121 matches
-
4. pajiștilor naturale permanente, mai puțin a celor afectate de fenomene de degradare a solului, respectiv eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă, eroziune de adâncime (ogașe, ravene, torenți), alunecări active, prăbușiri, surpări și scurgeri noroioase, prezența aglomerărilor de pietriș, bolovăniș, grohotiș, stâncării și depozite de aluviuni torențiale, sărăturare sau aciditate puternică, prezența nisipurilor mobile, identificate în cadrul proiectului tehnic de împădurire; 5. terenurilor agricole pentru care există angajamente în derulare pentru agromediu și climă. Articolul 11 În cadrul schemei nu este eligibilă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273832_a_275161]
-
Apa Asău, Ciobănuș, Lunca Asău, Păltiniș, Straja Comuna Balcani Sate: Balcani, Frumoasa, Ludași, Schitu Frumoasa Comuna Berești-Tazlău Sate: Berești-Tazlău, Boșoieni, Enăchești, Prisaca, Românești, Tescani, Turluianu Comuna Brusturoasa Sate: Brusturoasa, Buruieniș, Buruienișul de Sus, Camenca, Cuchiniș, Hângănești Comuna Ghimeș-Făget Sate: Făget, Bolovăniș, Făgetu de Sus, Ghimeș, Răchitiș, Tărhăuși Comuna Palanca Sate: Palanca, Ciugheș, Cădărești, Pajiștea, Popoiu Comuna Pârjol Sate: Pârjol, Băhnășeni, Bărnești, Băsăști, Câmpeni, Hemieni, Hăineala, Pustiana, Tărâța Comuna Sănduleni Sate: Sănduleni, Bârzulești, Coman, Mateiești, Stufu, Tisa, Verșești Comuna Scorțeni Sate: Scorțeni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
și terenurile neproductive care pot fi amenajate și folosite pentru producția agricolă; ... b) terenuri cu destinație forestiera, si anume: terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultură, producție ori administrare silvica, terenurile destinate împăduririlor și cele neproductive - stâncării, abrupturi, bolovănișuri, râpe, ravene, torenți -, dacă sunt cuprinse în amenajamentele silvice; ... c) terenuri aflate permanent sub ape, si anume: albiile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retenție, fundul apelor maritime interioare și al mării teritoriale; ... d) terenuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/251326_a_252655]
-
suprafață foarte puternică și excesivă; ... b) terenurile cu eroziune de adâncime - ogașe, ravene, torenți; ... c) terenurile afectate de alunecări active, prăbușiri, surpări și scurgeri noroioase; ... d) terenurile nisipoase expuse erodării de către vânt sau apă; ... e) terenurile cu aglomerări de pietriș, bolovăniș, grohotiș, stâncării și depozite de aluviuni torențiale; ... f) terenurile cu exces permanent de umiditate; ... g) terenurile sărăturate sau puternic acide; ... h) terenurile poluate cu substanțe chimice, petroliere sau noxe; ... i) terenurile ocupate cu halde miniere, deșeuri industriale sau menajere, gropi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224484_a_225813]
-
sensul prezenței legi, prin termenii înscriși mai jos, se înțelege: 1. acumulare nepermanenta: acumulare realizată prin bararea unui curs de apă sau că incinta laterală îndiguita, având rol numai pentru atenuarea viiturilor; 2. agregate minerale: material inert granular (nisip, pietriș, bolovăniș etc.) de natură minerală, utilizat ca material de construcție, existent în albiile și malurile cursurilor de apă, ale lacurilor, precum și pe țărmul mării; 3. albie minoră: suprafață de teren ocupată permanent sau temporar de apă, care asigură curgerea nestingherita, din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177548_a_178877]
-
de roci geologice sau alte strate geologice cu o porozitate și o permeabilitate suficientă astfel încât să permită fie o curgere semnificativă a apelor subterane, fie prelevarea unor cantități importante de ape subterane; 4. agregate minerale: material inert granular (nisip, pietriș, bolovăniș etc.) de natură minerală, utilizat ca material de construcție, existent în albiile și malurile cursurilor de apă, ale lacurilor, precum și pe țărmul mării; 5. albie minoră: suprafață de teren ocupată permanent sau temporar de apă, care asigură curgerea nestingherită, din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/114615_a_115944]
