39 matches
-
imbrihorul cel mic al lui la Constandin-vodă Brâncoveanul, domnul Țării Rumânești, să-l ridice, să-l ducă la Odriiu, unde era împăratul, și pentru ce pricină nu știia nimeni, căruia domnului mare întristăciune i-au venit, atâta cât s-au bolnăvit. De-abia s-au îndreptat în câtăva vreme și au purces cu voie făr' de voie de s-au dus. Acolo mergând, o lună de zile au șăzut și nici un răspuns de nimica nu lua, nici priimiia nimeni ca să meargă
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
ori pe zi? Asta nu coastă? Și baltă pentru scăldătoarea dumnealui de unde să iau? Poate mă sfătuiești dumneata c-ar fi bine să-l leg c-o curelușă și să-l scot la promenada în fiecare dimineață, să nu se bolnăvească de plictis! Sigur, că altă treabă n-am! Ori poate să tocmesc pe cineva să-i poarte grijă dumnealui, gănsacului, pănă la toamnă, doar banii stau la mine grămezi-grămezi, și numai ce-mi bat capul cum să scap de dânșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mai ales cu iarba câmpului și cu apa izvorului... Nu cunoaștem noi?... ILINCA: Las' că-ți rămâne destul și sfinției tale... BABA LUȚA: S-avem și noi un sfânt în sat, că nu strică. Mai rebegește o vită, mai se bolnăvește un prunc de țâță... ce-ai cu el? NIȚĂ: Voi, proastelor, să tăceți! Ce știți voi? Ducă-se la păcatele, de unde-a venit, să facă minuni pe unde-a mai făcut... BABA FIRA (care stă în continuare în genunchi lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
patria-mamă, decedatul, bucurându-se în măsura cea mai largă de dragostea și încrederea concetățenilor săi, a deținut situația de primar cu toată vrednicia prin aproape tot timpul ce s-a scurs de-atunci încoace până în vara anului 1929, când se bolnăvi de cord, fără a-și mai reveni. Ca primar al comunei târgului Vama a prezidat, colaborând cu zel și abnegațiune, la înzestrarea comunei cu 3 școli primare de stat de 1,3 și 6 clase, la crearea unui parc în jurul
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
conțopiști se sfîrșește, astfel, dramatic prin apariția spaimei care anulează într-o secundă buna dispoziție și "uzul rațiunii". Aflăm, din spusele martorului, că Mișu mai dăduse probe de frică electrizantă și că într-un rînd amenințat cu bătaia "s-a bolnăvit la gălbinare" care "i-a trecut (numai) cu cîrmîz și cu acrituri". Învăluită în acest amestec sordid de limbaj mahalagesc și de moravuri suburbane, teama paroxistică nu-și pierde decizia mișcărilor și, străbătînd straturile ridicolului iese violent la suprafață. Chiar dacă
Caragiale și sindromul spaimei by V. Mîndra () [Corola-journal/Imaginative/15271_a_16596]
-
de oboseală și bolnav, își mângâie calul și, presimțindu-și pieirea, îl dăruiește soldatului de ordonanță; după trei zile, se stinge din viață. Vărul său, Lăcusteanu indică drept cauză a morții una mai prozaică - fiind în lagărul Craiovii s-au bolnăvit de disinterie. Un cercetător buzoian, Petre Ștefan, în siajul creat de confesiunea de mai sus, opinează: Cârlova se îmbolnăvise de holeră, într-o aglomerație, balul probabil. Perioada de incubație a bolii este de la 3 la 14 zile, iar manifestările, cele
VASILE CÂRLOVA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366839_a_368168]
-
toți și toate. Și ție îți mulțumesc, Căci tu mă iubești. Tu mă ocrotești, Și mereu mă ierți. Laudă ție, Laudă. De-acum și-n veșnicie, De-acum și-n veci de veci. Mereu eu mă lovesc, Mereu mă m-bolnăvesc. Dar tu-mi dai vindecare, Și mă întărești. Aleluia, Aleluia. De-acum și-n veșnicie, De-acum și-n veci de veci. Eu mă tot rătăcesc, Și îți tot greșesc. Dar tu mă luminezi, Și iarași mă îndrepți. Pe a
ATOTPUTERNIC de FLORICA REINPRECHT în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355927_a_357256]
-
