42 matches
-
și Panait Istrati), rătăcind printre insule, visând la căile balenei și ale nordului înghețat, la dunele sărate călcate de greci și fenicieni, dansând sirtaki, căutând leneș mirodenii în târgul oriental „cu oameni, mașini, numeroase tarabe“, alteori, venind acolo „ca o bombardă/ aruncată/ dintre meterezele Cetății Albe“: locul în care începe lumea e sub soarele grec: „turcoaze înșirate/ piatră după piatră/ am căutat pe străzi întortocheate/ la umbra Partenonului/ vor locui la gâtul tău prelung/ umbrite de părul/ la culoare/ cum sunt
Cum ai șterge din viață neantul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2832_a_4157]
-
l'ai dévoré". Sînt juxtapuse evenimente ale vremurilor tulburi de atunci: "Vechile raționamente de pînă ieri sînt astăzi depășite", scria Sebastian în timpul celui de al doilea război mondial, iar, nepoata să notează, în alt registru, gravitatea rămînînd aceeași: "L'OTAN bombarde l'ex-Yougo". Melomanului rafinat îi opune, dintr-o nedisimulata plăcere a contrazicerii, preferință pentru sensibilitatea melodramatica a unui Iglesias, iar causeurului irezistibil, "brillant", agresivitatea bunilor vorbitori, al căror succes este o formă de "petites prises du pouvoir" într-un moment
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
s-a încălzit, în consecință zăpezile începuseră să se topească transformând lunca într-o mlaștină vâscoasa în care se putea împotmoli și un șoarece. Conform cronicarului turc Kemal Pasă- Zade, Ștefan a oprit înaintarea turcă trăgând în aceștia cu tunuri, bombarde și săgeți. Prinși în valea înconjurată de păduri, otomanii nu se pot replia să înconjoare pozițiile moldovenești din cauza copacilor și a terenului mlăștinos. Lupta se transformă într-un conflict de uzură, din care moldovenii ies avantajați datorită pozițiilor mai bune
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
al nefericitei nave, pînă ce reușiseră să o preschimbe Într-un morman de așchii, În vreme ce rechinii dimprejur se desfătau cu un delicios banchet de pirați abțiguiți, care se azvîrleau În apă ca apucați de streche, Încercînd să scape de loviturile bombardelor. În acele clipe pricepu roșcovanul Oberlus cît de mult putea să aștepte de la sine și de la capacitatea sa de rezistență la teamă, cînd Îndurase imperturbabil, În cel mai ascuns cotlon și cu apa pînă la brîu, salvele neîncetate, exploziile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
grohotișul de stele pe deasupra și tot ar mai fi loc de vreo câteva cupe de cer lopătat. Fără grabă, își expune inventarul meticuloasă, cu o pauză de-o sclipire și-un zvâcnet anunțat prin aruncarea unui bolovan de tunet din bombardele învechite, pentru că, în loc să bubuie la impact, el își rostogolește fețele contondente de gresie ale cerului, stârnind fulgere ca o brichetă cu polizorul tocit. Așa cum lucrează bijutierul aurul în filigran, la fel de minuțios lucrează Toamna. Aștepți să i se sfârșească, tu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
timpului drept "o săgeată îndreptată spre inima Europei". Acest mic eden, trecut la români prin plebiscit după cel dintâi război mondial, când, la sfârșit, redevine ce era la început, o insulă pașnică și plină de pitoresc, era înțesat de tunuri, bombarde, cu întărituri și tunele subterane... Această insulă care, de sus, pare un coș cu flori priponit în mijlocul fluviului, avea faima unui loc teribil și a unei treceri primejdioase, cu ghiulele trimise din senin, și mulți tremurau auzindu-i numele. Nici
Ada-Kaleh (1969) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7180_a_8505]
-
săgeată îndreptată spre inima Europei". Acest mic eden trecut la români prin plebiscit după cel dintâi Război Mondial, redevine ce fusese la început, o insulă plină de pitoresc și pașnică. Ea, care fusese în trecutul ei înțesată de tunuri și bombarde, plină de întărituri și de tunele subterane... Nici nu-ți vine să crezi; noi, care, rostind cele patru silabe, ca patru caicuri plutind în Bosfor, intram în cadența mirifică a poeziei lui Ion Barbu... Cele două imperii transformaseră insula într-
Insula scufundată by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6035_a_7360]
-
