93 matches
-
Alexandrescu. Acștia au militat pentru renunțarea la teoria latinistă a limbii române. În continuare, voi încera să-mi clarific cum a evoluat și s-a perfecționat limba română prin adoptarea neologismelor și încadrarea lor în structura limbii scrise și vorbite. Bonjuriștii și franțuzismele O reală perfecționare a limbii române și o dezvoltare susținută se cunosc începând cu secolul al nouăsprezecelea, câd s-au intensificat relațiile economice și culturale cu țările occidentale. Un rol important l-au avut „bonjuriștii” cu „franțuzismele” lor
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
scrise și vorbite. Bonjuriștii și franțuzismele O reală perfecționare a limbii române și o dezvoltare susținută se cunosc începând cu secolul al nouăsprezecelea, câd s-au intensificat relațiile economice și culturale cu țările occidentale. Un rol important l-au avut „bonjuriștii” cu „franțuzismele” lor. Multe dintre cuvintele lor ironizate de scriitorii contemporani lor au devenit neologisme folosite inițial în medii restrânse și intrate treptat, treptat în limbajul tuturor vorbitorilor. Cuvinte fără de care este de neconceput limbajul nostru actual. Ce s-a
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
posibil, totuși, ca multe din aceste barbarisme să devină neologisme , tocmai din cauza circulația lor frecvente, iar DEX-ul să fie nevoit să le acorde patalamaua de rigoare. Tot așa s-a întâmplat acum o sută și ceva de ani, când bonjuriștii ne-au agresat limba cu franțuzismele, din același snobism perpetuat până în zilele noastre. Ulterior, s-a umplut DEX-ul cu ele, făcând limba noastră mai „dulce” și mai „frumoasă”. Prin invazia actuală de englezisme, pe care le considerăm ironic barbarisme
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
puțin dincoace de Carpați, pare și azi mult mai aproape de Stambul decât de Viena. Inerția a secole de conviețuire balcanică nu ne lasă să uităm că moda nouă, evropenească cu extensia ei curentă, americană, este, la scara istoriei, destul de recentă. Bonjuriștii care au schimbat caftanul și giubeaua pe costume și joben sucind cu asta orizontul nostru cultural de la Țarigrad către Occident, abia începeau să umble pe la școli la Paris pe vremea când Constantin Sîngheorghe umbla cu pitac să-l prindă pe
Aferim! Suntem din (ne)fericire un norod de maneliști by https://republica.ro/aferim-suntem-din-ne-fericire-un-norod-de-manelic-ti [Corola-blog/BlogPost/338165_a_339494]
-
nimic din efectele acestui fenomen, deși marii scriitori români au criticat această meteahnă deplorabilă a românilor. • Ce este mai grav, actualii snobi promovează în continuare barbarismele, de data asta din limba engleză, într-un ritm mult mai intens decât odinioară „bonjuriștii”, fenomenul având o dezvoltare exponențială față de trecut. Există atâta persuasiune în folosirea englezismelor de către toți membrii societății românești, încât toate căile de comunicare și transmiterea mesajelor sunt sufocate de englezisme care provoacă nedumerire și neînțelegere din partea receptorilor, necunoscători ai limbii
LIMBA ROMÂNILOR-7 (ULTIMUL EPISOD) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1418278162.html [Corola-blog/BlogPost/376746_a_378075]
-
-Impresia pe care o ai când întâlnești un vis din copilărie: e tot numai poezie și naivitate! -Să ai grijă că studenții-ăștia uită adesea buna cuviință când e vorba de femei! -Vaiii, Ștefane, e așa de bine crescut, un bonjurist, aproape că m-a cunoscut de anul trecut de când a venit cu Miron pe la noi - “soția domnului rector - zice - toată stima și respectul!” Au plecat în oraș după cumpărături. Rectorul trebuia să plece în țară și se grăbea. Veronica l-
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 3, 4) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1397226997.html [Corola-blog/BlogPost/347780_a_349109]
