fi decât "revoluționari", urmași ai lui Ionică Tăutu de la 1821. Cauzele adânci sociale explică atitudinea lor politică, și nu simplul contact cu Apusul. Contactul cu Apusul putea numai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
societatea ieșeană, și din care vedem la Alecsandri, pe lângă, desigur, o sinceră nemulțumire de mizeriile țării, și ceva din ceea ce se cheamă dandysm ori snobism. Dar vom vorbi pe larg despre Alecsandri aiurea. Așadar, umilirea națională, interesele de clasă ale boierinașilor - și ale negustorilor în Muntenia -, presiunea europeană, idealismul, snobismul sunt cauzele mișcării liberale de la jumătatea veacului al XIX-lea. Criticii de la mijlocul veacului al XIX-lea nu au putut fi, prin urmare, decât constituționaliști liberali. După 18664 dorințele cele mari
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în fața legii, în fața autorităților, care i-ar fi putut jigni, deși înscrisă în Constituție, n-a existat și nu există încă. Dar, oricum, acest atentat - constituția liberală - la atotputernicia boierilor i-a făcut să nu aibă simpatie pentru dânsa. Pe boierinași, această constituție, odată câștigată, n-a putut să-i mai entuziasmeze, pentru că, legile economice lucrând, boierinașii au început - mai bine, au continuat - să decadă, stîrnindu-li-se acum ca concurent o clasă nouă, burghezia. Numai burghezia, creată în parte de stat, ajutată
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
existat și nu există încă. Dar, oricum, acest atentat - constituția liberală - la atotputernicia boierilor i-a făcut să nu aibă simpatie pentru dânsa. Pe boierinași, această constituție, odată câștigată, n-a putut să-i mai entuziasmeze, pentru că, legile economice lucrând, boierinașii au început - mai bine, au continuat - să decadă, stîrnindu-li-se acum ca concurent o clasă nouă, burghezia. Numai burghezia, creată în parte de stat, ajutată de el a se întări, a fost mulțumită. Profesiunile liberale și funcționarii au fost și ei
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
din această clasă începe să fie nemulțumită - unii suspinând după vremurile vechi (Delavrancea în Odinioară și aiurea, și mai ales Eminescu), alții visând un viitor fericit (socialiștii), toți însă plecând, conștient sau inconștient, de la durerea simțită pentru dispariția vechilor clase, boierinași, bresle, din care făceau parte și ei, și - un sentiment mai intelectual și mai altruist - de la durerea produsă în ei de mizeria țărănimii. Unii căutau refugiul în trecut, alții în viitor. Toți erau nemulțumiți de starea nouă de lucruri; de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
aici am analizat atitudinea lui Alecsandri față cu întîmplările sociale și am văzut că atitudinea sa e nesigu-ră1. El nu e nici ca C. A. Rosetti, nici ca C. Negruzzi. Trebuie să explicăm aceste două tendințe contradictorii. Alecsandri, pe lângă un boierinaș - interesul de clasă -, a fost și un nemulțumit de soarta unui bonjurist sub domnia lui Mihai Sturdza, a avut o cauză personală 1 Nesiguranța aceasta, lipsa unei concepții unitare asupra vieții, îl va face să arate sentimentele cele mai contrazicătoare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
preț altfel decât ceilalți, ar fi început să imite pe Musset și pe Vigny! * Dar, în deosebire de epoca precedentă pseudoclasică, modelele franceze au fost acum mai asimilate de sufletul național, pentru că acum scriitorii, din cauza extracției lor sociale - în Moldova boierinași, în Muntenia burghezi mai ales -, sunt, pe de o parte, mai aproape de popor, iar pe de altă parte, din cauza acestei extracții, având mai redus patosul de clasă, au avut o atitudine mai binevoitoare față de popor, mai ales de limba lui
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
veniți puțin mai târziu, sunt scriitori ca Creangă, Coșbuc, Duiliu Zamfirescu, Brătescu-Voinești, care fac parte din alte categorii sociale și creează o altfel de literatură. Cei doi dintâi sunt țărani și creează clasicismul țărănesc; cei doi din urmă creează clasicismul boierinașilor. Create de scriitori din clasele cele mai naționale, aceste literaturi sunt foarte specific naționale - și nu mai este nevoie de nici o dezvoltare. Asupra acestor scriitori - afară de Creangă - s-au exercitat cu putere influențe străine, dar aceste influențe sunt "cultura literară
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în Principate, domină aceeași stare sufletească: sentimentul de redeșteptare și dezrobire națională și de înnoire socială. Apoi, scriitorii din Ardeal și Principate acum nu se mai deosebesc ca în epoca precedentă: intelectualul ardelean nu mai este atât de departe de boierinașul moldovan, intelectual și el, și mai ales de burghezul intelectual muntean, în definitiv și el un om din popor. Am subliniat mai sus cuvântul "mai ales", pentru că acestei apropieri mai mari între scriitorii ardeleni și munteni îi corespunde și o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în epoca lui Conachi. În Ardeal (Slavici, Coșbuc etc.), literatura e obiectivă, clasică, optimistă, cu caracter țărănesc, pe când în Regat (Eminescu, Vlahuță, Caragiale, Delavrancea: "proletari intelectuali"), e intelectualistă, criticistă, antiburgheză și în genere pesimistă și romantică; ori (Duiliu Zamfirescu, Brătescu-Voinești: boierinașii), cu caracterele înșirate mai sus, minus pesimismul și romantismul. Cauza deosebirii dintre Ardeal și Regat este, credem, următoarea: în Regat se introduseseră formele noi, care distruseseră ori amenințau clasele vechi, pozitive, boieri, meseriași, țărani, răzeși, din care se recrutează, dezrădăci-nîndu-se
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
acestei deosebiri dintre Moldova și Muntenia, din epoca aceasta, le-am arătat adesea; câteva le-am amintit și mai sus, căci sunt comune și epocii anterioare. Cea mai importantă acum e faptul că în Moldova pătura vie, novatoare, o formează boierinașii, moderați și prin însăși psihologia de clasă, și prin faptul că erau depozitari ai unei tradiții culturale mai puternice și mai vechi (ceea ce e un element ponderator), pe când în Muntenia, pătura vie și novatoare e alcătuită și din boierinași (și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]