233 matches
-
cum numea Sfântul Grigorie Teologul instituția de binefacere întemeiată de Sfântul Vasile cel Mare, care apoi a fost o paradigmă pentru asistența socială de mai târziu, chiar până în zilele noastre. Primele spitale au fost înființate în incinta mănăstirilor, așa-numitele bolnițe unde monahii stăteau ca în fața altarului la patul fiecărui suferind pe care îl slujeau. Pe lângă bolnițe, în preajma centrelor episcopale, mănăstiri sau parohii, mai funcționau cămine pentru bătrâni, cantine pentru săraci, orfelinate etc. Cei care-i îngrijeau pe semenii lor considerau
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
a fost o paradigmă pentru asistența socială de mai târziu, chiar până în zilele noastre. Primele spitale au fost înființate în incinta mănăstirilor, așa-numitele bolnițe unde monahii stăteau ca în fața altarului la patul fiecărui suferind pe care îl slujeau. Pe lângă bolnițe, în preajma centrelor episcopale, mănăstiri sau parohii, mai funcționau cămine pentru bătrâni, cantine pentru săraci, orfelinate etc. Cei care-i îngrijeau pe semenii lor considerau că - în ceea ce privește valoarea și însemnătatea omului -, după Dumnezeu, orice om este ca un dumnezeu; slujeau pe
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
printre altele, că „pe lângă grija pe care o avea pentru împodobirea bisericilor și mântuirea sufletelor, mitropolitul Atanasie Crimca (al Moldovei și Sucevei † 1631) s-a îngrijit și de alinarea bolilor și suferințelor trupești. Astfel, în anul 1610 a înființat o bolniță la Mănăstirea Dragomirna, unde se îngrijeau, atât călugări, cât și mireni. Iar în anul 1619 a înființat un adevărat spital în orașul Suceava, unde se vindecau numeroși suferinzi. Urmând exemplul Sfântului Vasile cel Mare, mitropolitul Anastasie este fondatorul celui dintâi
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
la spital, încredințându-i fratelui Onosie, bolnicerul mănăstirii. El cerea îngrijitorilor să slujească bolnavilor ca lui Dumnezeu, să le dea de mâncare cât mai bună, pâine albă și vin, să-i spele săptămânal și să le mențină curățenie exemplară în bolniță. Starețul primea la spital și bărbați mireni care sufereau de diferite boli și care nu aveau unde să-și plece capul. Aceștia erau așezați în chilii aparte, «hrăniți din masa comună și trăiau acolo cât voiau, unii chiar până la moarte
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Unul din urmașii săi la conducerea duhovnicească a Mănăstirii Neamțului, marele stareț (Neonil al Mănăstirii Neamț, † 1853), fiind foarte milostiv și iubitor de oameni, a purtat grijă după putere și de cei bolnavi. Astfel, a zidit în Mănăstirea Neamț o bolniță încăpătoare, în locul celei arse în 1841, pentru călugării bătrâni și bolnavi din lavră, pentru cei ce se nevoiau în schiturile și pădurile dimprejur și chiar pentru mireni. Alături a amenajat o farmacie și a rânduit câțiva călugări „bolniceri” și un
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
episcopul Ioanichie făcea vizite canonice, dădea ajutoare și rânduia ieromonahi slujitori și călugărițe surori de caritate 29. S-a străduit și Cuviosul Arhimandrit Timotei Ionescu, Stareț al Mănăstirii Neamț (1806-1887) să poarte grijă deosebită față de cei bolnavi din spitalul și bolnița mănăstirii, cât și de cei din spitalul public de la Târgu Neamț, administrat de mănăstire, unde se tratau bolnavii gratuit 30. Mai aproape de zilele noastre, Sfântul Cuvios Ioan Iacob Românul de la Neamț, zis și Hozevitul (1913-1960), cu metania din Mănăstirea Neamț
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
