81 matches
-
mai ceartă Are și ea copilul ei pe care îl răsfață acum Alături de mine Toată curtea noastră era o copilărie Plină de julituri naivități și strigăte Printre lacrimi și căzături Alergări și suituri în pomi Nuielușe luate peste picioare Și bombăneli cât era ziua de mare Mama a avut grijă de ele Le-a păstrat în sufletul ei de copil Și acum râdem toți și ne copilărim Zbenguindu ne printre amintiri De anghel zamfir dan, MAMEI TALE ! Referință Bibliografică: extras din
EXTRAS DIN MEMORIA COPILĂRIEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1496336568.html [Corola-blog/BlogPost/365395_a_366724]
-
mai util este să te observi pe tine și să încerci să te tratezi de la primele semne. Netratata, boala evoluează rapid și nu ține cont de vârstă, educație său statut social. Indiciul cel mai sigur care precede un atac de bombăneala sau o criză de plâns de milă îl dau întrebările de tipul “De ce nu face cineva ceva?”. Aceasta e forma standard, dar ele pot fi auzite sub nenumărate alte deghizamente: “De ce nu se ocupă cineva de câinii maidanezi?”, “De ce nu
Valea Plângerii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82716_a_84041]
-
pățesc ceia ce spui tu, eu sunt indignat de bătrâni adică citește aici : http://www.tetatet.ro/blog/post/view.php?post id=460 să nu se înțeleagă faptul că am ceva împotriva bătrâneții dar oamenii ăștia sunt întruchiparea nemulțumirii a bombănelii a văicărelii, da să se apuce să mai facă ceva pentru ei nici vorbă. Cu bătrânii care ne duc țară de râpă ce facem ? Și nu mă refer la unii care chiar au scuzele valabile ci la cei care sunt
Valea Plângerii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82716_a_84041]
-
găsind-o împodobindu-mi ferestrele și am rugat-o să mă conducă la tine! I-am spus că mă voi întoarce cu sania ta. - Petrică, dă fuga după Ștefania, înainte să se depărteze prea mult de casă, porunci Moșul, întrerupând bombănelile nemulțumite ale spiridușului. Vezi tu, vere, sania mea a ars, nu se știe cum. Petrică spune că de la felinare, dar eu sunt sigur că le-am stins atunci când m-am culcat. - Ce dezastru, comentă Moș Ene îndesându-și în gură
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1450880008.html [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
apoi se răzgândi și se întoarse iar spre maidan sfârâind, trecând la numai o palmă de Moș Orion și pârlindu-i un colț de la mâneca cămășii sale de cosmonaut - veche și ea, îngălbenită de vremuri. Și moșul iarăși izbunci în bombăneli: - Afurisiților! Nerușinaților! Copii prost crescuți!... Dar la ce poți să te aștepți de la niște copii de virtualiști?! Nici măcar un pic de respect și educație nu v-a mai rămas! Nu vă mai ajung năzbâtiile!... Referință Bibliografică: O clipă de fericire
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/O_clipa_de_fericire_viorel_darie_1389175274.html [Corola-blog/BlogPost/363816_a_365145]
-
seninarea stâncii... Avea palmele împreunate-n rugă de iertare după ce își făcuse semnul crucii sfinte cu-nsemnul învățat... Turcii-și ridică brațele spre Cerul lui Alah în țipăt de uimire, se uită-n hăul morții și se retrag în sat cu bombăneală-n șoaptă ne-nțeleasă. Beiul rămâne-n vârf cu jos de brațe ce-ar fi vrut s-o prindă, și parcă-i simtevzbatul. NU înțelege credința-n cinste de ghiaur și-și pleacă în jos capul ca-un înfrânt... Părinții-aleargă-n țipăt
FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Feciuoara_rucareana_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/361425_a_362754]
-
În final, din cei zece absolvenți de audio-vizual, noua au fost repartizați Ia redacția de tineret din televiziune, iar ultimul, “Cu voia dumneavoastră” Marian TUDOR, a fost cerut în mod imperativ pentru redacția de actualități politice a Radiodifuziunii Române. Tevatură, bombăneli, lucrurile au rămas bătute în cuie; Marian Tudor merge Ia Radiojurnal. A urmat un scurt antrenament intensiv: asta se pronunță așa, nu tush în emisie, comentariile Și alte manifestări personale sunt strict interzise, redactează jurnalele și buletinele de știri cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/jurnalismul-creatie-3/ [Corola-blog/BlogPost/93407_a_94699]
-
prea des dispuși la izbucniri vitriolante. N-avem timp să îndrumăm, dar găsim timp să condamnăm. N-avem curajul să admirăm, dar suntem gata să arătăm cu degetul. Oricine reușește să facă ceva bun e întâmpinat cu un cor de bombăneli și cu ochi dați peste cap. Suntem genialoizi în singurătatea noastră, dar incapabili să facem echipă sau să coagulăm o societate bazată pe meritocrație. Nu încercăm să fim mai buni, ci ne pierdem vremea încercând să arătăm că alții sunt
Fericirea de a găsi un prost mai mare ca tine by https://republica.ro/fericirea-de-a-gasi-un-prost-mai-mare-ca-tine [Corola-blog/BlogPost/337737_a_339066]
