149 matches
-
Adevăr grăit-ai, dar n-ai spus însă cine a fost de față când s-a întocmit zapisul. Merită să spun și acest lucru, pentru că scrie Drăgana: „Și această tocmală s-au făcut denainte dumilorsale boierilor celor mari și altor boiernași de curte, mai de gios, și neguțitori și oameni de frunte, care mai gios ș-au pus iscăliturile și pecețile; și eu, ca să să crează am pus degitul”. Cred că ai băgat de seamă că Drăgana nu s-a sfiit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
care mai gios ș-au pus iscăliturile și pecețile; și eu, ca să să crează am pus degitul”. Cred că ai băgat de seamă că Drăgana nu s-a sfiit să-i numească pe boierii mai mici în grad ca fiind „boiernași de curte, mai de gios”, dar spune cu mândrie că „eu, ca să să crează, am pus degitul”. Păi dacă pusul degetului ține loc de iscălitură, de ce s-ar fi ferit s-o spună? Dar Ion Buhuș logofătul s-a înădit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
simt eu asta, era prea urâtă cu părul ăla blond și ochii ei albaștri, slabă și înaltă, la mine, în satul meu de lângă Bacău, în Burdusacii mei, de-a lungul apei Zeletinului, încă de la Ștefan Vidră, primul meu străbun, un boiernaș, doamnă Loredana, nu prea știu despre el, prin toată Răchitoasa de alături, prin Vatra Satului, prin Oprișeștii de Sus și Gunoaia, prin Dealul și Valea Bucșii - până la Podu Turcului - adică pământ, pași, pălmi, cum se zicea odată -, pe acolo pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
mai cu furie (adică în al 2-lea, al 3-lea și al 5-lea); porunci date spițeriilor să fie deschise la orișice oră; deosebita priveghere a spitalelor, spre a avea tot ce le trebuie; dispersarea populației; "rînduirea de osăbiți boiernași la fiștecare cvartal". Cu toate măsurile adoptate, "holera secera fără cruțare și deosăbire în toate clasele lăcuitorilor, iar mai cu seamă în sărăcime", între 17/29 iunie și 24 iunie/6 iulie ajungîndu-se la cifra de 300 de morți pe
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
boierești: nu v-am spus că acesta om de boierie nu este? Plecați la slujbele voastre și lăsați caftanele în mâinile mele! porunci domnitorul, trântind ușa ce ducea la coridorul dinaintea salonului. „Dacă era o copilă sau soție a vreunui boiernaș moldovean, uita Măria Sa să trimită ștafete!” se gândea hatmanul Barnovschi, căutându-l pe diacul Radu pentru a-și pecetlui făgăduiala. Dar diacul se feri de privirea pătrunzătoare a hatmanului, îndemnându-se la post și ascultare Domnului. Zilele trecură netulburate de
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Împrumuta de la cei dintăi; dar socot că le-am putea lua altceva decât straiele, butcele și luxul desfrânat, care vă pregătește un viitor de ticăloșie”2. Cel care veștejește Împrumuturile străine de suprafață, Îngrijorat de viitorul neamului românesc, e zdravănul boiernaș basarabean, domnul Stihescu, opus cu bună știință de către autor elegantului colonel Leșescu, dandy-ul absolut al Ieșilor la 1844. Aceasta să fie chiar convingerea lui Kogălniceanu? Mai mult decât sigur, din moment ce, Încă din 1839, Îl descoperim În Albina românească descriind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
meși și alergau de luau fetele și cucoanele la joc”4. Aduncându-ne aminte că giubelele sunt niște haine lungi și largi din postav, am vrut să aflăm În amănunt ce sunt „meșii”, spre a vedea ce poartă pe dedesubtul giubelelor boiernașii. Surpriză! „Meșii”, descoperim În DEX, sunt „un fel de Încălțăminte fără toc, confecționată din piele subțire și purtată În trecut de bărbați peste ciorapi”. Românii spilcuiți tc "Românii spilcuiți " În tablourile de epocă refăcute la mare distanță În timp, uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
câteva trepte pe scara socială, acolo unde oamenii ocupați se cațără și se mișcă În bătaia vântului asemenea unor tineri marinari agățați Între odgoanele unui vas uriaș, ne vom Întâlni cu doctorul, preotul, avocatul, notarul, micul magistrat, negustorul de vază, boiernașul, eternul funcționar, ofițerul superior etc. Toate aceste personaje sunt niște mecanisme uluitor de perfecționate, la care toate rotițele, În sfârșit, toate pompele, lanțurile, balansierele lustruite, ajustate, unse cu grijă Își efectuează mișcările de revoluție sub aparența onorabilă a unor valtrapuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
rog mult de el, să vină cu noi la reprezentații. Și ne a zis o poveste pe care nici noi n-o știam, deși pe cele mai multe le tot repetă, despre Grigore Manolescu, primul nostru Hamlet adevărat: — E din familia unui boiernaș, Alexandru Manolescu, avea casă pe lângă Schitu Măgureanu și nu-nvăța prea bine, a rămas repetent la Sfântul Sava, aici, lângă noi, unde era elev. Și când era încă în creștere, la 14 ani, s-a dus la Conservator, fără știrea
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
nu ne spune de unde i-a scos, căci nu ne prezintă și documentele care să susțină această filiațiune. Totuși, luînd de bază acest arbore genealogic, George Munteanu crede că "pe linia maternă știrile sigure (s. n.) încep tot de la străbunicul poetului, boiernașul de țară, Ion Iurașcu, și continuă cu fiul său, stolnicul Vasile Iurașcu din Joldești"29. Cînd cărțile se scriu din alte cărți, neverificate, nu se poate ajunge la concluzii sigure. Revenind la acest din urmă arbore genealogic, Augustin Z. N.
