149 matches
-
printre ai tăi fără ca ei să te cunoască. Procedeul, care a hrănit, se știe, tragedii, este, aici, un paravan după care șarlatanul își leapădă hainele de bâlci și primește iertarea promisă. Pitarul Damian îl acceptă înapoi cu aceeași larghețe a boiernașului de modă veche cu care Bârzoi își recuperează fetele împinse în greșeală de visele Chiriței. Și, schimbând ce e de schimbat, cu superioritatea mărinimoasă a Zoei față de fostul ei adversar. E aproape înduioșătoare stingerea molcomă a unui conflict care părea
Scrisoarea lui Iorgu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5796_a_7121]
-
un localnic, bun cunoscător al locurilor natale, pe nume Grigore Cazacliu, care vizitase, la rândul lui, Iașiul însoțind un grup de 250 de studenți. Cazacliu era de fel un mazil, cu alte cuvinte făcea parte dintr-o pătură intermediară între boiernași și răzeși, țăranii liberi. Sadoveanu îl și numește mereu mazilul de câte ori amintește de dânsul. Iar basarabeanul se simte ca făcând parte din aceeași familie cu modoveanul de dincolo de prut: noi suntem neamuri (p. 53)3. Principala țintă a călătoriei scriitorului
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
la Academia Mihăileană și avusese dintr-o căsătorie anterioară un fiu ajuns colonel, devenit soțul Izabelei Sadoveanu, prolificul publicist și critic literar. Alexandru întemeiase gospodărie la Pașcani, fiind bun cunoscător în ale pomiculturii și agriculturii. Era, îl caracterizează fiul, "un boiernaș voltairian și sceptic". Nu-i simpatiza pe țărani și nici "formele" religiei. Voia să facă din copil un cărturar, drept care i-a și fost primul profesor de istorie și filosofie. Deci "spiritul pandur" de care vorbea Mihai Ralea trebuie căutat
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
mi-aduc aminte cu greață de el - cum a putut pătrunde în selectul club conservator un individ de așa sorginte? nu e de mirare că mon gaga pere îi făcea campanie la votul din 1908. Iar acum ocupă scena progenitura boiernașului din Titulești! Nu mai există politicieni de finețea și eleganța Conului Alecu Marghiloman. Orice învârtit de talia unui Costea Bratu din Fundulea poate conduce România. După dejun, mă-ntorc spre capul Podului la maestrul Gică Hristescu, cel care mi-a
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
etern, continuu, prezent. De parcă am fi prescriși a repeta, cu fantezii minime, aceiași pași, urcând aceleași și aceleași trepte spre înălțimi la care, oricât ne-am îndârji a cuteza, nu ne este dat să mai ajungem. Iată ce scria un boiernaș moldovean scăpătat, la 1867: ,Mai târziu luând seama mai de aproape i-am găsit că toți mințea. Acei ce striga mai tare și li se topea inima de binele patriei, alta vorbă avea în inimă, cum am zicem după proverbe
Dintre ape... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10775_a_12100]
-
vrednic de pedeapsă".3 În 1829, bunicul matern al poetului Eminescu, stolnicul Vasile Iurașcu, vînător pasionat, a primit în dar de la generalul rus Jeltuhin "o pușcă cu două țevi, de Damasc", adusă "de la }arigrad".4 Exista, deci, printre boierii și boiernașii români plăcerea de a poseda arme de calitate, ca și aceea de a se întrece la "tragerea la semn". În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, de pildă, domnitorul Grigore II Ghica ieșea cu suita la iarbă verde la
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
Negruzzi se împrietenise la Chișinău în anii 1822-1823. Costache Negruzzi prozator Pistolul apare și într-o nuvelă a lui Costache Negruzzi, Au mai pățit-o și alții, scrisă în 1838 (poate după un model străin). Postelnicul ieșean Andronache Zimbolici, un boiernaș "de tranziție" cam tomnatec, se căsătorește cu Agapița, o "demoazelă, de curînd ieșită din pensionat". Din mica ei bibliotecă "de cărți moralicești", ea "cetește pe Emile a lui Rousseau". În prezența unor prieteni, invitați la o partidă de vist cu
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
particulară și aflăm ce făceau ei în familie și în momentele lor de relaxare, cu ce se îmbrăcau, ce mîncau, cu cine jucau table și alte asemenea chestii inofensive, într-un serial ușor nostalgic, ca în povestirile lui Gogol despre boiernașii de la țară. Sub ochii noștri, înfățișarea celor doi se schimbă, într-un proces de umanizare, de parcă ne-am afla într-un joc de-a cum ar fi putut fi soții Ceaușescu. Băbătia semianalfabetă, de a cărei răutate stupidă își amintesc
Simpaticul cuplu Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8854_a_10179]
-
maladie. A fost înfrînt. Dl. Neagu Djuvara a formulat ideea că toată clasa politică românească (inclusiv cea din interbelic) era de origine boiereasca. Opinie nu lipsită de adevăr, chiar dacă unii (că frații Brătianu - Ion și Dimitrie sau Eugeniu Stătescu (erau boiernași de țară) sau precum Gh. Mîrzescu, P. Poni, M. Pherekyde, Ludovic Steege, Const. Stoicescu, N. Voinov, Emil Costinescu nu au avut descendentă boiereasca (și mai sînt și alții). Această realitate, bine evidențiata în cartea pe care o comentez, dovedește faptul
