24 matches
-
de la Crîm , un Demir-Sultan, fiul hanului de Crîm, Beldingherei. Mînca-l-ar cânii, ticălos, pentru că au venit în Moldova și s-au botezat". Fiind refugiat în Moldova, a luptat în rândurile oștenilor domnitorului Ștefan cel Mare, care l-ar fi botezat și boierit. Un cărturar important al familiei este Gheorghe Sion (1822-1892), fiul paharnicului Ioniță Sion și al Frosinei Schina , boiernaș pașoptist ( a participat la revoluția pașoptistă din Moldova), membru al Societății Academice Române, autor de poezii, fabule, piese de teatru, amintiri de
Constantin Sion () [Corola-website/Science/337414_a_338743]
-
aromani. Totuși, detalii despre originile îndepărtate ale familiei rămân incerte: se zvonea că Iorga are rădăcini grecești; zvonul, încă susținut de istorici, a fost infirmat de Iorga, prin declarația: "„Tatăl mieu era dintr’un neam de negustori români mai târziu boieriți, din Botoșani, iar mama mea ieste fiica scriitoarei române Elena Drăghici, nepoata de soră a cronicarului Manolachi Drăghici și nepoata de fiică a lui Iordachi Drăghici, mare Vornic al Moldovei. Cu tot numele de Arghiropol, tatăl mamei mele, dintr’o
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
acei care au început astfel cariera încarcă astăzi casa pensiunilor, care într-un rând își suspendase plățile. Dar prin această grămădire la porțile privilegiilor și ale slujbelor rămân goluri economice pe care le umple un element străin - evreii. Unde bacalul boierit și-au închis dugheana, și-au deschis - o evreul, unde fiul blănarului s-au făcut cinovnic, blănarul evreu și-au deschis dugheană, unde ciubotarul român s-au făcut custode al urbei - adică paznic de noapte - acolo evreul ș-au deschis
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din acei cari au început astfel cariera încarcă astăzi casa pensiunilor, care 'ntr-un rând își suspendase plățile. Dar prin această grămădire la porțile privilegiilor și ale slujbelor rămân goluri economice pe cari le împle un element străin - evreii. Unde bacalul boierit ș-au închis dugheana și-au deschis - o evreul, unde fiul blanarului s-au făcut cinovnic, blanarul evreu ș-au deschis dugheană, unde ciubotarul român s-au făcut custode al urbei - adică paznic de noapte - acolo evreul și-au deschis
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Situată în cartierul Păcurari, la intersecția străzii Toma Cozma cu strada Școalei, această biserică a fost zidită în anul 1807. Ctitori au fost Biv-Vel Paharnicul Toma Cozma. După N.A. Bogdan, "se zice că acest Cozma să fi fost un țigan boierit". În anul 1847 i s-au făcut reparații radicale și i s-a zidit și actualul turn de clopotniță, având secțiunea pătrată și fiind așezat pe pronaos. Dintr-o inscripție exterioară rezultă că cheltuiala acestor lucrări a fost făcută de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
și în câțiva oameni culți mai bătrâni”. Acest tradiționalism cultivat, spiritualizat nu sună rău în discursul confesiv al admiratoarei lui Goethe. Ea caută rădăcinile, miturile fondatoare. Are o autentică oroare față de mitocanul național: mitocanul „de sus”, adică mitocanul ajuns, titrat, boierit, și mitocanul „de jos”, tradițional. Când se schimbă regimul politic și încep persecuțiile bolșevice, arestările, intră în alt ciclu al suferinței sale. „Totul mă doare” - îi comunică ea lui Stello - „sufăr pentru umilința întregii țări”. Prietenii sunt dați afară din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
în care Heliade Rădulescu își reprezintă facultatea creatoare. Politic, e o reprezentare a unei națiuni democratice, deplin egală între toți membrii săi, dar la nivelul elitelor, ca o refacere a poporului pe un alt palier social. Un fel de românitate boierită. Altfel spus, Heliade Rădulescu basculează jocul democratic al drepturilor și al egalității pe un plan social determinat. În loc să opereze cu o reprezentare difuză a națiunii ca totalitate a populației, preferă să o simbolizeze - cu riscul de a o reduce la
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
prânzesc și cinează în localuri, merg la teatru, la slujba Învierii, asistă la o cursă de cai, participă la un bal mascat - prilejuri pentru narator de a proiecta tablouri de epocă, înfățișând „lumea bună” în intimitate. Lui Ion Crevedia, bădăranul boierit, afemeiatul, i se urmărește ascensiunea politică până la fotoliul ministerial, ceea ce include și zugrăvirea faunei politicianiste, inclusiv a celei gazetărești. Cu merite și neîmpliniri, Purgatoriul preludează în literatura română romanul citadin de tip nou, diferit de cel de până la primul război
