149 matches
-
el, împreună cu soția au copiii Silviu (militar de carieră), căsătorit cu Viorica și un băiat, Ciprian; și al doilea, Dan, căsătorit cu Doina, absolventă al ASE București, cu care are 2 copii, reușiți, în București. Din Hanța Deal, după fostul boiernaș Popa au urmat Panainte Popa cu urmașii de azi, Tiță, Viorel, Lenuța, Constanța, toți cu copii. Tot în Hanța Vale, locuiește în prezent Anton Dorin (n. 18 nov. 1924) fiul lui Ion și Tița, căsătorit cu Maranda (n. 17 iulie
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
de cînd Vulcănescu începea numărătoarea, generația tînără a fost precedată de cea a premergătorilor, pașoptistă, junimistă, socială și de foc. Dacă prima generație, ivită imediat după revoluția lui Tudor Vladimirescu, avea o atitudine autohtonistă și respingea influența grecească, dacă "feciorii boiernașilor înstăriți de pe urma dezvoltării comerțului cu cereale", sub pavăza unui mit deopotrivă burghez și liberal, au organizat o revoluție politică națională și au creat astfel România modernă, dacă împotrivindu-se pașoptiștilor generația lui Maiorescu și a Junimii s-a opus importului
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Gazeta săteanului” (1892-1893) și separat în 1893, retipărind volumul în 1908. Istoria vieții mele este „prima carte de amintiri din literatura noastră” (Laurențiu Faifer). Dincolo de istoria intimă, paginile interesează sub raport documentar, schițând imagini pregnante ale diferitelor medii ale timpului: boiernași din Moldova și Basarabia, influenți negustori bucureșteni, dascăli greci, țigani robi de pe moșii - o lume cufundată încă în feudalism. Evocarea este făcută cu umor și talent, într-o limbă viguroasă, ușor arhaică, iar portretele oamenilor sunt expresive, pline de culoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290437_a_291766]
-
astfel peste nimicnicia noastră și stima pentru noi ar crește. În toate aceste lucruri ne puteți ajuta, așa vă puteți îndeplini misiunea. Sprijiniți pe cei care luptă, pe cei care suferă, pe acei anonimi care duc greul în țară. Lăsați boiernașii dornici de emigrare și viață bună în Occident, oricum se descurcă ei până la urmă. Deveniți deci un post de radio militant și îndrumător pentru noi cei din țară. O puteți face dacă vreți. Cu deosebită stimă. Ion Velican, [noiembrie] 1982
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
că mai trag nădejde de-naintare, acu alte dănănăi: auzi că boieru trebuie să știe carte multă, parcă o să se facă profesor la Sfântu Sava!...“ În romanul Serile de toamnă la țară, Al. Cantacuzin desenează cu umor portretul unui bătrân boiernaș, martor nedumerit și dezaprobator al valului de prefaceri abătut asupra țării: „un moldovan precum nu mai sânt mulți în lume, un tip din vremea lui Ipsilant, un om care au văzut pe Moldova noastră îmbrăcată cu șlic și cu giubea
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
alb; „acești pantofi făcuseră parte din zestre și, neavând alt prilej de a-i întrebuința, îi slujeau acum de papuci“. La un nivel social inferior, întruchipat la orașe de lumea meseriașilor și a negustorilor, iar la sate de aceea a boiernașilor, nevoia de respectabilitate se va satisface încă multă vreme cu vestigii ale vechiului costum boieresc, deseori în combinații dintre cele mai bizare. În publicul unui spectacol bucureștean de operă, Cezar Bolliac remarca, în 1845, prezența unor figuri de panopticum: „De unde
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
sexul, vârsta și condiția socială. Să atribuim fiecăreia din ele un set adecvat de coeficienți, marcând astfel treptele deschiderii. Sexului, firește, doi: 1 (bărbați) și 2 (femei). Vârstei - tot doi: 1 (maturi) și 2 (tineri). Condiției sociale - trei: 1 (inferioară: boiernași, negustori, meseriași), 2 (medie: boieri de rangul doi și trei), 3 (superioară: membrii protipendadei). Se observă că ne-am restrâns clasificarea la păturile sociale înlesnite, omițându-i pe țărani, slujitori și robi. Produsul celor trei coeficienți (sexul × vârsta × condiția socială
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