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
frate bun cu Miron Costin. De față, multă boierime aleasă, nemulțumită de mojiciile bătrânului domnitor Cantemir. Acesta,... de pe cum îi era natura lui (fire, hire, dar Neculce plusează și scrie, primul, cred, în limba română, natura!) se înțelegea ușor cu boiernașii parveniți, grosolani ca și dânsul. Știm, s-a mai văzut: complexul pustiitor al unui șef ca bătrânul Cantemir, un ignorant, compensând știința de carte, cu bădărănii... Revoltați de această josnică tiranie, boierii de neam se sfătuiesc și se jură să
Istoria scrisă de mâna lui Neculce by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9450_a_10775]
-
să învețe, să știe, să înțeleagă, patrioți genuini, inteligenți, deprinși să gîndească într-o combinație unică de realism și idealism, gata să se sacrifice, harnici, curajoși, cu o nestăvilită poftă de viață. Și asta fie că e vorba de un boiernaș ca Alecsandri, de un burghez ca Maiorescu sau de un muncitor sărac ca Petre Ispirescu". Nu era rău deloc de trăit într-o asfel de lume a speranțelor redeșteptate. Scrise cu inteligență și farmec, rod al unor documentări exhaustive, cărțile
Viața și opiniile bonjuriștilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10998_a_12323]
-
mult(e) aș mai cita... Burlescul irupt în lentoarea nostalgică a rememorării te lasă perplex nu doar prin fractura narativă a unei compoziții care părea că-și urmează cursul firesc, dar și prin metamorfoza limbajului. Limba caimacamului este a unui boiernaș fanariot de secol XVIII care notează în catastif intrigile politice, dările stăpânirii, tânguielile și aventurile de alcov. Rememorarea nostalgică și reconstituirea realistă a unei vârste interioare, a unei perioade istorice și a unui spațiu uman trecut, în fine, reflecția amară
Discret, dar te lasă perplex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11885_a_13210]
-
un deziderat. Locul lor este luat de oameni cu simțul măsurii, care sintetizează, rezumă și instaurează. Așa s-a întâmplat cu cel mai cumpănit dintre scriitorii agitatului început de drum al literaturii române moderne, Costache Negruzzi. În multe sectoare culturale, boiernașul se află în primele aliniamente, iar cât privește foiletonistica literară și proza de anvergură estetică este cel dintâi. Din acest motiv, i s-a spus în felurite chipuri: "desțelinător al ogorului literar", "înainte mergătorul", "începătorul prozei românești moderne", "inițiatorul", "fondatorul
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
în chip automat nici erotism, nici pornografie. Dimpotrivă, mai multă voluptate și erotism se află în versurile în care Emil Brumaru descrie obiectele din cămară și mirosurile din bucătărie decât în cele în care se referă explicit la sex. Povestea boiernașului de țară și a fecioarei... este o carte tipărită la o editură specializată în literatură erotică. Mai mult, ea este tipărită în colecția "Eroscop" ceea ce indică deja un posibil orizont de așteptare. De la început trebuie spus însă că realitatea depășește
Erotica antierotică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8380_a_9705]
-
o editură specializată în literatură erotică. Mai mult, ea este tipărită în colecția "Eroscop" ceea ce indică deja un posibil orizont de așteptare. De la început trebuie spus însă că realitatea depășește cu mult orice așteptare. În spiritul generației două miiste, Povestea boiernașului de țară și a fecioarei... este cartea mizerabilis-mului fiziologic. Or, la acest capitol, argumentele unui autor septuagenar sunt mult mai solide decât cele ale unor puști abia ieșiți din adolescență. Vreți pornografie, vă arăt pornografie, pare a le spune venerabilul
Erotica antierotică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8380_a_9705]
-
mai degrabă un om singur și teribil de trist care își reclădește o sexualitate din amintiri, imaginație și pornografia scabroasă care îl agresează la tot pasul. Voluptate-abjecție, atracție-respingere, virilitate-slăbiciune sunt câteva dintre dubletele pe care se întemeiază viziunile din Povestea boiernașului de țară și a fecioarei... În pofida formei impecabile (întregul volum poate fi citit și ca o trecere în revistă a formelor poeziei tradiționale, dar și a clișeelor din filmele pornografice), puține versuri din acest volum pot fi citate într-o
Erotica antierotică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8380_a_9705]
-
Important este să ai simțuri pentru a vedea, mirosi și gusta. Plăcerea și oroarea sunt în mintea omului, care poate transforma aceeași realitate în voluptate maximă sau dezgust. Este greu de spus dacă versurile lui Emil Brumaru din volumul Povestea boiernașului de țară și a fecioarei... sunt pornografie sau o experiență poetică împinsă până foarte departe. Pot fi citate versuri și poeme întregi în care singurul argument al celor ce susțin că nu e vorba de pornografie este acela că... au