-
tot, după care explodă într-un zâmbet cu greu sugrumat. Gropițele din obraji însă, o trădau. Se vedea că e copleșită de propia ei mândrie și fericire. În final nu se mai putea abține și izbucnea într-o jarjă de bombăneli rozalii( semn de bine pentru mine și Taty) și pleca exclamând. No, acum o să ajungem și la Calea Lactee, bărbate, că nu mai fusesem pe acolo de mult. Așa că, dragule de Taty, măcar atât să faci, dacă tot nu ești în
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI (CAP 1) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1430400848.html [Corola-blog/BlogPost/384545_a_385874]
-
din loc apoi, tot în vuiet și colb, lăsând în urmă-le zvoana amenințării ,,...să pleci până la apus!”. Veni și vremea prânzului. Omul era negru la față și-n suflet. Mâncă. Mulțumi Domnului. Udă copăcelul, părându-i-se că aude bombăneala femeii sale, își plimbă privirea peste grâul ce rămăsese de secerat, de parcă ar fi vrut să-l zugrăvească în minte, nu alta. Apoi, cu un oftat din rărunchi, se apucă iar de muncă. Spicele cădeau grele, amestecate cu picăturile de
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1407004320.html [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
tale ești cu minte, nu-ți arăți anii și ești în vână ... - Ești meșteră la potriveala vorbei ... - Le vin de hac la mulți. - Te laudă tot satul ... - M-ajunge și bârfa lor ... - Ce mai face Nea Nae ? - Fleici, bani și bombăneală ! - E un om chibzuit ... - Dar îi mai sar și țăndări. Ca atunci când l-a scos Vică din țâțâni a azvârlit în el cu-o varză ... - A rămas de poveste ... - Dar să vă spun eu alta mai dihai. - Mergeam cu totul
ŢA MARIOARE LU NEA NAE NICOLESCU...DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ta_marioare_lu_nea_nae_nicolescu_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/341838_a_343167]
-
și după-amiaza, soarele lumina viu în bucătăriile Castelului Kiyosu, care decenii de-a rândul fuseseră atât de întunecoase încât mâncarea se gătise la lumina lumânărilor, chiar și ziua n-amiaza mare. De asemenea, sufla un curent răcoros. Se așteptase la bombăneli: — Se strică mai repede mâncarea. — Vezi praful cu ochiul liber. Tanyuk nu lua în seamă aceste plângeri. După aceea, bucătăriile au devenit mai curate; dacă oamenii vedeau gunoaie, le aruncau. Un an mai târziu, bucătăria era un loc luminos și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
pe care-l suprimase de când părăsise casa lui Hanbei. Oprindu-se pe marginea prăpastiei, se ușură în vale. Șuvoiul arcuit deveni o ceață foșnitoare, de la jumătatea înălțimii. Distrat, Hideyoshi își văzu de treabă, dar când sfârși exclamă: — De-ajuns cu bombănelile! Și, cu aceste cuvinte, grăbi și mai mult pasul, repezindu-se spre poala muntelui. Când ajunse la casa lui Moemon, spuse: — Saya, călătoria asta a reieșit, pe neașteptate. ca fiind foarte lungă. Hai ca mâine să ne sculăm devreme și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
mai buni, și apoi tata tăia singur iarba la miezul nopții. Dar când tata a ieșit la pensie au avut în sfârșit scuza perfectă să scape de Michael. Nu că ar fi primit vestea cu bunăvoință. După o serie de bombăneli despre cum amatorii pot distruge locul în câteva minute, a plecat cu o falcă în cer și una în pământ și s-a angajat la familia O’Mahoney, unde ne-a făcut pe toți de poveste spunându-i doamnei O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
că supoziția lui este atât de defectuoasă, Încât nici nu are rost să fie luată În discuție. Vorbește mai tare! am strigat. Ce ai de pierdut? Însă tot ce am putut scoate de la ea au fost doar niște bolboroseli și bombăneli. Singura persoană În stare să Îl contrazică pe Dwight era soția lui, asta pentru că Roxanne era mai deșteaptă decât el și Îi știa neajunsurile În ce privește logica, adevărul și gafele. Spre exemplu, partea cu timpanul: mereu introducea acel termen În conversații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
său natal. Dubla strălucire a lui Castor și Pollux părea să Îl călăuzească, insuflându-i tăria de a Învinge starea de rău care pusese stăpânire pe el. În mai multe rânduri, bargello propusese să se facă un răgaz, Încurajat de bombănelile oamenilor săi. Însă Dante respinsese de fiecare dată această idee, mânat de o râvnă invincibilă de a termina cât mai repede. Rugul corăbiei ștersese urmele vizibile ale măcelului, Însă nu și dreptul acelor ființe de a fi răzbunate. Trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