cu care fusesem acolo la pescuit, mi-a istorisit o întâmplare interesantă și dramatică petrecută la Târgoviște. Un negustor, om cam în vârstă, care își văzuse de afaceri și era detreabă și cuprins, se însoară cu o fată a unui boiernaș. Acest boiernaș avea mai multe fete și o ducea destul de greu. Una din aceste fete, cam beteagă de un picior, a trebuit să se coboare din "rangul" ei și să ia pe negustor, ca să poată să-și aibă căminul ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fusesem acolo la pescuit, mi-a istorisit o întâmplare interesantă și dramatică petrecută la Târgoviște. Un negustor, om cam în vârstă, care își văzuse de afaceri și era detreabă și cuprins, se însoară cu o fată a unui boiernaș. Acest boiernaș avea mai multe fete și o ducea destul de greu. Una din aceste fete, cam beteagă de un picior, a trebuit să se coboare din "rangul" ei și să ia pe negustor, ca să poată să-și aibă căminul ei. Are cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și să ia pe negustor, ca să poată să-și aibă căminul ei. Are cu negustorul doi băieți poate și o fată, două, lucru care interesează mai puțin. Unul din acești băieți, cel mai mare, moștenește de la bunică-su după mamă, boiernașul, dragostea pentru animale și plante, și după ce face în chip strălucit liceul, se duce la universitate să studieze științele naturale. Cam debil tată bătrân are o pneumonie gravă... În acest timp afacerile bătrânului negustor merg tot mai prost. Are datorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Bairamî (Zahar) deli nebun Seitan drac Ajutor oamenilor năcăjiți. Oameni prigoniți, dați ajutor! (ebraică) La pădurarul dela Conțești. Cu oameni în satul unde ajung, în ținutul Botoșani sfaturi despre năcazari ale muncitorilor și nacafale boierești. Spăriată că o dorește un boiernaș de acolo, Lisaveta determină pe Florea să fugă mai departe, tocmai în singurătățile dela Prut, în ținutul Dorohoiului: de-acolo putea-or trece dincolo și li s-a prăpădi urma. Crasnaleuca și adunătura de robi pribegi. Un hoț vatav, după ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
reparații și bucurându-ne de vecini buni, așa cum am avut de altfel toată viața. Poate pentru că și noi am fost vecini buni pentru ei. Între aceștia de aici, mătușa Ruxanda Meran, moș Grigore Popa, învățător pensionar octogenar, apoi Dumitru Meran, boiernaș scăpătat, apoi încă un Meran, Haralambie, cu al cărui fiu făcusem armata la 3 Vânători. Peste toți, moș Ioniță Meran, om mai presus de orice și doborât totuși de boala fiului Traian, preot. Directorul școlii era Petrică Ciubotaru. Soția sa
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de mine, „neșansa” de a veni din Ardeal, de a vorbi, probabil, o limbă mai puțin flexibilă, mai puțin elegantă, o cultură cu mult, mult mai lacunară, aș zice o cultură mai ales „instinctivă”. Această „antipatie” fină, acest „dispreț de boiernaș” avea să dureze nici mai mult, nici mai puțin decât trei ani, deși, începând din acea vară, a lui ’58, urma să ne vedem dacă nu zilnic, cel puțin de două sau trei ori pe săptămână, să petrecem zeci și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Stoica, vechilul lui Spano, Adlef spițerul, știau, erau stâlpii „sinodului” - ei de multe ori lucrau ca tovarăși când le dădea în palmă câte o gâscă de jumulit; toată noaptea era masa întinsă și băutură la discreție, aici își aduceau recolta boiernașii de pe Racova și de multe ori își lăsau caii și trăsura, ceasornicul de la brâu, pușca de vânătoare; aici își depune primarul economiile, directorul școlii leafa și cei opt avocați ciupelile lor de peste zi...” Asemenea întâlniri erau urmate din când în
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Ion Neculce scria despre Constantin Cantemir că a fost „de oameni proști (simpli, n.a.), de la ținutul Fălciului, carte nu știa, ce numai iscălitura învățase de o făcea” . Boierimea de rang înalt nu l-a iubit pentru că a promovat la curte „boiernași tot feciori de mojici, codreni și gălățeni” și repede a susținut venirea lui Constantin Duca (1685-1693, 1693-1695), „știindu-l că este fecior de domn și va căuta neamurile boierești”. Împreună cu fratele său, Antioh, Dimitrie Cantemir a copilărit la Silișteni, apoi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
frustă și neîmblânzită, mai puțin rafinată decât alte limbi latine: spaniola, franceza sau italiana. Într-o lectură sociologic-artistică, aș vedea portugheza ca pe o limbă a straturilor de jos (țărani, marinari), spaniola și italiana potrivite pentru clasa de mijloc (cămătari, boiernași scăpătați, poeți), iar franceza - cea mai din vârful limbii - limba saloanelor aristocratice. Dar, evident, n-am dreptate. VITALIE CIOBANU: Ajungem cu o oră întârziere în gara feroviară din Riga, pe la 5 după-masă. Aici, surpriză!, alături de gazdele noastre oficiale, suntem întâmpinați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pe lângă el, fără să-l socotească totuși fiul lui. A avut mereu aventuri, chiar și după ce se însurase, în special pe ruta lui obișnuită între Coteni și București, dar nici una nu i se lipise de suflet ca Dafina, văduva unui boiernaș din Mârșani. În săptămâna Paștelui, s-a dus de două ori s-o vadă, iar până după Înviere, avea de gând să stea la Coteni, între poporenii săi. În Joia Mare s-a întors acasă cu gândul să se pregătească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