-
Faptul că președinții camerelor parlamentare, senatori, primari sunt inculpați pentru corupție, contravine normelor statului de drept, UE/NATO, nu însă a orientalilor, pentru care haiducia, furtul și minciuna sunt singurele lor forme de protest, împotriva duplicității și mimării occidentale a bonjuriștilor, încă din sec XIX. „Nu vom avea total puterea până nu vom avea Justiția!’' a sintetizat, reprezentatul elitei postcomuniste, dl. Voiculescu, din pușcărie. Asta vor inculpați, dl. și dna. Bombonica Dragnea!? Ei câștigară la urne, fac guvern, dar sunt împiedicați
STATUL MAFIOT de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/viorel_roman_1491319114.html [Corola-blog/BlogPost/374560_a_375889]
-
Albumului "Contimporani" are pe copertă un autoportret al autorului care țintește cu penelul ultimul „i” al titlului. Cele 25 de caricaturi care fac obiectul albumului încep cu clasica portretizare a lui Constantin I. Stăncescu în chip grotesc, cu joben de bonjurist, cu urechi de faun și cu mâinile băgate în buzunarele pantalonilor. Această caricatură a fost reluată de către Petrescu ani în șir, doar cu mici deosebiri. Nicolae Petrescu a reprezentat în această lucrare, o aluzie ironică la studiile pe care Constantin
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
acordat fiilor de boieri întorși de la studii din apusul Europei, în special din Franța, de unde veneau cu idei liberale, progresiste. Ansamblul concepțiilor, comportărilor și manifestărilor care îi caracterizează pe bonjuriști au primit, prin derivare, denumirea de bonjurism. Unii dintre tinerii „bonjuriști” recent întorși de la studii în străinătate doar aruncau aici, pe malurile Dâmboviței sau ale Bahluiului, diverse ticuri lingvistice sau de comportament: se îmbrăcau ca la Paris, „uitau” limba maternă și vorbeau într-o păsărească ridicolă iar tot ce întâlneau în
Bonjurist () [Corola-website/Science/334092_a_335421]
-
lingvistice sau de comportament: se îmbrăcau ca la Paris, „uitau” limba maternă și vorbeau într-o păsărească ridicolă iar tot ce întâlneau în țara lor de baștină li se părea că nu merită decât dispreț și ironie. Cu toate acestea, „bonjuriștii” cu „franțuzismele” lor au avut un rol important în perfecționarea limbii române. Multe dintre cuvintele lor, ironizate de scriitorii contemporani lor, au devenit neologisme folosite inițial în medii restrânse care au intrat treptat, treptat, în limbajul tuturor vorbitorilor.
Bonjurist () [Corola-website/Science/334092_a_335421]
-
fuseseră uciși de Mărgelatu (Florin Piersic). Aga spune că cei patru boieri fuseseră infiltrați în cadrul „Frăției”, iar jocul lor dublu fusese descoperit. Mărgelatu este urmărit de oamenii Agiei, dar reușește să fugă. În scopul de a afla ce planuri au bonjuriștii, aga Mavrodineanu o trimite pe Agatha Slătineanu (Marga Barbu) la băi. Agatha intră în relație cu locotenentul artilerist Corlătescu (Vistrian Roman). Între timp, C.A. Rosetti (Constantin Codrescu) și Cezar Bolliac (Radu Dunăreanu) discută la băi cu baronul Burkhardt de la
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
extremist de dreapta, xenofob, cu vederi fasciste și net antisemite. Istoricul Florin Constantiniu scrie în lucrarea "„O istorie sinceră a poporului român”" că marele poet Goga se înmlăștina, întrucât "„se credea și se voia un «duce» sau «führer» român”". Pașoptiștii, "bonjuriștii" și alți români cu studii în străinătate au importat moda masoneriei, la care a optat - cu un entuziasm și o fidelitate inegale - fruntea intelectualității românești. Deși învestit ca mason, Goga nu a înțeles idealurile confreriei: "„... aprilie 1929: Octavian Goga militează
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
