39 matches
-
de oboseală și bolnav, își mângâie calul și, presimțindu-și pieirea, îl dăruiește soldatului de ordonanță; după trei zile, se stinge din viață. Vărul său, Lăcusteanu indică drept cauză a morții una mai prozaică - fiind în lagărul Craiovii s-au bolnăvit de disinterie. Un cercetător buzoian, Petre Ștefan, în siajul creat de confesiunea de mai sus, opinează: Cârlova se îmbolnăvise de holeră, într-o aglomerație, balul probabil. Perioada de incubație a bolii este de la 3 la 14 zile, iar manifestările, cele
VASILE CÂRLOVA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Vasile_carlova.html [Corola-blog/BlogPost/366839_a_368168]
-
toți și toate. Și ție îți mulțumesc, Căci tu mă iubești. Tu mă ocrotești, Și mereu mă ierți. Laudă ție, Laudă. De-acum și-n veșnicie, De-acum și-n veci de veci. Mereu eu mă lovesc, Mereu mă m-bolnăvesc. Dar tu-mi dai vindecare, Și mă întărești. Aleluia, Aleluia. De-acum și-n veșnicie, De-acum și-n veci de veci. Eu mă tot rătăcesc, Și îți tot greșesc. Dar tu mă luminezi, Și iarași mă îndrepți. Pe a
ATOTPUTERNIC de FLORICA REINPRECHT în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Atotputernic_.html [Corola-blog/BlogPost/355927_a_357256]
-
mai morale, adică convingerea că orice război, chiar cu biruință, este o nenorocire națională, nu va împiedeca ivirea necesară, în răstimpuri, a acestei nenorociri, așa precum convingerea unui om că boala e o nenorocire nu-l apără de a se bolnăvi atunci când economia organismului lui, din cauze exterioare sau interioare, este stricată. Aceea ce va putea face convingerea pe care ilustrul mareșal o speră de la o dezvoltare istorică de secoli nouă ne pare a fi poate aceea ce cu privire la al doilea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
1881] ["RUPTURA ÎNTRE D. BRĂTIANU ȘI PARTIDUL SĂU... "] Ruptura între d. Brătianu și partidul său nu putea să dureze mult. "Găsit-au Filip pre Naftanail" zice Sciptura; regăsitu-s-au în sfârșit cancelarul de la Măgura cu iubiții săi Pătărlăgeni. Cine se va bolnăvi din pricina împăcăciunii e cestiunea dunăreană. Pentru a reîmprospăta în memoria cititorilor deosebirea între vederile cabinetului Brătianu - Boerescu și acelea ale șefilor majorității reproducem mai la vale pasajele acelea din discursul d-lui Chițu prin care d. Boerescu e acuzat, în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în conținutul său lexical planul semantic al expresiei impersonale din care face, de obicei, parte: sete, dor, frică, teamă etc.: „Și doar mă și sileam eu într-o părere, s-o fac a înțălege pe mama că pot să mă bolnăvesc de dorul ei...” (I. Creangă, 77), „...Puținii care își arătaseră teama că lucrurile mergeau din rău în mai rău au preferat să fie prudenți și să tacă.” (O. Paler, Viața..., 109) • un substantiv format prin sufixul de agent - (i,ă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
îți face nevasta o fată; fără urechi, băiat. Ace aflate înfipte în pămînt sau gard nu este bine a le lua, căci se crede că ele ar fi pline de boale, și acel ce le ia se poate apoi greu bolnăvi, ba chiar poate muri. Acul cînd îl dai împrumut să-l înfigi în ceva, și de acolo să-l ieie cel căruia îl împrumuți, de voiești a nu te sfădi cu el. Dacă se dă cuiva un ac, apoi e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
au alungat mititeii. Mai sînt lăsate și de turci, dar murind, n-au mai fost scoase. Cel care găsește vreo comoară în pămînt să nu astupe urma vasului în care au fost banii, căci atunci va pierde banii, se va bolnăvi și va muri. în sara de Paști și Sf. Gheorghe se duc oamenii la pîndă pe cîmp, căci cred că atunci ard comorile. Spre sărbători mari ard comorile. Cine pîndește poate avea bani mulți. Dacă comorile ard de cu sară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va fi ascultător, ci va călca cuvîntul părinților. Să nu-i dai mîncare, să nu-i faci cruce, să nu-l culci pe partea stîngă, că se face nătîng. Copiii cărora li se schimbă numele cresc ușor și nu se bolnăvesc lesne. Se crede că nu este bine ca un copil să treacă pe sub ață cînd se deapănă ea pe ghem, că apoi el nu ar crește. Dacă trec alți copii peste un copil, acesta se închircește ori rămîne ghebos. Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scape și să vie să vadă fața mortului, căci moare și el. La nuntă și la moarte se scot din fiare ăi de sînt lunateci, bineînțeles numai cei dintr-o familie, căci dacă nu se scot din fiare se îm bolnăvesc și chiar mor. Pe copil îl scoate din fiare fata, pe fată, copilul. Cînd doi frați sînt lunateci și unul moare, îl pune pe cel rămas în fiare cu cel mort, ca să nu moară și el. Dacă mirele și mireasa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oaie ori i se face alt rău, păgubașul ține zile asupra celui ce i-a făcut rău, și acelea le ține marțea, și trebuie să fie șapte marți dupăolaltă; și crede că-n a treia marți se prăpădește ori se bolnăvește cel vinovat dacă nu merge la păgubaș să se roage de iertare. Să faci bine marțea, că-i curățitoare. Să nu începi la plug marțea, că nu se fac bucatele. Să nu începi de lucru de marți, că nu-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cineva peste paiele cruciș aflate în casă și nu despărțește cu piciorul crucea de paie, ci trece peste dînsa, se crede că acela în curînd va muri. Dacă vreun bolnav nu vrea căpătîi, puține zile are. Dacă cineva s-a bolnăvit greu și s-a întors singur cu fața la părete, apoi se crede că va muri; dacă însă s-a așezat cu fața în casă, apoi se crede că se va însănătoșa. Cînd un bolnav se împărtășește, și anafora ce este în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lui, iară dacă scîncește el, îngerii îi zic că ieu pe mama lui. Nu se sărută copiii cînd dorm, că le iei somnul. Nu-i bine să dormi la asfințitul soarelui, că te îmbolnăvești. Să nu dormi mult, că te bolnăvești de gălbănare. Ca să dormi liniștit și să nu ai visuri rele, să faci de trei ori semnul crucii pe pernă. De te culci pe partea dreaptă, atunci mîna dreaptă ți-i ferită de diavol și o poți scoate ca să-ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
păstrezi ceva cu care s-a atins spînzuratul. Din toate sinuciderile, numai spînzuratul se crede că se dăruiește dracului. Splină Bărbații să nu mănînce splină, că nu pot merge călare. Oamenii care mănîncă splină de la animale se însplinează [se îm bolnăvesc de splină]. Să nu mănînci splină de animal, căci ți se pune splina cînd vei alerga. Splina porcului nu trebuie mîncată de bărbați și copii, căci li se lungesc ori le cresc mustă țile cît splina. Spor Dacă te spurcă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fel de apă în gură de cîteva ori, și apoi se va vindeca. Stup Dacă îi fură cuiva din fruptul său din stupi, apoi nu-i merge bine. Stupit Cînd te sparii, să-ți scuipi în sîn, ca să nu te bolnăvești de frică. Se crede că pușcheiul de pe limbă se pierde dacă se stupește. Cînd se lovesc doi inși în capete, să scuipe în sus, că altfel nu mai cresc. Se crede că dacă a căzut cineva jos și stupește pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
coc țîțele vacii. Dacă curge laptele cu sînge cînd mulgi vaca, să știi că a trecut vreo rîndunică pe sub vacă; atunci să mulgi vaca printr-o pietricică găurită, ca să-i treacă. Cînd ți se dă lapte, nu mulțămi, căci se bolnăvește vaca. Ca vaca să nu fie mușcată de șerpe, să o speli cu piele de arici. Cînd o vacă se pierde de la pășune, ca să n-o mănînce lupii, să se puie pe vatră trei cărbuni aprinși, apoi să se acopere
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și că i-a murit cățelul. Cealaltă e de la un prieten căruia îi ceruse vești despre obiectul pasiunii sale: „Mângâie-te, simțitoriule Verter, Șarlota ta nici a murit, nici s-a înjunghiat, nici și-a făcut seamă, nici s-a bolnăvit (decât numai când i-a murit cățelușul), ci din împrotivă, a doua zi s-a aruncat în brațele unui tânăr ofițer de lănceri...