existau „dohtori” care considerau că „afionul” este o „otravă grozavă” care „te dă gropii cu zile multe”. Într-un manuscris din 1837 (mss. BAR nr. 4308), un oarecare Vasilache Slăvulescu, „profesor vocal” la Episcopia Buzăului, notează că, fiindcă s-a „bolnăvit rău de tuse”, și-a „ușurat” suferințele cu afion. Și azi, pentru calmarea tusei, se folosesc medicamente pe bază de codeină - un alcaloid extras din opium. Până la urmă, „vlădica” l-a trimis pe Slăvulescu la București, să se caute la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai bine...” La un bărbat „Zbiară oile-n perdele Și casa-i plină de jele. Și rag vacile-n ocol, Casa e plină de dor. Mândră cas-ai mai avut Și-aceea nu ți-a plăcut De când mi te-ai bolnăvit La stoleriu ai poruncit Să despice brad în două Și să-ți facă alta nouă. Far de uși, far de ferești, Loc unde să putrezești; Nici n-ai ușă de ieșit, Nici fereastră de privit, Numai loc de putrezit”. 34
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
era - se vede treaba - un frecventator al femeilor de moravuri ușoare, de la care luase o boală venerică (prostituatele erau transmițătoarele incriminate ale sifilisului), pe care i-a dat-o văduvei: „Și osebit de aceasta, fiindcă cu boala sfrinții, ar fi bolnăvit-o și pă dânsa și ar fi cheltuit de la dânsa taleri 60 până s-au tămăduit”. Primul agent al instituției care se ocupa de astfel de treburi - „protopopu județului” (un om al Bisericii) - a încercat o rezolvare cu acordul părților
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ca de șoric sărise gardul la vecini și se întinsese în iarbă. Cu ochi răi de ficat putred, proprietarul cârâi la dânsul, dar tânărul îl privi nepăsător. Hamletizând, unul dintre salahori medita moale, moldovenește, cu o cărămidă în mână : - Se bolnăvește omul de râs dacă-i vine asta în cap. Altul povestea moartea lui frate-său : - ...La patruj’ dă metri mai jos apa dedea în vârtej. Și Niculae, ce i-o fi trăznit, se zvârle de pe mal chiar în locul ăla. Nea
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
fi otrăvit-o Rim cu duloaica și cu gemenii. - Poate că e mâhnită de ce vede prin casă! spuse serioasă Elena. - Nu, nu cred eu să se sinchisească de sughițurile sentimentale ale lui Rim, și, de mâhnire, Lina noastră nu se bolnăvește. Mini, tu ești întîia căreia i-a mirosit pe-acolo a șofran. Meriți să știi și tu secretul. Vezi să nu cazi jos! Te știu sensibilă și delicată . . . Află, Mini, că buna noastră Lina ... e o fecioară despletită! Și Nory
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
aduse. Iar Doncilă bolnavul, Vrednicul și viteazul, De perini se rezima Și pe negru-ncăleca Și afară că eșea, Mâna -n streșină punea Și sulița c-o scotea, De rugină c-o ștergea, Că ea tare ruginise De când el se bolnăvise. Buzduganul că-și luase Și de-acolo purcesese, Negrul lui tot buiestrînd Și Doncilă tot gemând Și din buzdugan svîrlind, Tot din palmă sprijinind. Pe uliță că mergea Și la poartă ajungea, La poarta împărătească Cu gând ca să-și isbîndească
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Și în pământ îl înfipse. Iar împăratul privea Și pe scări se cobora, La Doncilă că mergea Și pe spate că-l bătea, Cu mîngîiere-i grăia Și pe dânsul veselea: Ah, Doncilă bolnave, Vrednice și viteze, De când tu te-ai bolnăvit Deliii s-au îmmulțit. Așterne-ți mantaua ta Ca să-ți plătesc leafa ta; Măntăluța-și așternea, El de gălbeni i-o umplea. Galbenii că și-i lua Și pre cal încăleca Și pe poartă că eșea, Și pe uliță mergea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
dînsu-n casă și zice - așa: - Eu te-oi lua de bărbat dacă mi-i spune de unde ai atâția bani. El zăluzise și i-o spus prostul. Da ea i-a făcut o cafea, nu știu cu ce și s-o bolnăvit el strașnic ș-o început a vărsa, ș-o vărsat rânza. Ș-a luat-o ea, a spălat-o, cine știe cu ce, a parfumat-o ș-o înghițit-o ea, ca să găsească ea pungile cu bani. Da fiecăruia norocul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
foc că aveam, Iar acum mă chinuesc Pentru-al tău trup ce-l iubesc, Numai să te întîlnesc Ca să mă mai răcoresc Și-apoi să ne hotărâm Dragostea să ne-o-ntărim, Focuri, doruri să lipsească Să nu ne mai bolnăvească. No. 32 Ce-mi tot zici să am răbdare? Că am piept și rău mă doare, 437 {EminescuOpVI 438} Ori se vede că faci haz Să-mi verși lacrimi pe obraz, Sau se vede că n-ai durere Ci dragoste