cât și în pustiul Hozeva, avea în obștea Sfântului Sava ascultarea de bibliotecar și de infirmier. Noaptea lua parte la biserică, se ruga la chilie și îngrijea marea bibliotecă a mănăstirii, iar ziua era infirmier și îngrijitor de bolnavi la bolnița din incintă. Cerceta pe călugării și sihaștrii bolnavi, le ducea mâncare, spăla rănile răniților de război aduși aici de pe front și alina pe toți cu dragoste, iar cu inima neîncetat se ruga și simțea pe Hristos”31. Acestea sunt pentru
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
toți cu dragoste, iar cu inima neîncetat se ruga și simțea pe Hristos”31. Acestea sunt pentru noi cei de astăzi adevărate lecții de amenitate, de generozitate și de ospitalitate. Nu ne-am propus aici să aducem precizări despre toate bolnițele întemeiate de călugări în incinta mănăstirilor noastre, pentru că au fost nenumărate astfel de clădiri unde bolnavii erau îngrijiți, mângâiați sufletește, întăriți duhovnicește și în cele din urmă, unii primeau vindecarea. Am amintit doar câteva pe care le-am considerat mai
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
păzit nevătămat”38. În concluzie, subliniem că împlinirea poruncii iubirii aproapelui a fost urmărită cu deosebită râvnă de toți sfinții creștini. Preocuparea de a sluji cât mai mult pe aproapele a stat la temelia mărețelor înfăptuiri de folos obștesc, ca: bolnițe, azile, spitale etc. Cuvioșii părinți și credincioșii Bisericii au înțeles că fericirea în lumea aceasta și mântuirea sufletului pot fi dobândite atunci când, eliberați de lanțurile egoismului, reușesc să-și consacre tot zelul și strădania slujirii semenilor, cu iubirea, smerenia și
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
familiei, la Ungheni, lângă Iași. Aici, la Ungheni, a primit vestea că soțul ei este pe moarte. Casa din Târgu Neamț, apoi, o va ceda Mânăstirii Văratic la 16 octombrie 1886 (câteva săptămâni Înainte ca Eminescu să fie adus la bolnița mânăstirească din același târg). Ca tânără boieroaică moldavă soția Rectorului Universității, probabil cea mai importantă funcție științifică și culturală din fosta capitală a Moldovei! Veronica petrecea multe zile În plimbări, fie pe la rude și cunoscuți, fie pe la mânăstiri fie pe la
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
în câteva spitale în care personalul medical era completat și ajutat de voluntari care, de cele mai multe ori, erau cei mai simpli membri ai clerului: călugări și călugărițe. Documentele istorice atestă de altfel că, în România, primele spitale - numite în epocă bolnițe - s-au creat în mănăstiri. Dacă organizarea era sumară și insuficientă în timp de pace, la vreme de război ea putea fi considerată ca fiind inexistentă. Rata de vindecare a celor răniți sau îmbolnăviți în timpul conflagrațiilor se situa la un
Agenda2003-28-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281238_a_282567]
-
1387) n-a fost întâmplător ales. În 1517, Gavril Preotul din Athos vizitează Cozia, relatând ulterior că „acolo cură piatră puccioasă... și am văzut cu ochii noștri acel loc și i-am zis pământ făgăduit“. Există documente potrivit cărora la Bolnița mănăstirii își alinau suferințele negustori, bei și pașale turcești, dar și domnitori ai Țării Românești. La începutul secolului al XIX-lea, „apele de pucioasă“ din vecinătatea Coziei nu mai făceau față afluxului de vizitatori, fiind necesară punerea în valoare a
Agenda2003-40-03-turstic () [Corola-journal/Journalistic/281555_a_282884]
-
masivului Buila-Vânturița, la intrarea în Cheile Bistriței, la o altitudine de 560 m, mănăstirea, ctitorie a boierilor craiovești, este atestată documentar de la 1494. Timpul n-a fost prea îngăduitor cu această construcție, care a fost adesea „risipită“ (adică arsă, dărâmată). Bolnița este singura clădire rămasă de la început în picioare și care conservă picturi din 1513-1514. Construcția actuală a Mănăstirii Bistrița reprezintă mai ales opera domnitorilor Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei. Picturile murale din interiorul mănăstirii au fost executate de către Gheorghe Tătărăscu