-
și terenurile neproductive care pot fi amenajate și folosite pentru producția agricolă; ... b) terenuri cu destinație forestieră, și anume: terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultură, producție ori administrare silvică, terenurile destinate împăduririlor și cele neproductive - stâncării, abrupturi, bolovănișuri, râpe, ravene, torenți -, dacă sunt cuprinse în amenajamentele silvice; ... c) terenuri aflate permanent sub ape, și anume: albiile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retenție, fundul apelor maritime interioare și al mării teritoriale; ... d) terenuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168307_a_169636]
-
remizele, șoproanele și altele asemenea; ... b)construcțiile-anexe situate în afara clădirii de locuit, cum sunt: bucătăriile, cămările, pivnițele, grajdurile, magaziile, garajele și altele asemenea. (19) Pe rândul "Terenuri degradate și neproductive" - cod rând 15 - se înscrie suprafața ocupată de: nisipuri zburătoare, bolovănișuri, stâncării, pietrișuri, râpe, ravene, torenți, sărături cu crustă, mocirle și smârcuri, gropi împrumut, deponii, halde, grohotișuri, mlaștini etc. ... (20) Pe rândul "Ape și bălți" - cod rând 16 - se înscrie suprafața ocupată de stufărișuri, iazuri, heleșteie și alte amenajări piscicole, ape
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264568_a_265897]
-
în cursul superior este marginită de versanți nu foarte abrupți și impăduriți. Amonte de satul Topa de Criș, albia minoră a râului are o lățime mai mică de 7-8 m, cursul apei fiind tipic de deal, pe un pat de bolovăniș și de nisip grosier. Apa are o curgere relativ lentă. Curgerea apei pe tot parcursul văii Borod este caracteristică depresiunilor și culoarelor cu puternice aluvionări. Lunca internă este situată în imediata vecinătate a albiei minore și ea se ridică deasupra
Râul Borod () [Corola-website/Science/329523_a_330852]
-
suprafață foarte puternică și excesivă; ... b) terenurile cu eroziune de adâncime - ogașe, ravene, torenți; ... c) terenurile afectate de alunecări active, prăbușiri, surpări și scurgeri noroioase; ... d) terenurile nisipoase expuse erodării de către vânt sau apă; ... e) terenurile cu aglomerări de pietriș, bolovăniș, grohotiș, stâncării și depozite de aluviuni torențiale; ... f) terenurile cu exces permanent de umiditate; ... g) terenurile sărăturate sau puternic acide; ... h) terenurile poluate cu substanțe chimice, petroliere sau noxe; ... i) terenurile ocupate cu halde miniere, deșeuri industriale sau menajere, gropi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205619_a_206948]
-
în locurile cu climat cald, precum Scorțișoara și Dafin-ul. Sedimentarea din solul bazinului Petroșani a continuat până la sfârșitul terțiarului. În această perioadă s-au depus bancuri puternice de conglomerate în alternanță cu gresii și nisipuri, dar și pietrișuri sau bolovănișuri cu stratificație torențială. Dintre toate aceste sedimente depuse în bazinul Petroșani, numai orizontul considerat de trecere de la oligocen la miocen conține strate de cărbune. Geologul Nicolae Oncescu consideră că formarea succesivă a stratelor de cărbunii s-a produs astfel: „ Alternanța
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
denumirea. Corola are l0—20 mm lungime, cu câte cinci dinți pe margine. Caliciul este scurt, cu cinci dinți înguști, ascuțiți, adesea răsfrînți înapoi. Clopoțelul pitic de stâncă înflorește în lunile iunie-iulie. În România crește în Carpații Meridionali pe stânci, bolovănișuri, grohotișuri și pe roci calcaroase.
