149 matches
-
vrednic de pedeapsă".3 În 1829, bunicul matern al poetului Eminescu, stolnicul Vasile Iurașcu, vînător pasionat, a primit în dar de la generalul rus Jeltuhin "o pușcă cu două țevi, de Damasc", adusă "de la }arigrad".4 Exista, deci, printre boierii și boiernașii români plăcerea de a poseda arme de calitate, ca și aceea de a se întrece la "tragerea la semn". În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, de pildă, domnitorul Grigore II Ghica ieșea cu suita la iarbă verde la
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
Negruzzi se împrietenise la Chișinău în anii 1822-1823. Costache Negruzzi prozator Pistolul apare și într-o nuvelă a lui Costache Negruzzi, Au mai pățit-o și alții, scrisă în 1838 (poate după un model străin). Postelnicul ieșean Andronache Zimbolici, un boiernaș "de tranziție" cam tomnatec, se căsătorește cu Agapița, o "demoazelă, de curînd ieșită din pensionat". Din mica ei bibliotecă "de cărți moralicești", ea "cetește pe Emile a lui Rousseau". În prezența unor prieteni, invitați la o partidă de vist cu
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
mi-aduc aminte cu greață de el - cum a putut pătrunde în selectul club conservator un individ de așa sorginte? nu e de mirare că mon gaga pere îi făcea campanie la votul din 1908. Iar acum ocupă scena progenitura boiernașului din Titulești! Nu mai există politicieni de finețea și eleganța Conului Alecu Marghiloman. Orice învârtit de talia unui Costea Bratu din Fundulea poate conduce România. După dejun, mă-ntorc spre capul Podului la maestrul Gică Hristescu, cel care mi-a
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
la Academia Mihăileană și avusese dintr-o căsătorie anterioară un fiu ajuns colonel, devenit soțul Izabelei Sadoveanu, prolificul publicist și critic literar. Alexandru întemeiase gospodărie la Pașcani, fiind bun cunoscător în ale pomiculturii și agriculturii. Era, îl caracterizează fiul, "un boiernaș voltairian și sceptic". Nu-i simpatiza pe țărani și nici "formele" religiei. Voia să facă din copil un cărturar, drept care i-a și fost primul profesor de istorie și filosofie. Deci "spiritul pandur" de care vorbea Mihai Ralea trebuie căutat
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
maladie. A fost înfrînt. Dl. Neagu Djuvara a formulat ideea că toată clasa politică românească (inclusiv cea din interbelic) era de origine boiereasca. Opinie nu lipsită de adevăr, chiar dacă unii (că frații Brătianu - Ion și Dimitrie sau Eugeniu Stătescu (erau boiernași de țară) sau precum Gh. Mîrzescu, P. Poni, M. Pherekyde, Ludovic Steege, Const. Stoicescu, N. Voinov, Emil Costinescu nu au avut descendentă boiereasca (și mai sînt și alții). Această realitate, bine evidențiata în cartea pe care o comentez, dovedește faptul
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
nicidecum uscăciuni de insectar. Apropierile de Caragiale vor face din Cehov totdeauna, în România, unul dintre autorii cei mai citiți. De pildă - luată la întâmplare - "Chibritul suedez"- nuvelă țesută pe o canava polițistă - amintește și ea de nenea Iancu: Un boiernaș dispare de peste o săptămână. Are loc o cercetare, toate semnele indică o crimă, răpirea cadavrului. Răpitul însă era dosit la amanta măritată cu o autoritate locală tip Agamiță. Scandalul se potolește; soțul, senin, își întreabă necredincioasa "Zoe" de ce a trecut
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
mult(e) aș mai cita... Burlescul irupt în lentoarea nostalgică a rememorării te lasă perplex nu doar prin fractura narativă a unei compoziții care părea că-și urmează cursul firesc, dar și prin metamorfoza limbajului. Limba caimacamului este a unui boiernaș fanariot de secol XVIII care notează în catastif intrigile politice, dările stăpânirii, tânguielile și aventurile de alcov. Rememorarea nostalgică și reconstituirea realistă a unei vârste interioare, a unei perioade istorice și a unui spațiu uman trecut, în fine, reflecția amară
Discret, dar te lasă perplex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11885_a_13210]
-
un deziderat. Locul lor este luat de oameni cu simțul măsurii, care sintetizează, rezumă și instaurează. Așa s-a întâmplat cu cel mai cumpănit dintre scriitorii agitatului început de drum al literaturii române moderne, Costache Negruzzi. În multe sectoare culturale, boiernașul se află în primele aliniamente, iar cât privește foiletonistica literară și proza de anvergură estetică este cel dintâi. Din acest motiv, i s-a spus în felurite chipuri: "desțelinător al ogorului literar", "înainte mergătorul", "începătorul prozei românești moderne", "inițiatorul", "fondatorul
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