că am auzit că ăștia pot coase acuma orice, nu mai e ca-n vremurile vechi, când mureau oamenii din te miri ce...” „Ba o să coasă pe pizda mă-tii de bou!” izbucni Odraslă, apoi se ridică și-și continuă bombăneala În timp ce se Îndepărta. „Lua-te-ar dracu’ de tâmpit și de dobitoc! Huo, neputinciosule, să-mi porți păcatele pe lumea ailaltă, neisprăvitule!” După Încă vreo câțiva pași mormăi ca pentru el: „Mai vrea să meargă și la Război, nărodu’, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
fie recunoscut. Din timpul copilăriei sale fuseseră simptome în acest sens - repetatele sale izbucniri în plîns, paroxismele bruște în care i se manifesta pasiunea, reveriile sale îndelungi cînd privea în gol la oameni fără să pară că îi vede, frecventele bombăneli cu voce tare. Dar pînă acum, totuși, aceste urme nu depășiseră limitele a ceea ce putea fi considerat că este compatibil cu sănătatea. Dar acum, aproape sigur, acele limite au fost depășite. Observîndu-l pe ciudatul flăcău istovit umblînd pe străzi fără
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
viața ei cotidiană, cunoscându-i și împărtășindu-i traiul, nemulțumirile, neînțelegerile. De când s-au copt pe re le din curtea casei, vizite le su ro ri lor mai mici se întețesc, iar săracul pom se vede asaltat. Zmaranda trece peste bombănelile lui Tudor care-i tot cere să lase pă rul în pace, să fie atentă că nu-i casa lor, să rărească relațiile cu socrii și cumnații. Scan dalul izbucneș te într-una din zile, când întors de la prăvălie găsește
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a dus să se întindă în camera cu cărți, după ce a tras perdelele. James a ieșit pe pajiște și a început să-mi scoată pietrele din jgheab, aranjându-le pe iarbă într-un complicat desen circular. După-amiaza avansa, fierbinte, cu reînnoite bombăneli de tunete îndepărtate. Marea arăta ca o gelatină lichidă, înălțându-se și prăbușindu-se cu o mișcare domoală, densă. Pe urmă, la câtva timp după ce Titus ieși din apă, marea începu să-și schimbe starea de spirit. Se dezlănțui un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
sau pantofi. Cele două cuvinte aveau concentrația de sens a unui nucleu de bombă atomică. Se ivea și ocazia să explodeze, însă, până una alta, nu erau decât două vorbe care începeau, încheiau, fracționau și rotunjeau fiecare părere, întrebare, dubitație, bombăneală, supărare, împăcare și criză existențială de-a lui Dinu. Nici acum nu-mi e tocmai clar ce vroia să spună Dinu cu ele. Totuși, deși nu-mi e clar, îi dau tot mai des dreptate. Cele două vorbe erau: „Căcarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
În compensație, am putea să clădim din parohia virtuală a literelor câteva forturi ale credinței, prin alianța între inteligență și har, entuziasm și hărnicie. Unui creștin nu-i stă bine în postura de chibiț îmbufnat pe tușa istoriei și nici bombăneala n-am spune că e din același aluat cu rugăciunea. Teologia le cere slujitorilor săi o judecată a temeiurilor vieții comunitare, fără dispreț sau condamnare, adusă la lumina Cuvântului „destoinic să judece simțirile și cugetările inimii”. Ni se impune astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
noștri au o imaginație agitată și o atenție drenată. De aceea, bucuria naturală de a asista în fața spectacolului retoricii a dispărut. Nimeni nu mai învață astăzi la școală arta expresiei înalte. În locul unei rostiri alese, întâlnim pretutindeni în spațiul public bombăneala, desfrâul nerușinat al flecărelii și elogiul smintit al bârfei. Amputarea imaginarului prin formatarea algebrică a inteligenței face din cei mai înzestrați moderni recenți niște oameni lipsiți de sensibilitatea hermeneutică naturală a anticilor. Nu mai învățăm proverbe, dar citim sloganuri; nimeni
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
înfiptă sub ochi. Declar din acest motiv că Antoaneta Ralian este actrița ro mână care a nimerit în breasla traducătorilor mai degrabă din neatenție sau dintr-un accident organi zatoric. Am văzut-o jucând roluri grele, compuse din sudori, frustrări, bombăneli, mustăceli excedate, trasee sisifice și chibzuințe nocturne. Am văzut-o ieșind în fața publi cului fără repetiții generale și supunându-l. Am văzut-o deslușind nedeslușibilul. Am văzut-o culegând apoi aplauzele cu gesturi de căpșunar rutinat, care își știe valoarea
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
instinct de conservare. Nu ne mai definim prin ceea ce suntem, ci prin ceea ce respingem. Portretul nostru e suma insatisfacțiilor și a balastului de ură pe care l-am acumulat. Lovim pentru a trăi și ne confecționăm fericirea din fragmente de bombăneală și deriziune. Ajungi să te întrebi, contemplând lumea românească de azi, dacă mai există detenta bucuriei, dacă oamenii se mai îndrăgostesc, dacă mai există plăceri depline și colocvialități inocente. Dacă se mai gândește cineva la arta conversației, dacă mai ră
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]