“ Doi autori, un romantic și un clasic, s-au asociat în scrierea acestei nuvele. Dar rolul de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ploae torențială, care a început în noaptea de 14-15 și a durat ziua toată și până în noaptea de 16, ploae grozavă, cu vânt și răceală. Uzi până la piele soldați și ofițeri au intrat în bivuac. Cum de nu s-au bolnăvit și n-au murit oamenii în ploaia, umezeala și glodul acela, nu înțeleg! La Balta de lângă Zimnicea am petrecut 8 zile, cu frumoase zile line cu răsărituri și asfințituri pe baltă, dar cu niște înspăimântătoare roiuri de țânțari și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a murit. "Sunt încredințat că diavolul l-a și fiert în caldare și l-a mâncat. Ba nu, asta nu se poate, căci era așa de rău și de înveninat că dacă l-ar fi mâncat satana, s-ar fi bolnăvit." Nevasta lui Gavriluță a rămas stearpă. Nu-i vina maică-sa, care a dus-o la mănăstiri și a închinat-o la icoane și moaște; nici vina sa, căci nu s-a mărginit numai la soțul său iubit, ci a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai bine...” La un bărbat „Zbiară oile-n perdele Și casa-i plină de jele. Și rag vacile-n ocol, Casa e plină de dor. Mândră cas-ai mai avut Și-aceea nu ți-a plăcut De când mi te-ai bolnăvit La stoleriu ai poruncit Să despice brad în două Și să-ți facă alta nouă. Far de uși, far de ferești, Loc unde să putrezești; Nici n-ai ușă de ieșit, Nici fereastră de privit, Numai loc de putrezit”. 34
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
era - se vede treaba - un frecventator al femeilor de moravuri ușoare, de la care luase o boală venerică (prostituatele erau transmițătoarele incriminate ale sifilisului), pe care i-a dat-o văduvei: „Și osebit de aceasta, fiindcă cu boala sfrinții, ar fi bolnăvit-o și pă dânsa și ar fi cheltuit de la dânsa taleri 60 până s-au tămăduit”. Primul agent al instituției care se ocupa de astfel de treburi - „protopopu județului” (un om al Bisericii) - a încercat o rezolvare cu acordul părților
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
imbrihorul cel mic al lui la Constandin-vodă Brâncoveanul, domnul Țării Rumânești, să-l ridice, să-l ducă la Odriiu, unde era împăratul, și pentru ce pricină nu știia nimeni, căruia domnului mare întristăciune i-au venit, atâta cât s-au bolnăvit. De-abia s-au îndreptat în câtăva vreme și au purces cu voie făr' de voie de s-au dus. Acolo mergând, o lună de zile au șăzut și nici un răspuns de nimica nu lua, nici priimiia nimeni ca să meargă
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
conțopiști se sfîrșește, astfel, dramatic prin apariția spaimei care anulează într-o secundă buna dispoziție și "uzul rațiunii". Aflăm, din spusele martorului, că Mișu mai dăduse probe de frică electrizantă și că într-un rînd amenințat cu bătaia "s-a bolnăvit la gălbinare" care "i-a trecut (numai) cu cîrmîz și cu acrituri". Învăluită în acest amestec sordid de limbaj mahalagesc și de moravuri suburbane, teama paroxistică nu-și pierde decizia mișcărilor și, străbătînd straturile ridicolului iese violent la suprafață. Chiar dacă
Caragiale și sindromul spaimei by V. Mîndra () [Corola-journal/Imaginative/15271_a_16596]
-
ca de șoric sărise gardul la vecini și se întinsese în iarbă. Cu ochi răi de ficat putred, proprietarul cârâi la dânsul, dar tânărul îl privi nepăsător. Hamletizând, unul dintre salahori medita moale, moldovenește, cu o cărămidă în mână : - Se bolnăvește omul de râs dacă-i vine asta în cap. Altul povestea moartea lui frate-său : - ...La patruj’ dă metri mai jos apa dedea în vârtej. Și Niculae, ce i-o fi trăznit, se zvârle de pe mal chiar în locul ăla. Nea
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
patria-mamă, decedatul, bucurându-se în măsura cea mai largă de dragostea și încrederea concetățenilor săi, a deținut situația de primar cu toată vrednicia prin aproape tot timpul ce s-a scurs de-atunci încoace până în vara anului 1929, când se bolnăvi de cord, fără a-și mai reveni. Ca primar al comunei târgului Vama a prezidat, colaborând cu zel și abnegațiune, la înzestrarea comunei cu 3 școli primare de stat de 1,3 și 6 clase, la crearea unui parc în jurul
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
că l-a poftit pă Rica la cabana Moncha, cu toate că nu ne văzusem nici baremi Într-o cutie cu chibrite. Don Commendatore - tata lu Rica, vă aduceți aminte - să dădea de ceasu morții să le facă lipeala, iar Rica mă bolnăvise cu orhidelele care i le trimitea zilnic lu Pumita, așa că am făcut opinie separată cu Bonfanti, da bisericuța noastră ie altă plachie dă pește. — Trageți-vă sufletul, doamnă, a intervenit respectuos Parodi. Don Anglada, acum, că nu mai burnițează, ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]