Clopoțel pitic de stâncă () [Corola-website/Science/323397_a_324726]
-
Toplița - Deda, deosebit de pitoresc, care reprezintă cea mai lungă străpungere completă de către un râu, 35 km în cadrul catenei vulcanice Călimani-Gurghiu-Harghita, face din acest loc o adevărată atracție turistică. Afluenții Mureșului au format de-a lungul timpului conuri de dejecție din bolovănișuri de andezit. Pe malul drept al Mureșului s-au format numeroase terase, cea mai lungă fiind în localitatea Lunca Bradului constituindu-se ca o depresiune. La nord de râul Mureș sunt situați munții Călimani care cuprind cele mai mari altitudini
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Albania, nordul Greciei, nordul Turciei, Republica Moldova, Ucraina, sud-vestul Rusiei, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, vestul Kazahstanului și nord-vestul Iranului. Preferă solurile uscate și însorite de la margini de pădure, în luminișuri și de lângă drumuri cu tufe, zone de stâncărie cu vegetație arborescentă, buruienișuri, bolovănișuri, de la pădurile de șes până la 1500 m altitudine. În zonele umede este foarte rar. Are o activitatea diurnă. Se mișcă relativ lent, se poate cățăra pe arbuști, pe ramurile cărora se sorește. Devine foarte agresiv când este capturat sau deranjat
Șarpele de alun () [Corola-website/Science/333954_a_335283]
-
de-a lungul dealurilor înlănțuite către intersecția lor cu creasta de la capătul de sud al așa-numitului Deal al Mănăstirii. Ei puteau atunci pătrunde în valea Liri în spatele fortificațiilor Liniei Gustav. Misiunea era una dificilă: munții erau stâncoși, plini de bolovănișuri și tăiați de râpe și viroage. Săpatul de tranșee și gropi pe pământul stâncos era exclus, fiecare trăsătură de relief fiind expusă focului din partea punctelor înalte din jur. Nici viroagele nu erau bune, deoarece grozamele ce creșteau acolo, departe de
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
aluviale, pe care le întâlnim de-a lungul luncilor văii, soluri tinere, mai puțin evoluate, formate din sedimente aduse de apă, deci cu o textură variată pe profil în special în aceste soluri întâlnim un strat nisipos, apoi pietrișuri și bolovănișuri, roca de bază fiind de obicei marne. Sunt soluri relativ fertile putând fi bine sau moderat aprovizionate cu nutrienți. Sunt folosite mai ales pentru culturi fiind irigate cu ușurință.(Rodica Petrea, 2001) Elemente climatice caracteristice bazinului ales pentru a fi
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
mai mare parte a lor, pe lunci s-au axat toate drumurile principale și majoritatea terenurilor arabile. Terasele sunt acoperite de proluvii pleistocene iar lunca joasă pe tot parcursul văilor sunt ocupate de depozite holocene de nisipuri grosiere, pietrișuri și bolovănișuri . Solurile formate pe aceste forme de relief nu sunt foarte diferențiate decât în arealele în care râurile și-au modelat și un sistem de terase și au ieșit de sub influența directă a râurilor. În general pentru această zonă subcarpatică, văile
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
de reședință ale comunelor dețin facilități administative, posturii de poliție, oficii poștale și facilități bancare (cel mai frecvent Bancpost și CEC Bank) Repartiția unităților de învățământ (deși favorizează centrele administrative), se îndepărtează de modelul de mai sus. "Cascadele și defileul Bolovănișului": "Alte frumoase cascade" mai pot fi întâlnite pe cursul Frasinului, Piciorului Pascului, Goșmanului, Răchitișului - în apropiere de vărsarea acestora în Tarcău, precum și pe văile Tărcuței (pe dreapta sensului de curgere) și Cășăriei (pe stânga sensului de curgere) "Repezișul-cascadă de la Ianuș
