1,186 matches
-
ton împăciuitor, deși puțintel iritat. - Uite ce e, bunicule, simțurile ne înșeală foarte des. Noi, oamenii, suntem mult prea creduli. Ca să dau crezare unor mărturii ca a dumitale, trebuie să am dovezi mai sigure. Fără supărare. Ramirín s-a așezat bolborosind în legea lui. Atunci tușa Paula, cu glasul ei pițigăiat, l-a îmboldit. - Vorbește-i despre ou, Ramíro, despre oul din lac. Căutătorul de minuni s-a uitat la ea cu vădit interes, apoi s-a adresat lui Ramirín. - Oul
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
conștiința actantului liric care și-o asumă, cultivînd-o în contul unei derutante diversități de motive, concepte și instrumente ale discursului (dovadă a "ruperii zăgazurilor" la nivel de poetică). Doar printr-o scrutare analitică putem discerne în masa acestor imagini învălmășite, bolborosind de sensuri obscure și nu o dată contradictorii, ce nu mai aspiră la o coerență resimțită drept factice, cele două repere consacrate ale Septentrionului abordat. Mai întîi e vorba de acel Nord înfiorător al Vechiului Testament. Adică de un lăcaș al
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
spun./ Înconjurăm Turnul cu ceas. Cadranul/ scorojit pare găvanul unui ochi orb./ Pare un ovar gata de fecundat, rîde Timotei./ Să-i umplem gura știrbă cu poemele/ noastre, țipă Varlaam. Prostii, Nordul e/ o mlaștină, o iarbă cleioasă, continuă să/ bolborosească Ion" (Pieziș, Nordul stă pe litere). Din răsfăț stilistic, e trecut și în cheia următoarelor incompatibilități: "Nordul nu e o temă, nu poate deveni proiect; el nu/ se lasă peste terase ca un lințoliu; nu atîrnă/ peste vîrfuri de brad
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
fie că sunt rezultatul unui calcul pervers de-a îmbrobodi, împrăștiat, pe toată lumea, ele relevă dimensiunea jalnică a politicianului român. Ba vrea protecție socială maximă, ba cere sacrificii, ba e pentru deconspirarea dosarelor Securității, ba e contra, în Adrian Năstase bolborosesc limbile împleticite ale unui ceas blocat la ora dictaturii eșuate. Pentru că oricât de sus se va cățăra în spinarea lui Adrian Sârbu, oricât de puternice sunt emițătoarele TVR-ului, oricât de mulți lingușitori va mobiliza, oricâtă slugărnicie va impune partidului
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
Gabriel Chifu Acum locuiesc într-un bloc nou, la etajul 5. De la fereastră văd scheletele celorlalte clădiri, neterminate, din „ansamblul rezidențial”, văd gropile de fundație - guri de monstru bolborosind întunecate propoziții fără șir, văd câteva depozite abandonate, luate în stăpânire de câini, văd casele mahalalei, o, mahalaua s-a întins peste tot, până în centru și până în creierele noastre, iar mai încolo văd turla argintie a unei biserici, Piața Obor
Dumnezeul poeților (un poem epic și autobiografic) by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/3805_a_5130]
-
de-acuma apa o să izvorască iarăși curată și pînă pe seară cînd e adăpatul fîntîna e plină și apa e bună și-o să ne stîmpere setea Gata. Am făcut-o și pe-asta Dimineața noi nu ne trezim laolaltă deodată bolborosesc eu uitîndu-mă înspre mine dimineața creierul meu stă în ceață pe vale iar sufletul melițat ca un haldure de roțile beznei se adună cu genunchii la gură dedesubt sub prundul tărcat al fîntînii Nu mișcă: noaptea înfundă izvoarele și pivnițele
Treimea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/5013_a_6338]
-
În razele din soare de care se apuc' Și-arhanghelii, să-și zbată-n amiază săbiuța. C-un cocoloș de pîine-s muiate muște-n zbor Razant la geamul verde al zilelor gustoase; Oh, cad în mari cazane de bulion sonor, Bolborosind în flăcări cu noduri de mătase. Și-un tren marfar și-aruncă frînarul ca pe-o cîrpă Pe liniile luci. Traversele-s sub pacuri Și parcă se aude și-un început de bîrfă Cînd sufletul prin pînze de vechi mărar
Nu-i de glumit c-un fluture, te bagă-n balamuc… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6926_a_8251]
-
dispărut silențios în frunzișuri și ierburi acolo unde tu în urmă cu un an ai adormit îngerește cu fața spre cer iar eu căutam urme ( și mai ) adânci prin vegetația arsă de pe platou Și iată - vei auzi o gură bătrână bolborosind - și iată cum orice poveste își năruie cu un sadic rafinament propriile-i personaje celeste și iată cum le-azvârle sub streșini de periferie cum le uită acolo cum le ispitește să se-mbete crunt cu tot soiul de amintiri
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/6884_a_8209]
-
parcă în tine însuți - cum pentru orice minusculă fericire e pregătită de mult - în anxioase culise - o cădere banală de cortină și câteva ropote de aplauze hilare vor înghiți într-un vuiet grotesc toată scena toată tărășenia și iată - va bolborosi chiar gura ta fără tine - și iată - chiar te și vezi - cum vei coborî lent ori poate în trombă pe un peron pe cât de străin pe atât de recognoscibil (cândva chiar ai visat o astfel de hartă polară ) și pașii
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/6884_a_8209]
-
că viitorul încă nu e trecut neînduplecați precum șarpele căruia i s-au furat puii pe umede pietre își amintesc timpul când încă nu aveau gânduri ubicuitatea, plasma lucrurilor devenite ființe nimic nu le poate sta împotrivă sunt mustul viu bolborosind prin verigile cramei, de-a lungul zilei și de-a lungul nopții meșteresc ce nimeni nu știe, neștiind că între cei fără de chip numai țipătul preschimbat în apoteoză pe toate le însumă apoi în locul promis au venit fiii zilei a
Sacrificiul by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/6990_a_8315]
-
ademenesc ciobanii de la stîne Ca să le dea plăceri anume numai lor, Înghesuindu-le în scorburi cu pridvor; Iar bravi pitici fac tumbe înțelepte Și umplu cu năzbîtii vechi iatace În care gingașe și cam buimace Prințesele încep să se deștepte, Bolborosind dulci rugăciuni și aspre șoapte În timp ce-și spală degetele-n lapte...