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
Minciaky, vine adesea să lucreze la acesta acasă... În alt raport, după ce se revine asupra hotărârilor financiare luate de Adunare și respinse de Cabinetul din Petersburg, citim: ... Se aude în curând că domnul a făcut boieri noi și că acești boieriți sunt niște profesori ai liceului... Consulul general al Rusiei comunică Domnului mirarea ce l-a cuprins la auzul acestui fapt și-i pune în curând în vedere că, după Regulament, el trebuie să se abțină de [la] orice conferire de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Bacalbașa, în Ghimpele: „Acilea reposează cu jale, în vecie / Ilie zis Geambașul și Trancă Temelie. / Ei fură-n a lor viață vestiții sugători / Eroi cu bâta-n mână și groaznici luptători. Îi plânge popa Tache, îi plânge Beizadeaua, / Îi plânge boieritul, căci îi ținea ortaua. / Ei singuri puteau numai să scoată deputați / Aleși prin teșcherele, cu țuică botezați“ (X., „Epitaful ce se va pune pe mormântul lui Ilie Geambașu și Temelie Trancă“, Ghimpele, an. XVI, 11 mai 1875, p. 3). Nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
participării la Societatea Filarmonică. Uneori, ca în cazul dramei lui August von Kotzebue Mizantropia și pocăința, el își permite unele abateri de la textul original, alteori tălmăcirile sunt mai mult adaptări, localizări. Preferințele lui se îndreaptă, dintre autori, spre Molière (Bădăranul boierit, George Dandin, 1836) și către dramaturgie. Astfel, el tălmăcește vodevilul Mademoazel Aise de Étienne Arago și comedia Două bilete după Florian, jucată în 1845. În „Curiosul” publică o tălmăcire din „Le Temps”, Prorocul Petre. În aceeași foaie, semnând cu inițiale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290628_a_291957]
-
V. și-ar fi câștigat merite mai mari în cultura românească. SCRIERI: Arabescuri. O călătorie pe Dunăre în ghimie, Paris, 1851; Nicolas Balcesco, Paris, [1853]; [Corespondență], DML, I, 343-364. Traduceri: Alexandre Duval, Junețea lui Carol II, București, 1836; Molière, Bădăranul boierit, București, 1836; August von Kotzebue, Mizantropia și pocăința, București, 1837; Eduard Vehse, Table istorice, București, 1841; Istoria sfântă sau Prescurtare istorică a Testamentului Vechi și Nou, București, 1846; ed. 2, București, 1851; ed. 3, Buzău, 1854; Vasile Alecsandri, Les Doïnas
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290628_a_291957]
-
străvechi în satele din Țara Făgărașului, impunea alegerea unui boier care să poarte de grija comunității și să strângă darea. Acest boier era scutit în acel an de plata dărilor. Dacă vreunul din cei aleși se întâmpla să moară în timpul boieritului său, fiii sau frații acestuia erau obligați să dea un cal sau trei florini. Ne spune aceasta Ștefan Meteș, care a găsit însemnarea într-un urbariu al cetății de prin anii 1560 - 1570. Acești boieri în genere după ce le expira
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
făcut numeroase traduceri din dramaturgia universală. Foarte apreciat era Molière, din care se tălmăcește intens: I. Em. Florescu (Amorul doctor), C. Aristia (Silita căsătorie), C. Rasti (Vicleniile lui Scapin), I. Voinescu I (Doctorul fără voie), I. Ghica (Precioasele), Heliade (Bădăranul boierit), Grigore Grădișteanu (George Dandin sau Bărbatul cornat în părere), I. Roset (Zgârcitul). Din Corneille s-a transpus Eraclie, împărat al Răsăritului (I. Roset), din Voltaire se traduce Alzira (C. Aristia), iar din Schiller Intriga și amorul (I. Câmpineanu). S-au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289756_a_291085]
-
a înlătura posibilele dubii cu privire la identitatea autorului. "Strugglerforlifer". (O caracteristică), cum se intitulează cel dintîi text, vede lumina zilei la 2 martie 1900, în al doilea număr al ziarului ieșean "Liberalul". Urmează, la 8 martie - "Homunculus", la 20 martie - "Bădăranul boierit", la 13 aprilie - "Geanabetul", la 21 mai - Tartarin din Delea Veche 1 și, în fine, la 1 iunie - Giboyer de la Bolta Rece. "Liberalul", se cuvine spus, nu era un ziar nou. El înlocuia vechiul organ de presă al clubului liberal
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
căci nu crede în nimic, n-are nici o idee, nici o convingere mai adîncă... Cu aseminea mijloace, în timpuri normale, nu se poate ajunge departe, nici în țara cea mai săracă în talente. Dar sub oblăduirea strugglerforlifer-ului, cu toți homunculii, bădăranii boieriți și geanabeții convertiți 12, nu e desprețuit nici talentul sec, talentul de fraze pompoase... Și iatăl pe Deladorna, cufundîndu-se "în apele clare ale conservatorismului"... Ultimul miraj: Deladorna om de stat; cucoanele din saloanele boerești îi zîmbesc grațios, lui, băiat de