compactat. Casa avea inițial doar parter după un plan tradițional, cu șase camere dispuse de o parte și de alta a unui hol central, prin intermediul căruia se realiza și accesul. Boierul Alecu Forăscu era un critic vehement al „pantalonarilor și bonjuriștilor” pe care-i critica de pe la 1848 pentru propunerea unor reforme politice contrare tradițiilor țării. După moartea vornicului Andrei Bașotă în 1855, Raluca Botez-Forăscu a moștenit întreaga lui avere, după cum menționează raportul Departamentului Treburilor din Lăuntru. Ea i-a acordat soțului
Alecu Botez-Forăscu () [Corola-website/Science/335327_a_336656]
-
ne scot ei la covrigi!””" Ion Creangă menționează în aceeași povestire că Alecu Forăscu a intervenit într-o ședință a Divanului Ad-hoc în care țăranul Ion Roată a fost tratat cu obrăznicie de un boier tânăr, afirmând că "„decât un bonjurist c-o mână de învățătură, mai bine un țăran cu un car de minte!”" Vornicul Alecu Forăscu a decedat în 1869, fiind înmormântat în cimitirul de la Mănăstirea Neamț. Soția sa a decedat în 1875 și a fost înmormântată tot acolo
Alecu Botez-Forăscu () [Corola-website/Science/335327_a_336656]
-
în țară, cari, apucând de ici și de colo în străinătate când o așchie de cunoștință, când alta, s-au întors cu surcelele în poală să dea foc țării și nu altceva. Să fi văzut apoi luptă între giubelii și bonjuriștii de moda veche cu mustața bătută și în frac civit cu nasturi de aur. Dar lupta n-a ținut mult, pentru că numiții bonjuriști erau chiar fiii giubeliilor, cari, mai murind, după vremuri, mai dîndu-se în lături de bunăvoie, era libertăților
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în poală să dea foc țării și nu altceva. Să fi văzut apoi luptă între giubelii și bonjuriștii de moda veche cu mustața bătută și în frac civit cu nasturi de aur. Dar lupta n-a ținut mult, pentru că numiții bonjuriști erau chiar fiii giubeliilor, cari, mai murind, după vremuri, mai dîndu-se în lături de bunăvoie, era libertăților și pospăielii importate a-nceput la largul ei. Și deodată cu era libertăților și a nouălor legi încurcate, în cari paragrafii se bat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
când treceam în apropiere pe lângă școala primară din Precista, cu fațada ei de templu grec, îmi simțeam sufletul ușor și plin de o lumină și de o bucurie neînțelese. Astăzi, strada Bunilor copii (nume probabil adus de la Paris de cine știe ce bonjurist de acum trei sferturi de secol; căci există încă, pe cât știu, prin cartierul St. Honoré, o stradă care se chema și se cheamă așa, Rue des Bons Enfants), astăzi, zic, strada aceasta poartă alt nume: Isăcescu sau Ioaniu sau Șoarec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
număr al "Albinei". Calea aceasta, a imitărei și importărei, care a provocat, e drept, multe erori și excese (s-ar fi putut altfel?), a fost considerată de mulți ca inutilă și chiar nefastă. Sunt unii care nici azi nu iartă bonjuriștilor, pașoptiștilor și tuturor inovatorilor din epoca marilor prefaceri, procedarea lor. Pentru aceștia, toate relele, de care am suferit și suferim încă, nu sunt decât rezultatul suprapunerei nechibzuite a formelor noi apusene peste fondul vechi național. Intransigența aceasta nu dezleagă însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și presa neroadă redijată de jidani fac zgomot pentru niște gogorițe inventate de ei înșii. [21 august 1881] ["RĂUL DE CĂPETENIE... "] Răul de căpetenie al organizării noastre sociale este posibilitatea ce se dă străinilor și păturei de feneanți, grecotei, franțuziți, bonjuriști, demagogi de-a exploata poporul sub o formă ori sub alta. Asta e cheia tuturor relelor și tuturor suferințelor, acesta cuvântul cu care se dezleagă cimilitura putrejunii sociale și politice din România. Posibilitatea dată unor nulități și unor parveniți de-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