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Valea Trotușului, dar și DJ156A - Valea Tazlăului Mare sau (mai puțin) DJ127A (asfaltat parțial la extremități) - axial al văilor Dămucului și Văii Reci. Dintre cursurile de apă care îl străbat, mai ales Tarcăul în nord, Asăul, Camânca, Râul Tărhăușul și Bolovănișul trotușan în sud, Calul, Iapa, Nechitu și Tazlăul Sărat în est respectiv sud-est, constituie căile principale de pătrundere către inima muntelui. Principalele baze de plecare:
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
strat acvifer se întâlnesc trei părți componente: Formațiunile permeabile numite și roci acvifere, au pori supracapilari și capacitatea de înmagazina apa dar și de a o ceda prin curgere, cum sunt straturile de pietrișuriși nisipuri, gresii și conglomerate slab cimentate, bolovănișuri și grohotișuri. Există și roci cu fisuri largi de genul celor solubile, cum sunt calcarul și gipsul. Formațiuni impermeabile sunt mai ales argilele. Deși înmagazinează și ele cantități importante se apă, nu pot alimenta puțurile deoarece separă acviferele. Ele nu
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
Depozitele aluvionare ale terasei joase. Depozitele sunt formate din dune consolidate și neconsolidate, iar grosimea lor în Poiana Mare este de 8m. - Aluviunile luncii Dunării. Acestea s-au separat în două nivele: 1. Inferior - format din aluviuni vechi pietrișuri și bolovănișuri, având diametrul de 5-10 cm. 2. Superior - format din aluviunile actuale ale Dunării, nisipuri fine pietroase. Prin foraje s-a constatat că grosimea depozitelor de luncă este de: 6 m la Cetate, 12 m la Pisculeț, 15 m la Desa
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
de zăpadă, însoțite de vânturi puternice, cu o viteză de 100-120 km/oră și înzăpezirile frecvente, ca și gheața ce se forma, implicau intervenții rapide și aproape permanente; multe porțiuni de drumuri străbăteau terenuri abrupte cu numeroase posibile prăvăliri de bolovănișuri și pământ, presupunând construirea și întreținerea unor consolidări de taluzuri, parapete înalte, ziduri de sprijin sau efectuarea unor drenuri pentru scurgerea apei; se adăugau și frecventele ploi și inundații, cu grave consecințe, mai ales pe valea Bistriței, între Vatra Dornei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
văii sunt dislocate și reconstruite în alte sectoare, pe versanți sau în regiunile limitrofe; în fața barajelor rămân construcțiile șantierelor, multe drumuri tăiate prin pădure (de exemplu, în lungul Bistriței, Sebeșului, Someșului Mic, Lotrului, Buzăului etc.), numeroase alunecări și acumulări de bolovănișuri. Mediul depresiunilor montane și al culoarelor largi de vale cuprinde regiunile cele mai joase din Carpați (între 400 și 800 m) și este intens modificat de intervenția omului. Aici s-a realizat netezirea terenurilor, pentru dezvoltarea așezărilor (în afara satelor, în cadrul
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
meargă cu ciorapi, restul - desculț de 2 ori pe zi a câte 15-30 min. (dimineața și seara), În fiecare zi timpul se lungește cu 10 min. și ajunge până la 1 oră. Peste o lună se trece la mersul desculț pe bolovăniș de pământ (zgură) În curte, În grădină, pe iarbă, pe prundiș, iar odată cu sosirea Înghețurilor de toamnă și a zilelor de iarnă - la mersul desculț pe brumă, pe zăpadă. Pielea Înăsprită a tălpii inhibă senzațiile de durere și scade sensibilitatea
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
pescuit de la izvoare până la vărsare în Bistrița (în comuna Tarcău), cu toți afluenții. Izvorăște din Munții Tarcăului, prin cele două pâraie: Tarcăul și Tărcuța. Pe toată lungimea de 30 km primește ca afluenți principali populați cu păstrăv: Tărcuța, pârâul Dumitru, Bolovăniș, Chichiva, Murgoci, Măieruș, Brateș și Ața. Populația piscicolă este formată din păstrăv indigen în amestec cu zlăvoacă și boiștean, acesta din urmă urcând până la confluența cu Brateșul. În zona de la pârâul Ața în aval apare moioaga, iar de la barajul stațiunii
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]