Agenda2003-44-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281669_a_282998]
-
masivului Buila-Vânturița, la intrarea în Cheile Bistriței, la o altitudine de 560 m, mănăstirea, ctitorie a boierilor craiovești, este atestată documentar de la 1494. Timpul n-a fost prea îngăduitor cu această construcție, care a fost adesea „risipită“ (adică arsă, dărâmată). Bolnița este singura clădire rămasă de la început în picioare și care conservă picturi din 1513-1514. Construcția actuală a Mănăstirii Bistrița reprezintă mai ales opera domnitorilor Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei. Picturile murale din interiorul mănăstirii au fost executate de către Gheorghe Tătărăscu
Agenda2003-46-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281726_a_283055]
-
masivului Buila-Vânturița, la intrarea în Cheile Bistriței, la o altitudine de 560 m, mănăstirea, ctitorie a boierilor craiovești, este atestată documentar de la 1494. Timpul n-a fost prea îngăduitor cu această construcție, care a fost adesea „risipită“ (adică arsă, dărâmată). Bolnița este singura clădire rămasă de la început în picioare și care conservă picturi din 1513-1514. Construcția actuală a Mănăstirii Bistrița reprezintă mai ales opera domnitorilor Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei. Picturile murale din interiorul mănăstirii au fost executate de către Gheorghe Tătărăscu
Agenda2003-47-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281754_a_283083]
-
-și află leacul de monotonie. Despre ele, boli ale ființei, privite nu doar ca dat, ci, deopotrivă, ca necesitate, scrie Noica Spiritul românesc în cumpătul vremii, cu subtitlul Șase maladii ale spiritului contemporan, eseul apărut, în '78, la Univers. Antreul bolniței filosoficești e-o poetică luare la cunoștință a morbus universalis, boala care mișcă (sic!) soarele și celelalte stele: "luneta lui Galilei a venit să arate imperfecțiunile lumii, pe care contemporanul său Cremonini nu vroia să le vadă; iar astăzi se
Bolile din veac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8618_a_9943]
-
pomenea într-un document despre vindecătoarea locală Vârlăneasa, din Corni (Sirețel), care l-a îngrijit pe hatmanul Leonte Balica, comandantul oștilor moldovenești, rănit în luptele cu cazacii. Un rol important în tratarea călugărilor, călătorilor și a credincioșilor l-au avut bolnițile și spitalele mănăstirești. Dimitrie Cantemir (1673, 1710-1711), în lucrarea sa „Descrierea Moldovei”, sublinia faptul că în mănăstirile moldovenești era primit orice călător, fie ortodox, fie armean, având întreținere gratuită. În secolul al XVIII-lea, iau ființă noi spitale mănăstirești, dar
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Cîntecelor de sănătate, sau de însănătoșire prin pilde, în nădejdea că un om dăscălit apucă, măcar din cînd în cînd, cărările înfrînării, le stă bine, ca la Arghezi, mai pe urmă, pereche cu cîntecele de boală, "de foame de scrum". Bolnița lui se numește Spitalul amorului, culegere de stihuri de epocă ale minților rătăcite pe destul de ocolite drumeaguri. E, în ele, o pedagogie superficială, a scufundării în viață și în tabieturile timpului, a mahalalei ascultate în momentele ei de lamento, ca
Școala veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9088_a_10413]
-