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
din Delea Veche", al cărui prototip, Barbu Delavrancea, fost liberal trecut la conservatori, primar al capitalei în acel moment, se recunoaște ușor. Precizez, în treacăt, că "homunculus" era dr. A. Culianu, fiul profesorului N. Culianu, șeful clubului conservator ieșean, "bădaranul boierit" - A.A. Bădărău, "geanabetul" - fostul director al "Evenimentului" G. Scorțescu, "flevist", iar "Giboyer de la Bolta Rece", probabil, G. Panu. 6 "Evenimentul", seria II-a, anul VII, nr. 41, din 14 martie, p. 1. 7 Întrunirea de ieri, nr. 12, din
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
Tudorache Gheorghe. Cu ei am mers până la clasa a III-a când, din bogăția în creștere a sărăciei, am fost retras de la seminar. Câine sau ogar Nici câine, nici ogar, îmi găseam greu locul înapoi printre prietenii care mă considerau boierit în timp ce prin sat umbla vorba că aș fi fost dat afară din toate școlile din lume. Oricum nu de necazul meu a intrat tata în compania unor mari cheflii, jucători de cărți și nu din cauza mea certurile, bătăile și umilințele
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
fără să te pleci.” (T. Mușatescu) Decât slugă la ciocoi, mai bine cioban la oi. („Jugul când ți l-ai prins de gât - spune un alt proverb -, trebuie să suferi.” „Dumnezeu să te ferească de român ciocoit și de țigan boierit.”) Nu dobândi gloria prin meritele strămoșilor. (Sunt, din păcate, destui oameni care cred că este suficient să fie descendenții unei familii renumite pentru a fi Îndreptățiți să li se acorde aceeași faimă sau onoare. Gloria nu este Însă transmisibilă; nu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Ioniță Sandu Sturza, boierii de neam vechi au protestat la Poartă contra Domnului. Unul dintre ei, Gh. Rășcanu, a întocmit o listă de toți cei căftăniți dintre meseriași, slugi boierești, din trepte, birnici etc. Lista lui a ajuns la 454 boieriți!85. Printre ei, găsești arătați nominal: un fecior boieresc, făcut paharnic, un fecior de țăran făcut căminar, un cojocar și un casap făcuți stolnici, iar alt casap, făcut medelnicer! Pahar nicul Costandin Sion, care, cu multă fantezie, își pretindea originea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
iar alt casap, făcut medelnicer! Pahar nicul Costandin Sion, care, cu multă fantezie, își pretindea originea boierească mai veche și decît întemeierea Moldovei, fiind foarte cătrănit de această inflație de titluri, i-a urmărit ca un detectiv pe toți acei boieriți, în timpul său, și, după ce și-a aruncat tot focul și toată scîrba asupra lor, i-a trecut alfabetic într-o carte care ne-a rămas, intitulată Arhondologia Moldovei 86, reti părită recent, în ediția a II-a, la editura Minerva
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ne-a rămas, intitulată Arhondologia Moldovei 86, reti părită recent, în ediția a II-a, la editura Minerva, din București, în 1973. Pentru Costandin Sion, cei căftăniți astfel erau niște "golani", niște "calici răpănoși", niște "pocituri răpănoase", "toate gunoaiele țării", boieriți "ca să măscărească noblesa Moldovei". El arată, nominal, doi plăcintari din Iași, un brăgar din Galați, și un blănar al mitropolitului Veniamin, care și-au cumpărat decrete de căminari de la domnitorul Mihail Sturza (pag. 138, 285 și 309). Un Buiucliu, fost
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
boierie 1 2 boierie boierie 3 2 boieriile boierie 1 2 BOIERILOR boier 2 2 Boierime boierime 2 2 Boierimea boierime 2 2 Boierimea boierime 2 2 boierimei boierime 1 2 boierimii boierime 1 2 boierirea boierire 3 2 boierit boierit 2 2 boieronatul boieronat 1 2 boieros boieros 1 2 boieroși boieros 1 2 bordei bordei 6 2 bordei Bordei 1 2 bordeie bordei 1 2 bordeielor bordei 1 2 Breasla breaslă 2 2 breasla breaslă 12 2 breaslă breaslă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ă Articolul Industria națională romînească.î zice Eminescu, distrugând clasa meseriașilor, membrii ei se-ngrămădesc la slujbe și: "...prin această grămădire la porțile privilegiilor și ale slujbelor, rămân goluri economice, pe care le umple un element străin - evreii. Unde bacalul boierit și-a închis dugheana, și-a deschis-o evreul, unde fiul blănarului s-a făcut cinovnic, blănarul evreu și-a deschis dugheană, unde ciubotarul român s-a făcut custode a urbei - adică paznic de noapte -, acolo evreul și-a deschis
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]