particulară și aflăm ce făceau ei în familie și în momentele lor de relaxare, cu ce se îmbrăcau, ce mîncau, cu cine jucau table și alte asemenea chestii inofensive, într-un serial ușor nostalgic, ca în povestirile lui Gogol despre boiernașii de la țară. Sub ochii noștri, înfățișarea celor doi se schimbă, într-un proces de umanizare, de parcă ne-am afla într-un joc de-a cum ar fi putut fi soții Ceaușescu. Băbătia semianalfabetă, de a cărei răutate stupidă își amintesc
Simpaticul cuplu Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8854_a_10179]
-
frate bun cu Miron Costin. De față, multă boierime aleasă, nemulțumită de mojiciile bătrânului domnitor Cantemir. Acesta,... de pe cum îi era natura lui (fire, hire, dar Neculce plusează și scrie, primul, cred, în limba română, natura!) se înțelegea ușor cu boiernașii parveniți, grosolani ca și dânsul. Știm, s-a mai văzut: complexul pustiitor al unui șef ca bătrânul Cantemir, un ignorant, compensând știința de carte, cu bădărănii... Revoltați de această josnică tiranie, boierii de neam se sfătuiesc și se jură să
Istoria scrisă de mâna lui Neculce by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9450_a_10775]
-
și după canoane băthrînești. Sînt vehrificate!" Era una din metodele sale absolut originale de a face praf un vizitator. El, marele Basarab Cantacuzino, prințul cu pretenții îndreptățite de a fi recunoscut în orice clipă principe domnitor, se purta ca un boiernaș de țară, un gospodar din alte vremi, lăsînd impresia unui bonom, a unui caracter simplu, deschis, de încredere deci, inevitabil, conservator. Un conservator în cea mai bună înțelegere a cuvîntului, tradiționalist și constructiv. Pe unul ca Mihai Mihail o vișinată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
în Transilvania de frămîntările revoluției ieșene. Unicul său atú lingvistic l-a reprezentat cunoașterea perfectă a limbii grecești (era grec după mamă, fiul al Frosei Schina, fata unui cunoscut eterist ucis de turci, căsătorită, după venirea ei în Moldova, cu boiernașul Ioniță Sion). Toate acestea memorialistul le povestește, simplu și fără emfază, în partea autobiografică a Suvenirelor. Nici urmă de fumuri aristocratice, de îngîmfare sau de prezumție la academicianul George Sion, ajuns senin pe culmea vieții; modestia sa funciară a rămas
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
-lea, Sion procedează în același spirit, însă cu o diferență decisivă: lumea trecutului este descrisă la Ghica de un mare boier, pentru care aristocrații și domnitorii erau figuri familiare; Sion prezintă un punct de vedere comun și popular, cel al boiernașului care se identifică cu aspirațiile marelui public. Ca și la Ghica, sensul primordial documentar al scrierii nu este niciodată scăpat din vedere; distanțarea de prezent creează, în viziunea autorului, spațiul primordial al notației. Cînd evocă Moldova din prima jumătate a
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
alta: ce va să zică titlul cărții? Chiar și după lectură, ambiguitatea persistă. Vor fi fiind cele două Mântulese cumnatele de secol XVIII care au ridicat biserica din temelii? (Despre acestea, pe numele lor Maria și Stanca, sora și cumnata unui anume boiernaș Mantu, se vorbește de altfel cel mai mult, pe jumătate din întinderea studiului). N-aș putea spune, câtă vreme interpretarea aceasta e concurată de o alta, care opune Mântuleasa fantastă din nuvela lui Mircea Eliade celei reale, de ieri și
Una și una by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6449_a_7774]
-
printre ai tăi fără ca ei să te cunoască. Procedeul, care a hrănit, se știe, tragedii, este, aici, un paravan după care șarlatanul își leapădă hainele de bâlci și primește iertarea promisă. Pitarul Damian îl acceptă înapoi cu aceeași larghețe a boiernașului de modă veche cu care Bârzoi își recuperează fetele împinse în greșeală de visele Chiriței. Și, schimbând ce e de schimbat, cu superioritatea mărinimoasă a Zoei față de fostul ei adversar. E aproape înduioșătoare stingerea molcomă a unui conflict care părea
Scrisoarea lui Iorgu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5796_a_7121]
-
etern, continuu, prezent. De parcă am fi prescriși a repeta, cu fantezii minime, aceiași pași, urcând aceleași și aceleași trepte spre înălțimi la care, oricât ne-am îndârji a cuteza, nu ne este dat să mai ajungem. Iată ce scria un boiernaș moldovean scăpătat, la 1867: ,Mai târziu luând seama mai de aproape i-am găsit că toți mințea. Acei ce striga mai tare și li se topea inima de binele patriei, alta vorbă avea în inimă, cum am zicem după proverbe
Dintre ape... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10775_a_12100]
-
să învețe, să știe, să înțeleagă, patrioți genuini, inteligenți, deprinși să gîndească într-o combinație unică de realism și idealism, gata să se sacrifice, harnici, curajoși, cu o nestăvilită poftă de viață. Și asta fie că e vorba de un boiernaș ca Alecsandri, de un burghez ca Maiorescu sau de un muncitor sărac ca Petre Ispirescu". Nu era rău deloc de trăit într-o asfel de lume a speranțelor redeșteptate. Scrise cu inteligență și farmec, rod al unor documentări exhaustive, cărțile