încă de la prima mea afacere, eram bogat. Mă aflam în a treia zi de negoț când vestitorii anunțară sosirea armatei din Fès. Aceasta număra două mii de călăreți ușori, cinci sute de soldați cu arbalete și două sute de soldați călări cu bombarde. Când i-au văzut venind, locuitorii înspăimântați s-au hotărât să treacă la tratative. Și, cum eram singurul fasiot prezent în oraș, m-au implorat să fac pe mijlocitorul, ceea ce, trebuie să recunosc, mi s-a părut foarte distractiv. Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ținut lanț încă vreme de câteva zile nesfârșite. Dar castelul Sant’Angelo a fost puțin încercat. Imperialii îl împresurară din toate părțile, fără a se încumeta vreodată să-l atace. Avea ziduri solide; piesele de artilerie erau numeroase și variate, bombarde, tunuri cu țeavă scurtă, tunuri cu țeavă lungă; iar apărătorii săi erau deciși mai curând să moară până la ultimul decât să sufere soarta nefericiților orășeni. În primele zile, se așteptau încă întăriri. Se știa că italienii aparținând Sfintei Ligi, sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
două cazuri, și idealul uman ar putea să fie, în consecință, o viață îm plinită și decentă material străbătută din când în când de fulgu rațiile nebu nești ale marii și adevăratei fericiri. Zaraza Prin 1944, sub cele mai îndârjite bombarda men te americane, Bucureștiul petrecea la fel ca în anii nebuni rămași în urmă cu două decenii. Mâncarea era ieftină, hotelurile primitoare iar grădinile de vară, Rașca, Oteteleșanu și Cărăbuș, dar și Bor deiul, încă de pe atunci așezat la marginea
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
iubești. - Nu pot să-ți spun, fiindcă, într-adevăr, te iubesc. - Atunci... atunci, vrei să ne căsătorim? - Mai târziu... da. Felix luă pe Otilia în brațe și o năpădi cu sărutări, o învîrti prin odaie, o puse la loc, o bombardă din nou cu sărutări, în vreme ce fata își apăra obrajii cu amândouă palmele. - Pentru numele lui Dumnezeu, Felix, îmi strici tenul.Trebuie să stabilim o înțelegere în privința asta. G. Călinescu După ce Felix se mai liniști, Otilia zise, gînditoare: - Singurul lucru de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
altul și se răsturnă în leșinuri simulate, când pe un troian, când pe altul. Era plină de zăpadă, din cap până-n picioare, prin păr, în urechi, în ochi. Câțiva copii se strânseră în jurul ei, apoi fugeau, și unul furios o bombardă cu un bulgăre. Otilia se aplecă și ea și aruncă o bilă de zăpadă, strigînd: - Pungașule! - Nu așa, corectă Felix, ci pu-pungașule!Rîseră amândoi. Când fură din nou în sanie, Otilia zise: - Acum trebuie să fie admirabil la moșia lui
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
îmbulziseră în cor pentru a-i face cunoscut dezacordul lor. Poate c-a făcut-o de pomină, așadar, dacă nici prietenii adevărați nu-i împărtășesc fapta... Ce-am atașat eu la catafalcul bătrânului filosof era doar o poezie, nicidecum o bombardă. Ei da, ca și cum poeziile tale, bătrân ștrengar, n-ar avea mereu spini, ace ascuțite sau otrăvuri. Nu știam că niște ființe mici ca voi s-ar amesteca în filosofie sau teologie. Vezi cum te contrazici, mai întâi ne crezi niște
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
fie că arșița crapă stâncile, ei așteaptă grâul și vinul nostru, uleiul și carnea noastră. Suntem un pământ sub ocupație, nu avem drepturi și o să avem tot mai puține. Nu sunt de-ajuns furcile și târnăcoapele, e nevoie de puști, bombarde și mult aur spre a-i câștiga pe turci de partea noastră; flota lor e în largul mării, gata să atace la un semnal, dar asta numai după ce au căpătat ce-au cerut. Și de unde o să facem rost de aur
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
provocat: în 1521, tânărul de Loyola (avea 26 de ani) se află în fortăreața de la Pamplona, asediată de francezi. Deși pentru spanioli situația era fără ieșire, viitorul sfânt îi convinge să nu se predea. În timpul unui duel de artilerie, o bombardă îi sfărâmă un picior. Suportă câteva operații mutilante. Omul de lume este scos din joc. Se produce o reorientare a energiei vitale. În timpul convalescenței citește viețile sfinților. Nemaiputând să-i imite pe oameni și să se întreacă cu ei, Ignațiu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
angajau cătră fantasme, oastea proaspăt gătită a Voievodului lovi în trei locuri din coastă și dindărăt. Acest atac principal, dat cu putere și repegiune, trebuia astfel călăuzit încât să rupă, deșteptând spaimele mulțimii. Au rămas înomoliți în mlaștină bivolii cu bombardele. Șiragurile învălmășite s-au năpustit unele asupra altora tăindu-se. Îndărăt nu mai putea nimeni ieși fără a se supune fierului. Cei care au răzbit prin luncă după ce au tăiat-o cu săbiile, au dat de alte bălți. Au năzuit
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
DE PE MALURILE RHENUS-ULUI Fluviul Fortăreața legiunilor de la marginea imperiului - acele castra stativa aflate în punctul cel mai nordic al lumii cunoscute - era un aspru oraș artificial construit pentru război. Inginerii militari îl înconjuraseră cu ziduri solide, îl dotaseră cu bombarde și catapulte plasate pe povârnișuri, îl izolaseră printr-un șanț exterior, îl întăriseră cu turnuri de apărare. Într-o zi mohorâtă de iarnă din timpul domniei lui Tiberius, micul Gajus Caesar se cățără, urcând pe lungile scări de lemn, până în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