asalte, sub comanda vornicului Grigore Mihai Sturza, caselor unde acești liberali [î]și țineau întrunirile? Am subtras cuvintele: generațiuni noi, duelgii, bonjuriști, tineri, liberali. Tocmai aceștia sânt conservatorii actuali: aceștia erau sub Mihai Sturza și Grigorie Ghica, generațiunile noi, duelgiii, bonjuriștii, liberalii, tinerii, căci și d-nii Epureanu, Alexandri, Anastasie Panu, Costache Negri, Petru Mavrogheni și Lascar Catargiu au fost odată tineri. E adevărat că, în Divanul ad-hoc al Moldovei au fost câțiva privilegiați... Cîțiva! Aproape toți erau privilegiați și numai câțiva
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în momentele în care întrecerea se desfășoară în străinătate (exemplu: boierul moldovean, hatmanul Răducanu, care, la Viena, câștigă un concurs oficial și îi uimește pe austrieci în 1806. Duelul, în sens modern, va fi adus, odată cu ideologia Revoluției franceze, de bonjuriștii secolului al XIX-lea, <<eroii civilizatori>> cum sunt supranumiți de către Vasile Alecsandri. Oricum, tema în sine este tratată în registru parodic, încă suntem îndreptățiți să facem aceste lămuriri numai tangențial, fără substanță pentru câmpul mitic discutat aici. 223 Cf. Smaranda
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
erau ironizate nu întotdeauna de partizanii clasicismului, ci mai ales de cei ce erau convinși că marile valori sunt păstrate numai în tradiție. Pentru mulți adversari ai schimbărilor, nu numai din literatură ci, în general, din societatea românească, „romantic” și „bonjurist” însemnau același lucru. O dovedește, de pildă, Matei Millo, al cărui personaj din comedia Un poet romantic (1850) e redus la o caricatură a unui admirator al Occidentului. Aceasta în timp ce, încă din anii ’30, unii cărturari - Timotei Cipariu, Gheorghe Barițiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289353_a_290682]
-
trivire ordonată de împrejurările istorice și geografice, de amestecul raselor, de alternațiunile catastrofale ale vieții, de ascunse chimii și mutații care nu se vădesc omului trecător. Ștefan Vodă, marii scriitori ai veacului al X VII-a, g enerația așa zișilor bonjuriști, fac parte integrantă dintr-un tot: pivnicerul acestui Cotnar stă în afară de timp, deasupra vieții și morții. Acest pivnicer a servit neamului băutura divi nă; din ea s-a creat Valea Albă și cronicile lui Miron Costin, din ea fapta tinerei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
la apus/ Și apune despre sară, cătră răsărit, în sus". Evident, stihurile sale, inspirate, pare-se, de mișcarea eteristă 7 și ilustrând o stare de spirit vădit conservatoare, contrastau cu "principurile moderne" și cu "ideile volteriane", aclimatizate de primii tineri "bonjuriști" în spațiul românesc și evocate de generația pașoptistă, pentru care cultul faptei devenise o obsesie, iar idealul național crearea statului unitar modern un legământ. Speranțele îl mobilizau însă și pe fostul dascăl ardelean, conștient, probabil, că vremurile vechi vor apune
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
răpide s-au săvârșit atât în gusturile, cât și în obiceiurile acelei mici părți a societății românești de care am pomenit". Cu siguranță, poetul-observator și cronicar al anilor propriei tinerețe avea în vedere metamorfoza acelui segment social, junimea instruită, sau bonjuriștii, pe care însuși îl reprezenta, continuând: Hainele lungi și largi au dat rând straielor mai strâmte ale Evropei; <i>șlicul s-au închinat dinaintea pălăriei; ciubotele roșii și galbâne au dat pasul încălțămintelor de vax; divanurile late s-au cioplit
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]