Viața și opiniile bonjuriștilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10998_a_12323]
-
un localnic, bun cunoscător al locurilor natale, pe nume Grigore Cazacliu, care vizitase, la rândul lui, Iașiul însoțind un grup de 250 de studenți. Cazacliu era de fel un mazil, cu alte cuvinte făcea parte dintr-o pătură intermediară între boiernași și răzeși, țăranii liberi. Sadoveanu îl și numește mereu mazilul de câte ori amintește de dânsul. Iar basarabeanul se simte ca făcând parte din aceeași familie cu modoveanul de dincolo de prut: noi suntem neamuri (p. 53)3. Principala țintă a călătoriei scriitorului
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
simt eu asta, era prea urâtă cu părul ăla blond și ochii ei albaștri, slabă și înaltă, la mine, în satul meu de lângă Bacău, în Burdusacii mei, de-a lungul apei Zeletinului, încă de la Ștefan Vidră, primul meu străbun, un boiernaș, doamnă Loredana, nu prea știu despre el, prin toată Răchitoasa de alături, prin Vatra Satului, prin Oprișeștii de Sus și Gunoaia, prin Dealul și Valea Bucșii - până la Podu Turcului - adică pământ, pași, pălmi, cum se zicea odată -, pe acolo pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
drept un începător de nouă vibrație, un descălecător și desțelenitor al cuvântului, în meteorică trecere lumească. S-a născut la Buzău, la 4 februarie 1809 ca fiu al medelnicerului Ioniță Cârlova, fost ispravnic de Buzău, descendent al unei familii de boiernași (Cârlomanii/Cârlovanii) având între înaintași pe Luca, episcop de Buzău (trimis în misiuni diplomatice de Mihai Viteazul), mai apoi mitropolit al Ungrovalahiei; după mamă, se trăgea din familia Lăcustenilor din Locusteni - Dolj. După moartea timpurie a părinților (1816), este crescut
VASILE CÂRLOVA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366839_a_368168]
-
cărora se milostiveau a le încredința posturile cele mai modeste; în privința lui Tudor Vladimirescu, acei boieri nu se puteau împăca cu ideea că, ajutat de noroc, ar avea șanse a se face Domnitor, uzurpând astfel drepturile lor. Ce fel! Un boiernaș de a treia clasă, un sluger Tudor, să ceară reforme politice și sociale? Și mai ales cu mâna armată? Să ajungă să fie Domn?...”. Fără a relua toate argumentele istoricilor, cred că Tudor Vladimirescu n-ar fi avut intenția „spre
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
în două anexe cu 95 de familii), redat la sfârșitul acestui text împreună cu anexa bibliografică și prescurtările aferente. Acești boieri, reprezentând cele 95 familii redate în anexe: 28 mari familii, 31 boieri mijlocii și 36 mici boieri, împreună cu cca 200 boiernași, boieri de neam , mazili, etc., asigurau administrația, supravegherea și desfășurarea vieții economice și sociale , precum și activitatea militară- slujitorească din Oltenia epocii lui Constantin Brâncoveanu. Unii dintre aceștia erau mari dregători în Sfatul Domnesc, în importante dregătorii, slujbe și misiuni domnești
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
noi era, așadar, doar clasa țăranilor-aristocrați, frumoși, viguroși, falnici, harnici, buni goapodari, culți, creștini evlavioși, dacoromâni autentici, cu preot-teolog, cu învățători iscusiți de Școală Normală, cu profesori cu grade didactice, cu Moașe, veterinar, brigadier silvic, toți școliți. Gospodarii de frunte, boiernașii satelor se lăudau cu odraslele lor ajunse la Facultățile cele mai de seamă de la București, Sibiu, Cluj, Brașov ori Timișoara. Mare mi-a fost bucuria când am aflat în urmă cu câțiva ani, prin 2009, că și localitatea mea natală
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
de oraș, cu capital de cel puțin 6000 galbeni (cu specificarea “isvoarelor”, care constituie acest capital), întocmite în această perioadă de către administrațiile județene, constatăm numărul relativ scăzut al celor cu drept electoral, față de densitatea populației și numărul total al boierilor, boiernașilor și altora (cu stare materială sau poziție socială) ce se considerau îndreptățiți. De asemenea, se observă mai bine evoluția procesului de destructurare a clasei boierești, prin apariția a numeroase nume noi și amestecul diverselor categorii de proprietari (foști boieri) rurali
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
relațiile cu domnitorul Constantin Brîncoveanu și familia sa, cu membrii familiei Cantacuzino, ș.a. Pentru dregătorii mai mici candidau atât membrii mai tineri ai familiilor boierești recunoscute, dar și apropiați sau rude ale marilor boieri( Brăiloiu, Pârâianu, Glogoveanu, Obedeanu, etc.). Dintre boiernașii destul de numeroși și în această perioadă (în jur de 200 de familii) sau chiar dintre moșneni, prin meritocrație pe cale administrativ-ostășească, proveneau, de asemenea alți dregători mici sau ocupanți de slujbe ostășești echivalente micilor ranguri boierești. Se adaugă un număr de
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]