Erotica antierotică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8380_a_9705]
-
se întâlnesc forme și motive din marea poezie a lumii, se fac trimiteri directe sau aluzive la numele importante ale literaturii și la operele lor, se țese o pânză existențială care acoperă și frumosul și urâtul. O carte precum Povestea boiernașului de țară și a fecioarei... poate sau nu să placă. Dacă există opere care trebuie lăsate la aprecierea fiecărui cititor, aceasta este, cu siguranță, una dintre ele. A o recomanda este riscant, a o respinge este la fel de riscant. Cititorul este
Erotica antierotică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8380_a_9705]
-
alta: ce va să zică titlul cărții? Chiar și după lectură, ambiguitatea persistă. Vor fi fiind cele două Mântulese cumnatele de secol XVIII care au ridicat biserica din temelii? (Despre acestea, pe numele lor Maria și Stanca, sora și cumnata unui anume boiernaș Mantu, se vorbește de altfel cel mai mult, pe jumătate din întinderea studiului). N-aș putea spune, câtă vreme interpretarea aceasta e concurată de o alta, care opune Mântuleasa fantastă din nuvela lui Mircea Eliade celei reale, de ieri și
Una și una by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6449_a_7774]
-
nicidecum uscăciuni de insectar. Apropierile de Caragiale vor face din Cehov totdeauna, în România, unul dintre autorii cei mai citiți. De pildă - luată la întâmplare - "Chibritul suedez"- nuvelă țesută pe o canava polițistă - amintește și ea de nenea Iancu: Un boiernaș dispare de peste o săptămână. Are loc o cercetare, toate semnele indică o crimă, răpirea cadavrului. Răpitul însă era dosit la amanta măritată cu o autoritate locală tip Agamiță. Scandalul se potolește; soțul, senin, își întreabă necredincioasa "Zoe" de ce a trecut
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
aceasta chiar daca n-am fi știut nimic; dar din nenorocire avem și documente istorice cari adeveresc acest prepus. Astfel cunoaștem, din întîmplare, o anaforă a veliților boieri și un ofis al lui Grigore Vodă Ghica cari veștejesc purtarea unui oarecare boiernaș dinspre Pitești, un vătaf de plai, care, împreună cu un altul, au siluit prin mâglisiri, cum zice anaforaua, și mai ales prin îngroziri, pe moșnenii Caineni să vânză moșia lor moștenească prințesei Frusina Șuțu, adică: Întâi au cumpărat printr' ascuns părțile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și după canoane băthrînești. Sînt vehrificate!" Era una din metodele sale absolut originale de a face praf un vizitator. El, marele Basarab Cantacuzino, prințul cu pretenții îndreptățite de a fi recunoscut în orice clipă principe domnitor, se purta ca un boiernaș de țară, un gospodar din alte vremi, lăsînd impresia unui bonom, a unui caracter simplu, deschis, de încredere deci, inevitabil, conservator. Un conservator în cea mai bună înțelegere a cuvîntului, tradiționalist și constructiv. Pe unul ca Mihai Mihail o vișinată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
trezea de dimineață. El „trăgea din ciubuc cu sete numai cu un ochi deschis” și, „până nu și-ar fi dres cheful, nu te socotea de om” (Alexandru Beldiman, Tragodia, cca 1825) (112, p. 54). La Berlin fiind (1861-1863), tânărul boiernaș Iacob Negruzzi folosea tutunul, dimpotrivă, ca pe un narcotic somnifer. El con- semna în jurnal fumarea unei țigări ca pe un lucru important. „Sunt foarte obosit - scria studentul Negruzzi în jurnal la 1 decem- brie 1861 -, deci nu voi mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din argint, baga, scoică etc., în colecțiile unor muzee din România (256, pp. 23-25). Și într-o nuvelă a lui Eminescu (Cuconul Vasile Creangă, 1875) apare o tabacheră, mai modestă („de tinichea”), dar totuși cu capacul emailat, în posesia unui boiernaș bucovinean din prima jumătate a secolului al XIX-lea : „își scosese din sânii antiriului [...] tabacherea de tinichea zugrăvită c-o turcoaică cu ciubucu-n gură” (275). „Tutunul este prizat mai ales de cărturari”, scria Flaubert, fiind, chipurile, „pricina tuturor bolilor creierului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și bucurându-ne de vecini buni, așa cum am avut de altfel toată viața. Poate pentru că și noi am fost vecini buni pentru ei. Între aceștia de aici, mătușa Ru xanda Meran, moș Grigore Popa, învățător pensionar octogenar, apoi Dumitru Meran, boiernaș scăpătat, apoi încă un Meran, Haralambie, cu al cărui fiu făcusem armata la 3 Vânători. Peste toți, moș Ioniță Meran, om mai presus de orice și doborât totuși de boala fiului Traian, preot. Directorul școlii era Petrică Ciubotaru. Soția sa
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]