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Costache Balș, prin 1837, a intervenit la Domnie și a obținut pentru Gh. Eminovici, deocamdată, titlul de sulger. Evident că avînd acest titlu, Eminovici nu mai era un oarecare. Putea să intre în relații de căsătorie cu o fată de boiernaș. S-a căsătorit, la 26 iunie 1840, cu Raluca, fiica stolnicului Vasile Iurașcu. Dar Eminovici era om ambițios; voia să urce tot mai sus, pe scara socială. Pentru aceasta îi trebuia un rang mai mare. De aceea, după alte intervenții
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
carte la borcan, Editura Humanitas, București, 2003; Submarinul erotic, Editura Cartea Românească, București, 2005; Infernala comedie, Editura Brumar, Timișoara, 2005; Cântece de adolescent, Editura Brumar, Timișoara, 2007; Ne logodim cu un inel din iarbă, Editura EIS ART, Iași, 2008; Povestea boiernașului de țară și a fecioarei cu lindic zglobiu, Editura Trei, București, 2008; Opere I. Julien Ospitalierul; Opere II. Submarinul erotic, Opere III. Cerșetorul de cafea, Editura Polirom, Iași, 2009-2012; Rezervația de îngeri, Editura Humanitas, București, 2013. Alte volume: Cerșetorul de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în toată erotica lui Emil Brumaru, inclusiv în cea nerușinat lascivă ori de-a dreptul trivială din ultimele volume: Submarinul erotic, Editura Cartea Românească, București, 2005; Infernala comedie, Editura Brumar, Timișoara, 2005; Cântece de adolescent, Editura Brumar, Timișoara, 2007; Povestea boiernașului de țară și a fecioarei cu lindic zglobiu, Editura Trei, București, 2008. Chiar și acolo, totuși, se pot ușor identifica insule de o rară sensibilitate și fantezie asociativă: "Ți-e trupul scos din muzici / De flaute subțiri / De-aceea de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ȘERBĂNESCU, Theodor (29.XII.1839, Tecuci - 2.VII.1901, Brăila), poet. Era unul din cei optsprezece copii ai Smarandei și ai boiernașului Eni Șerban, devenit Șerbănescu. A urmat școala primară în orașul natal și Academia Mihăileană din Iași. Elev al Școlii Militare din același oraș, a terminat-o în 1861. Fire boemă, recalcitrantă față de rigorile vieții militare, mai ales din cauza piedicilor pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289636_a_290965]
-
tributară doctrinei materialismului dialectic - după ce trecuse mai înainte prin cea a naționalismului critic interbelic și mai apoi prin cea a naționalismului fanatic exprimat în crezul legionar - arată că ridicarea unei noi pături sociale de români transilvăneni orășeni alcătuită din boieri, boiernași, producători, meșteșugari și târgoveți a condus la disatisfacția generală față de slavona liturgică, inadecvată tranzacțiilor comerciale. Motivați de interese materiale, aceștia nu mai puteau fi satisfăcuți de limba slavonă, "bună pentru momentele solemne ale rugăciunilor cântate în abur de tămâie" (Panaitescu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în două acte, invariabil în edițiile succesive ale teatrului său. O noapte furtunoasă aduce pentru prima dată pe scenă burghezi „onorabili“, prezentați în ipostaze comice și dur criticate. Până atunci, comedia românească a așezat în primplan figuri de boieri învechiți, boiernași ridicoli și țărani. În prima lui piesă, Caragiale se oprește asupra burgheziei liberale la trei decenii după revoluția din 1848. O noapte furtunoasă râde de burghezie, de moravurile ei ipocrite și ridicole, înlătură vălul fals de respectabilitate și moralitate și
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
muieri pre slabe dă minte, Luați sama la heste cuvinte!” Femeia modistă (la modă!) Începe să devină ținta unor lungi poeme satirice, cum este acela, sub formă dialogată, localizată (după Ignacy Kraiki) de Costachi Stamati: Dialogul unui holtei cu un boiernaș avut, Însoțit cu o coană de Înalt neam. Femeia la modă e scandalizată de vorbele groase ale bărbatului și, cînd pleacă la țară, umple careta englezească de gavonoșe, șipuri, butelcuțe, capele, bonete, crinoline și festoane. Are pretenția să doarmă În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