Poveștile n-au cum să se termine… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7289_a_8614]
-
da cu degetul arătător de căpcânul din răspântie în ziduri inexistente către gurile de canal în viforul bezmetic al zilelor fără istorie fără adevăr cu iarna trădărilor pe urme cu omuleții coborâți dintr-un vis rău aținându-ți calea când bolborosești în sughițuri un cântecel de înstrăinare și pierzanie a ta de tine dar dacă tu ai să treci strada pe unde a luat-o șarpele galben cu floarea de colț de sub inima mea și se grăbește să iasă în afara acestei
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/7471_a_8796]
-
sihăstriilor, în nici un caz România concretă, murdară, a gunoaielor și molozului, a funcționarilor de la de la ICRAL, a securiștilor și activiștilor de partid care cîntau la beție cu gura larg deschisă „și noi sîntem români” (...) România sfîrșitului de mileniu în care bolboroseau naționalismul și brutalitatea, rîgîiau mîrlanii iar oamenii de bun simț își dădeau ochii peste cap, neștiind ce să facă, așa cum nici ea nu știa, dar pleca, se azvîrlea cu capul înainte pentru a sparge sticla de proastă calitate a destinului
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
gura mea i-am spus: La mine sub pat se mișcă uneori ceva. - Ea a făcut: Sst! și a șoptit: Sub patul tău e unul noaptea. Sînt avertizat. De atunci am un somn agitat. Nu vreau să mă trădez. Cine știe ce bolborosesc în somn. Bolborosesc uneori și cînd sînt doar pe jumătate adormit. Poate mi-a ieșit din gură cuvîntul pizdă. Mă bucur că am uitat numele femeii cu pizda cea mai fină. Nu vreau s-o trădez nici în ruptul capului
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
am spus: La mine sub pat se mișcă uneori ceva. - Ea a făcut: Sst! și a șoptit: Sub patul tău e unul noaptea. Sînt avertizat. De atunci am un somn agitat. Nu vreau să mă trădez. Cine știe ce bolborosesc în somn. Bolborosesc uneori și cînd sînt doar pe jumătate adormit. Poate mi-a ieșit din gură cuvîntul pizdă. Mă bucur că am uitat numele femeii cu pizda cea mai fină. Nu vreau s-o trădez nici în ruptul capului. Musca e complicea
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
cele din urmă, pe foaia de cort, se apucă să se schimbe pentru dejunul la care îi invitase turcoaica singuratică, fără bărbat, fără copii, fără alt neam ori viață, decât Coranul ei străvechi, jerpelit și ce ghicea zilnic în el, bolborosind ceva pe turcește... Sisi pretindea că, tot auzind-o ghicind, apucase să priceapă câte ceva... Abia atunci zări pe măsuța de lucru jurnalul ei, un caiet gros, negru, deschis ca la jumătate, scânteietor luminat de razele soarelui de amiază bătând pe
Asfințit cu ghioc (II) (de citit iarna) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12109_a_13434]
-
Executiv s-a întâlnit la Sinaia, singurul loc-cadru unde membrii săi au putut să afle, emoționați, că sunt colegi de serviciu - la București, de exemplu, fiind prea... eterogeni. Nici noi nu ne mai pricepeam mare lucru unii pe alții: Haralampy bolborosea ceva în hieroglife căutând telecomanda pe sub șifonierul în care nevastă-sa interpreta o manea încercând să-l imite pe Adrian de Vito (?) și pe Nicolae Guță la emisiunea pe care o realiza cu aplomb la Etno Tv. Spre ziuă s-
Revelionul neputințelor televizate by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12145_a_13470]
-
întîmplător? - și am întrebat sfios despre un tramvai în care se joacă o piesă de teatru. "Habar n-am de-așa ceva. Eu am văzut un tramvai cu niște manechine îmbrăcate în rochii de mireasă, care stau lipite de geam și bolborosesc. Ce să caute teatru' în tramvai, donșoară, sau poate ai tras ceva mai mult ca mine, hai ?!" În timpul acesta, a dat și din mînă, arătîndu-mi nu foarte vag și o direcție, pe care am urmat-o. Așa am ajuns într-
Un tramvai numit Popescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12139_a_13464]
-