lor, o nouă autoritate prinde gustul semeției: rațiunea. Ofrandele închinate acestei facultăți mirabile de la care gînditorii așteaptă tot mai mult seamănă cu oficierea unui cult ce va culmina într-un nou gen de idolatrie: sfinți și îngeri se retrag în bolnițele mînăstirilor, iar noul idol, rațiunea, devine singura temelie pe baza căreia oamenii vor să clădească lumea. Și astfel, lupta care pînă atunci se dusese între catolici și protestanți, și între taberele Reformei și ale Contrareformei, lasă locul războiului dintre credință
Stupul neprihăniților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9224_a_10549]
-
trei fântâni, vie, livadă și pădure. Din preajma Școlii Normale a decolat Aurel Vlaicu în octombrie 1911, realizând primul zbor aviatic la Iași. Biserica Moara de Vânt, Str. Moara de Vânt, Nr. 24 Inițial a fost capelă pentru prohodirea morților din bolnițele Epitropiei Sfântul Spiridon. Edificarea bisericii se întinde între anii 1803-1840. Printre ctitorii bisericii întâlnim pe: Mihail Sturza, Cantacuzino-Pașcanu, Constantin Ipsilanti, Alexandru Moruzi și Mitropolitul Veniamin Costachi. Biserica este restaurată de Epitropia Spiridoniei ̀între anii 1924-1925. Biserica din Șorogari În
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
scrisul, devenit mai sigur, mai matur, poate fi descifrat. Se pare că provin dintr-o vreme când Minodora nu mai scria după "dictura" mamei, ci începea să își aștearnă pe hârtie propriile gânduri și experiențe de viață. Iunie 1953 în "Bolnița jenșcina" (adică spitalul femeii) Aici viața este diferită față de cea pe care o duceam în Brodocul nostru. Nu pot spune că este mai frumoasă căci trăim înconjurate de suferințe, de plânsete, de țipete, care răzbat din sala de operații. Mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
leurdă care îi place mult. Pagina nu se poate citi în totalitate, partea de jos este zdrențuită și afumată. Dora continuă să caute alte pagini lizibile, răsfoind cu grijă foile fragilizate de foc și de timp. Septembrie 1953 tot la bolnița jenșcina De câteva zile Marina Pavlova, o doamnă puțintică la trup de parcă ar avea tot doisprezece ani ca și mine, a început să ne pună să facem teme ca la școală. Știe mult mai multe ca mine și chiar ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
a săltat Vasili în brațe. O s-o iscodesc mai mult pe mama despre lucrurile astea ciudate pe care le simt... Iată însă și două foi lipite între ele pe care Dora le detașează cu mare atenție. Martie 1954 tot la Bolnița jenșcina Ieri am împlinit doisprezece ani și mama a pregătit pentru mine o prăjitură rotundă cu foi negricioase și o cremă dulce parfumată cu zmeură. Pe ea era scris cu litere albe, cred că din smântână MINODORA și erau înfipte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
și Teodora nu s-a întors încă de la căpătâiul suferindului unde a fost chemată. A mai rămas o singură foaie aproape întreagă pe care Dora o ridică în dreptul ochilor ca să poată descifra scrisul devenit mai sigur. Ianuarie 1955 tot la Bolnița jenșcina Nimeni nu știe ce se întâmplă cu mine de când militarii l-au îmbarcat pe Vasili ca să-l ducă la o școală extraordinară după cum spuneau ei lui Gery. NIMENI, în afară de bunica Ulitia nu știe că eu m-am logodit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
a amintirilor celor întorși din moarte. Imagini despre care s-ar putea vorbi, poate, cu focul și cu apa, cu dorința de mișcare a corpurilor subjugate de criza de spațiu a carcerei, cu strigătele cavernoșilor fără voce. Cu mirosurile de bolniță, cu fricile teribile și neștiute, frica peretelui de igrasie, frica trupului de prăbușire. Cu inconștiența celor morți și cu luciditatea neputincioasă a celor vii. "Eterna insomnie a vieții"... Jurnalul de Berck, un nume iscînd complicități cu presupus, ridicînd spectre, în
Ape grele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7673_a_8998]