asupra personajelor și scenelor. Pitarul Enache Damian, "de 55 ani; poartă haine largi: antereu, brâu și căciulă brumărie", trăiește la moșia sa din Moldova. Pitarul Enache Damian e un produs nealterat, ori foarte puțin alterat al solului românesc. E un boiernaș de modă veche, care-și îngrijește de moșie, e, la urma urmei, un țăran, stăpân însă și bogat, departe de influența fanariotă a capitalei. Viața lui, în adevăr, e patriarhală. 1 Teatru, III, p. 987. 2 Scrieri, I, p. 344
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
-o material și sufletește; această mare parte se zbate, cum poate, să supraviețuiască; iată și culmea discrepanței: zilele trecute, mă abordează "un fost" al regimului Iliescu, acum lăsat la vatră, dar cu, mă rog, coada-n sus: înveșmîntat ca un boiernaș de primă generație palton cu guler de blană, baston îmbulbat cu argint, un fel de "țilindru" pe capul cu țăcălie: ce mai, conu' Bîrzoi (ot Bîrzoieni). - această lume pestriță umblă (și) pe trotuare; dar trotuarele, vai, trotuarele sînt o calamitate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să se supuie Maiestății Noastre Imperiale. Noi, văzând această creștinească râvnă din parte-i, îl primim sub grațioasa noastră apărare și consimțim la articolele ce ne-au propus în chipul următor: Art. I. Luminatul prinț al Moldovei cu toți boierii, boiernașii și cu oamenii de toate clasele poporului Moldovei și cu toate orașele și locurile acelui pământ, ca supus credincios, de astăzi se va socoti sub apărarea Maiestății Noastre Imperiale și, după primirea acestui al Nostru act, ne va face nouă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
groază pe țăranii mizeri ce rîvnesc și mai mult decît ei încă la pămînturile claselor privilegiate 179. Dar fiindcă dorința de a se substitui acestor clase în calitate de corp politic îi obsedează mai mult decît atracția de a stăpîni fermele, asemenea boiernașilor de țară, pentru ei se pune în primul rînd problema de a-i face pe reprezentanții Marii Terori din vara lui 1789 să se ocupe de reforma agrară cu totul specială în care ei fac jocurile. Ei urmăresc să renunțe
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
distrugere a vechiului regim cu proprietatea sa uzufructuară (Zeletin, 1925/1991, p. 67). Acest proiect de factură raționalist-liberală a început opera de modernizare prin apariția în cadrul societății românești a câtorva fenomene noi: a) nașterea burgheziei românești, denumită în epocă clasa boiernașilor comercializați sau a micilor boieri agrarieni, apărători ai principiilor liberale și interesați de negoțul cu produse agricole; b) geneza unor practici sociale moderne, precum producții agricole pentru schimb, extinderea circulației mărfurilor, „plămădind pas cu pas o nouă bază de forța
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
analiza teoretică a modernizării societății românești (1925/1991). Analiza sa ține seama de contextul socioeconomic particular al societății europene și românești de după 1829, care a generat procese fundamentale ale dezvoltării sociale: sciziunea clasei boierești în boierii mari și cei mici (boiernași) și emergența burgheziei române ca clasă stratificată în grupul agrarienilor comercializați, grupul cămătarilor, birocrația și oligarhia politică. Teza pe care o susține și o validează Zeletin se referă nu la aserțiunea marxistă a luptei de clasă dintre boierime și burghezie
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tributară doctrinei materialismului dialectic după ce trecuse mai înainte prin cea a naționalismului critic interbelic și mai apoi prin cea a naționalismului fanatic exprimat în crezul legionar arată că ridicarea unei noi pături sociale de români transilvăneni orășeni alcătuită din boieri, boiernași, producători, meșteșugari și târgoveți a condus la disatisfacția generală față de slavona liturgică, inadecvată tranzacțiilor comerciale. Motivați de interese materiale, aceștia nu mai puteau fi satisfăcuți de limba slavonă, "bună pentru momentele solemne ale rugăciunilor cântate în abur de tămâie" (Panaitescu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]