free market economy! Observ privirea de gheață a confratelui grec și subita crispare a sârbului Vlaslav Bajac - un ins cu înfățișare de mojic rus, care îmi arătase până atunci destulă simpatie. Am atins o coardă sensibilă. Acum un an, NATO bombarda Yugoslavia, și când vine vorba de americani, mulți dintre colegii noștri din Balcani nu-și pot stăpâni reticențele. Fatos Kongoli, albanezul, e în aceeași „tabără”: cerând o variantă franceză a declarației și respectarea minorității francofone, spune că textul e în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
întâi, că nu s-ar fi încheiat lupta pentru stăpânirea târgului în noaptea de 14/15 decembrie. Apoi, indiferent de câte pierderi i-ar fi provocat inamicului, acesta ar fi avut la dispoziție cel puțin 20.000 de oameni, plus bombardele cu care putea dărâma târgul. Baia ar fi fost o capcană pentru Ștefan și oastea sa, iar domnul era prea bun militar ca să comită o asemenea eroare. Bonfinius laudă vitejia arătată de rege și nu există nici o îndoială că Matei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moldova:,,Și din nou ne-a venit vestea temeinică că turcii vin spre noi, împotriva noastră și împotriva țării noastre, și pe apă și pe uscat. Și așa se zice, că o puternică armată, întărită cu foarte multe și mari bombarde, le merge înainte, ca să cucerească Cetatea Albă și Chilia, și că sunt chiar pe drum, aproape. Împăratul are să vie însuși pe uscat împotriva noastră, ca să cucerească în persoană țara noastră, cu toată puterea lui și cu toată oastea lui, și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
6 august 1475), o flotă turcească încearcă să cucerească Cetatea Albă. Soldații de la Dunăre primeau poruncă să încerce un atac prin surprindere asupra Chiliei. Cetatea Albă rezistă, apărătorii cetății fac o ieșire în timpul nopții și aruncă în apă cele patru bombarde cu care turcii băteau zidurile cetății. Cei 15-20.000 de turci care au atacat Chilia, au fost bătuți și alungați de moldoveni. Nu poate fi vorba de minarea zidurilor Chiliei de moldoveni, așa cum se arată într-o sursă venețiană. Cele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru intimidarea adversarului, metodă folosită în mod constant. Aceste estimări au fost corectate și chiar Bembo scria că flota turcă avea, atunci când a părăsit Constantinopolul, 100 de vase, poate chiar mai multe. Ceea ce l-a impresionat pe bail erau tunurile (bombardele), numeroase și foarte mari. Sultanul a făgăduit negustorilor străini, care vor transporta provizii și alte lucruri pentru armata otomană, că vor fi scutiți de taxe, când vor face comerț în Marea Neagră. Ceea ce dovedește grija lui Baiazid de a pregăti cât
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dintre Moldova și Muntenia, a fost fixată la 29 septembrie 1502, de ziua Sfântului Mihail. Logofătul Tăutu va povesti, în 1503, că domnul a mers la locul de întâlnire împreună cu fiul său, cu toată curtea, cu oaste și cu multe bombarde, făcând multă și mare cheltuială. La termenul fixat au venit și ungurii, dar nu și „domnii poloni”, deși se aflau la ei acasă. Regele Alexandru pornise în Lituania, din cauza războiului cu Moscova, delegându-l pe cardinalul Frederic, fratele său, ca să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
păstrează tot timpul în sufletele lor flacăra unui pur patriotism". Tot legat de concepția sa despre datoria luptătorului, iată un scurt dialog povestit chiar de el. Misiunile pe care le executa prezentau un risc uriaș, fiindcă de fiecare dată, după ce bombarda, Heinkel-ul său 111 se întorcea pe deasupra obiectivului pentru a face fotografii (misiune atipică pentru un bombardier, dar pe care Profir și observatorul său, nu mai puțin excepționalul ofițer Eugen Teodoru, și-o asumaseră). Acest fapt crea panică în rândul echipajului
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
a călca Nistru! se grozăvește Radu Gangur. Am hotărât fortificarea Cetății Suceava cu noi bastioane, contraforturi și-un zid de incintă dublu. Până nu se strică vremea. Mâine chiar, cu toții ieșim la cărat piatră, la săpat, la zidit! Cu toții! Cu bombardele lui Orban au străpuns zidurile Constantinopolului; când se slobozeau odată, crăpa și catapeteasma Cerului!... povestește Țamblac și vocea lui tremură amintindu-și. Zidurile Sucevei nu vor crăpa! declară cu credință nestrămutată Șendrea. Câtă vreme rezistă Cetatea Sucevei, va dăinui și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]