ei îi era cu totul interzisă distracția aceea. Nu se punea nici măcar problema să vină la horă și să privească. Îi promisese taică-său s-o ducă de Sfântul Gheorghe la Târgoviște, unde se ținea mare bal în casa unui boiernaș, pe nume Vașcu, tot așa, spătar, ca și Gongea. El avea două fete și niște nepoți care îl ajutau la treburile curții și pentru ei pusese la cale o petrecere. Ghighina mai mersese în toamnă acolo, de Sfântul Dumitru. Fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
atunci. Stătea în casă și se bucura de toate cele din jur. Nu se măritase, nu părea să se gândească la măritiș. Stătuse la mănăstire până în ziua moștenirii. Apoi venise la Coteni și refuzase categoric să-l vadă pe un boiernaș din Daneți care își trimisese neamurile în pețit. Era însingurată și se gândea cu frică la Dumnezeu. Asta nu înseamnă că nu-și dorea să plece în lume, să vadă Târgoviștea ori să-și cumpere rochii frumoase. Însă nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
avusese o astfel de aventură, de altfel, încercase multe căi, deoarece se îndrăgostise de nenumărate ori. Pe Săftița o iubise nebunește în anul 1528. Era fata unui negustor din Târgoviște pe care o văzuse pe când se lăfăia în sângele unui boiernaș, pe nume Barbu. O răpise din casa părintească și fugise cu ea, mai întâi la București, unde avea o casă, apoi, după ce auzise că vodă însuși trimite soldații pe urmele lor, a luat-o spre Dunăre și a trecut la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
români care a utilizat posibilitățile oferite de fructificarea cultă a folclorului: „Să descopăr uzurile și eresurile poporului”. Și, cu toate că nu l-a citat în Epigonii, se pare că Eminescu i-a cunoscut scrierile. Câteva satire (Dialogul unui holtei cu un boiernaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam, Cum era educația nobililor români în secolul trecut, când domnea fanarioții în țară) sunt de fapt mici comedii („dialoguri”), bazate pe observația și pictura de moravuri, în manieră clasică, urmărind să surprindă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
lui Constantin Șerban, fiul natural al lui Radu Șerban, Bălașa, „nu era din mare neam boieresc”13. După mama ei, Marica, această Bălașa (cu un tată care se numea Nicolache Ralli, grec probabil, deși Iorga era de părere că acest „boiernaș era desigur român”14) se trăgea din neamul moldovean al Boeștilor, fiind fiică a vistiernicului Toader Boul, și, prin urmare, soră a Saftei, soția Voievodului Gheorghe Ștefan. Când soțul ei a schimbat boieria (sub Matei Basarab, Constantin Șerban fusese mare
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o familie de țărani liberi, el a participat la războiul împotriva Imperiului Otoman în calitate de comandant de panduri și a primit o decorație rusească pentru faptele lui. A ocupat ulterior postul de subprefect de Cloșani. Vladimirescu dobîndise între timp rangul de boiernaș. Încheindu-și cariera militară în 1812, el va deveni cu timpul un om de afaceri prosper, ajungînd să dețină propriile lui case, pămînturi și vii. Asemeni omologului său sîrb, Tudor s-a implicat în exportul de vite în Imperiul Habsburgic
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în Transilvania de frămîntările revoluției ieșene. Unicul său atú lingvistic l-a reprezentat cunoașterea perfectă a limbii grecești (era grec după mamă, fiul al Frosei Schina, fata unui cunoscut eterist ucis de turci, căsătorită, după venirea ei în Moldova, cu boiernașul Ioniță Sion). Toate acestea memorialistul le povestește, simplu și fără emfază, în partea autobiografică a Suvenirelor. Nici urmă de fumuri aristocratice, de îngîmfare sau de prezumție la academicianul George Sion, ajuns senin pe culmea vieții; modestia sa funciară a rămas
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
-lea, Sion procedează în același spirit, însă cu o diferență decisivă: lumea trecutului este descrisă la Ghica de un mare boier, pentru care aristocrații și domnitorii erau figuri familiare; Sion prezintă un punct de vedere comun și popular, cel al boiernașului care se identifică cu aspirațiile marelui public. Ca și la Ghica, sensul primordial documentar al scrierii nu este niciodată scăpat din vedere; distanțarea de prezent creează, în viziunea autorului, spațiul primordial al notației. Cînd evocă Moldova din prima jumătate a
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]