lui Francesco Sorți, despre care am citit că a fost muzicolog. VZ: Da, sunt tot felul de citate și nu doar din muzică. Sunt salturi peste timp care-ți fac cu ochiul. De pildă, la un moment dat, personajul care bolborosește ininteligibil, spune, înainte de a-și da duhul, ceva ce "interpretul" reda în latino-italiană (latino-română, în frumoasa traducere a lui Geo Vasile), astfele: "Că lacrimile în ploaie". Întreaga scenă și frază din final sunt citate din filmul Blade Runner. Mai tarziu
Un român care a facut vâlvă by Michaela Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/12268_a_13593]
-
dramă, nicidecum ca un pastel, spus și gîndit, nu descris. Doar cîteodată pripit, vara, deși ,chiar cînd îl potopesc, cereștii, uriașii grădinari de abur doar stropesc pămîntul", cîteodată gol, sau prăfuit, umplut de pămînt, iarna și în rest abia mișcător, bolborosind, în toamnele lungi, în primăverile verzui, parșive. Cînd gurgui parfumat de chiparoasă, ispititor, și alb, și plin, cînd chiparos vînturat a bocire. Cînd pîlnie din ibrișin, a cărei bortă cine știe unde duce, cînd ilustrată de carton, dincolo de care crezi că nu
Ca apa pentru ceai by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11431_a_12756]
-
-l croise până acolo, scormonind zile și zile, ca un explorator de renume, spre a ajunge în pivnița prea bunei cucoane, se făcea sub o țeavă groasă de apă de sub pământ, ducând chiar într-acolo. Câteodată, în timp ce scormonea, auzea apa bolborosind prin țeavă. Atunci era sigur că ea spăla rufe, ori, cum fac oamenii, care, una, două, în loc să folosească repede lăbuțele, ca să se spele, toarnă pe ei la apă de te miri că nu se îneacă în ea... ...Na, că trecui
Șoricelul Valerică de citit vara by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11585_a_12910]
-
nimicuri gigantice, fapt care l-a făcut pe Haralampy să soarbă setos niște pălincă și să înceapă apoi să declame în limba arabă versuri proprii: Pe o stradă lungă-scurtă Niște inși mergeau venind Și-n tăcerea lor profundă Se-auzeau bolborosind... Evident că prietenul nu făcea aluzii și exagera în privința bolboroselilor, dar poeții mai și fabulează din când în când, nu-i așa ? Ca și marii jurnaliști, precum domnul Cornel Nistorescu în seara zilei de 31 mai când, în cadrul emisiunii "Miezul
Folclor și alte povestiri televizate - din pădurea românească by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11641_a_12966]
-
Textul e carnal și se naște aidoma unui prunc: Va trebui să-mi fac cuvîntul cu carne din carnea mea/ și sînge din sîngele meu/ El mă va umple. Cuvîntul acesta va fi sufletul meu/ îl voi naște pe gură". "Bolborosind cuvinte nerușinate pe nas și pe gură", după cum mărturisește cu franchețe, Floarea }uțuianu are aerul unei nimfe ce se pune pe sine în scenă cu o dezinvoltură care poate fi taxată de pudibonzi drept indecență, deși tocmai această postură psihosomatică
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
creația lui Cornel Popescu este cea mai bună dintre toate cele șase interpretări de până acum ale acestui rol complex și dificil. M-a privit câteva clipe fix cu ochii săi shakespeariani, fără să zică o vorbă. Complet fâstâcită am bolborosit câteva vorbe apreciative. M-a primit cu deschidere În acel tumultuos anturaj, care avea să-mi devină casa de ucenicie artistică. Întruniri, discuții, proiecte, detalii regizorale, turnee, forfotă, repetiții... tot atâtea secvențe de formare, lecții de viață, pe care le-
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
să mă prefac În troliu nu-mi trebuie ghitara-rosinantă eu sparg cu mușchiul șapte mori de vânt iar tu ca o poetă elegantă să-mi cânți iubirea Într-un vag cuvânt iubite-te-aș ca magmele de gheață să nu bolborosești niciun cuvânt și din morgana tundrelor de viață În doi să ne prelingem În mormânt dorit-ai cartea și ți-am cumpărat eu n-am cerșit la porți pentru biștari În veci te-ador cum lecturezi În pat și nu
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]