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ca să trimită pe un Constantin, logofăt vistiernicului Venin ... să meargă singur la Țarigrad și, când mergi împăratul la geamii, să-i dea” arzul direct în mână sultanului, ceea ce și face. Numai că plângerea rămâne fără rezultatul scontat. „Și, fiindcă se bolnăvise și vistieriul Iordache Costache-Venin, pe care îl aveau toți cap și fiindcă i s-au tâmplat și moarte de au murit”, ceilalți fugari s-au lăsat convinși de către slujitorii domnești trimiși în urmărirea lor și s-au întors la locurile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
tot cu apă sfințită 207. După ce spală și cămașa femeii în aceeași apă, moașa ia "scăldătoarea" și o aruncă într-un loc retras, "pe unde nu umblă nici oamenii, nici vitele, anume ca să nu calce într-însa și să se bolnăvească" 208. Dacă se întâmplă să fi luat cineva "somnul" copilului, pentru a-l recâștiga, mama cumpără o ulcică nouă, se duce la trei fântâni și aduce "apă neîncepută", iar, la întoarcere, nu vorbește cu nimeni, nici nu se uită înapoi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
îți face nevasta o fată; fără urechi, băiat. Ace aflate înfipte în pămînt sau gard nu este bine a le lua, căci se crede că ele ar fi pline de boale, și acel ce le ia se poate apoi greu bolnăvi, ba chiar poate muri. Acul cînd îl dai împrumut să-l înfigi în ceva, și de acolo să-l ieie cel căruia îl împrumuți, de voiești a nu te sfădi cu el. Dacă se dă cuiva un ac, apoi e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
au alungat mititeii. Mai sînt lăsate și de turci, dar murind, n-au mai fost scoase. Cel care găsește vreo comoară în pămînt să nu astupe urma vasului în care au fost banii, căci atunci va pierde banii, se va bolnăvi și va muri. în sara de Paști și Sf. Gheorghe se duc oamenii la pîndă pe cîmp, căci cred că atunci ard comorile. Spre sărbători mari ard comorile. Cine pîndește poate avea bani mulți. Dacă comorile ard de cu sară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va fi ascultător, ci va călca cuvîntul părinților. Să nu-i dai mîncare, să nu-i faci cruce, să nu-l culci pe partea stîngă, că se face nătîng. Copiii cărora li se schimbă numele cresc ușor și nu se bolnăvesc lesne. Se crede că nu este bine ca un copil să treacă pe sub ață cînd se deapănă ea pe ghem, că apoi el nu ar crește. Dacă trec alți copii peste un copil, acesta se închircește ori rămîne ghebos. Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scape și să vie să vadă fața mortului, căci moare și el. La nuntă și la moarte se scot din fiare ăi de sînt lunateci, bineînțeles numai cei dintr-o familie, căci dacă nu se scot din fiare se îm bolnăvesc și chiar mor. Pe copil îl scoate din fiare fata, pe fată, copilul. Cînd doi frați sînt lunateci și unul moare, îl pune pe cel rămas în fiare cu cel mort, ca să nu moară și el. Dacă mirele și mireasa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oaie ori i se face alt rău, păgubașul ține zile asupra celui ce i-a făcut rău, și acelea le ține marțea, și trebuie să fie șapte marți dupăolaltă; și crede că-n a treia marți se prăpădește ori se bolnăvește cel vinovat dacă nu merge la păgubaș să se roage de iertare. Să faci bine marțea, că-i curățitoare. Să nu începi la plug marțea, că nu se fac bucatele. Să nu începi de lucru de marți, că nu-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cineva peste paiele cruciș aflate în casă și nu despărțește cu piciorul crucea de paie, ci trece peste dînsa, se crede că acela în curînd va muri. Dacă vreun bolnav nu vrea căpătîi, puține zile are. Dacă cineva s-a bolnăvit greu și s-a întors singur cu fața la părete, apoi se crede că va muri; dacă însă s-a așezat cu fața în casă, apoi se crede că se va însănătoșa. Cînd un bolnav se împărtășește, și anafora ce este în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lui, iară dacă scîncește el, îngerii îi zic că ieu pe mama lui. Nu se sărută copiii cînd dorm, că le iei somnul. Nu-i bine să dormi la asfințitul soarelui, că te îmbolnăvești. Să nu dormi mult, că te bolnăvești de gălbănare. Ca să dormi liniștit și să nu ai visuri rele, să faci de trei ori semnul crucii pe pernă. De te culci pe partea dreaptă, atunci mîna dreaptă ți-i ferită de diavol și o poți scoate ca să-ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]