29 matches
-
ținînd seama a nu depăși cu mult normele mai sus stabilite. Întinderile curților cari la clădiri rurale trec peste cele prevăzute mai sus, se evaluează după valorile locative stabilite de comisiune pentru curțile rurale, inmultindu-se valoarea locativa cu 20. Bordeele, coșarele și pătulele nu vor fi evaluate, ele nefiind cuprinse în averea supusă impozitului. 2. Vii. Pentru evaluarea terenurilor plantate cu vii, se va lua de bază de trei ori pînă la 5 ori valoarea locativa a celui mai bun
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134341_a_135670]
-
loc în sus, din pământ, ca un vulcan istovit, am fi putut călări peste ele fără a bănui că dedesubt trăiau mai multe ființe umane." Începând cu anul 1864, odată cu constituirea comunelor și apariția primelor reglementări privind construcția de locuințe, bordeele dispar treptat locul acestora fiind luat de primele case de suprafață. Ele erau locuințe scunde, cu pereții ridicați din chirpici, vălătuci, sau pur și simplu lut, cu acoperișul din trestie, coceni sau paie, cu podeaua din lut bătut cu maiul
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
viță-de-vie cu așa soiuri ca: “Shasla”- 35 ha, ghibrid “Zaibara-14” - 35 ha. În același an gospodăria primește denumirea de Crasnîi Vinogradari (în limba rusă Красный Виноградарь - Viticultorul (Vierul) Roșu). Pe teritoriul satului atunci erau așezate 3 case, construite de nemți, bordee de locuit, o fierărie și o poștă. Din scrisoarea Elenei Isacovna Șapchina, care a lucrat în sovhozul Crasnîi Vinogradari în anii 1937-1948, în calitate de agronom, reiese că suprafața viilor era -70 ha, a livezilor -56 ha, a legumelor - 10 ha, era
Crasnîi Vinogradari, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305119_a_306448]
-
a luat ființă în jurul anilor 1880 - 1883, ca pepinieră de produs puieți, pentru fixarea nisipurilor zburătoare din zonă; acestea făceau imposibilă existența satelor și a oamenilor, din cauza năvalei nisipului mișcat mai tot timpul de vânt, care le invada casele sau bordeele și le mai făcea și imposibilă cultivarea lor pentru hrana de zi cu zi. Se spune că Domnitorul Carol I, cu ocazia venirii la Poiana Mare, în anul 1877, al Războiului de Independență, cu scopul atacării armatei turcești cantonate peste
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
în purpură și înconjurat de o gardă de 12 halebardieri în uniforme de culoare roșie și galbenă a provinciei Olanda. La un moment dat "Royal Prince" era înconjurat de 7 nave neerlandeze trăgând simultan asupra sa. "Zeven Provincien" a schimbat bordee cu nava Ducelui de York vreme de două ore dar în cele din urmă "Prince" a fost dezafectată, scoasă din luptă, catargele doborâte și căpitanul ei, Sir John Cox, a fost ucis, deși a scăpat de atacul a două nave
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
Mateeștilor. Se pare că este adevărat acest lucru, pentru că în jurul lacului s-au găsit, cu ocazia lucrărilor agricole, urme de așezări omenești, vetre de cărămidă, râșnite de facut mălai, cioburi de vase și alte obiecte. Oamenii acestui sat locuiau în bordee, se ocupau cu creșterea vitelor și mai puțin cu agricultura. În acel timp satul se află la 4,5 km spre sud, față de actuala vatra a satului, si anume la punctul numit și astăzi pe harta “Satul Vechi”. Vechiul sat
Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324835_a_326164]
-
a existat schela Copanița, unde se încarcă diferite cereale pentru export. (Copanița este numele ostrovului din dreptul comunei). La recensământul din 1900 comună (localitatea) numără 1426 suflete, din care 714 bărbați și 712 femei. Erau 258 locuințe, din care 38 bordee, toate cu o încăere, cu un cubaj de 27 mc, 162 case de pământ bătut, cu mai multe încăperi și un cubaj de 30 mc, 58 case de lemn cu două încăperi și un cubaj de 29 mc și 16
Comuna Gighera, Dolj () [Corola-website/Science/300399_a_301728]
-
vecini, pentru că acestea să nu lezeze proprietatea satului Zorilesti. Împroprietărirea de la 1864 a schimbat starea socială și pe cea materială a oamenilor. Ei au fost scoși din starea de clacași, devenind proprietari de pământ. Dacă până la această dată locuiau în bordee, acum oamenii și-au durat case din lemn cu 2 sau 3 camere. Numărul animalelor crescute de către oameni a sporit foarte mult. Locurile de casă aveau o suprafață de 2-3 mii metrii pătrați și în unele cazuri mai mult, ceea ce
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
1788 în părțile de jos ale Valahiei că: "„Satele de la câmp sunt în general forte proste și înfățișeză un tablou de desolațiune și miserie. Casele, cari se pot numi mai cu drept vizuini, sunt construite sub pămînt și se chemă bordee. Din depărtare nu se pote vede decât fumul ce ese pe coșuri, iar de aprope numai acoperișul, care este prea puțin înălțat de la pămînt, astfel că erba cresce pe de-asupra. Locuitorii fug de drumurile mari și caută pentru așezarea
Bordei () [Corola-website/Science/319307_a_320636]
-
starea higenică lasă mult de dorit, toți evreii sunt plini de insecte, mulți bolnavi, fapt care poate prezenta un pericol public. Cu adresa Nr. 51545 din 14 Noembrie 1941 am cerut Prefecturei a lua imediat măsuri de cazare evreilor în bordee sau barăci, căci în astfel de condițiuni nu se mai poate continua lucrul” (doc. nr. 49). În iunie 1943, mareșalul Antonescu, aflat la Predeal, face o vizită la Batalionul 1 Drumuri. Aici îl vede pe evreul David Margulius din Iași
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Făgăraș Avem onoare a vă trimite în copie ord. Nr. 17.154 B. al Marelui Stat Major Secția II-a privind cazarea evreilor dela Detașamentul de Lucru. Întrucât lucrările noastre au o durată scurtă de executare construirea de bărăci sau bordee ar implica greutăți foarte mari cu aprovizionarea materialelor, și timp pentru construirea lor, astfel că s’ar putea întâmpla ca atunci când baraca va fi gata șantierul cu evrei va fi terminat lucrarea. Avându-se în vedere deci cele de mai
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
după cercetarea la fața locului [vor] aplica dispozițiunile de mai sus sau altele cele găsesc aplicabile pentru satisfacerea Ord. M.St. Major și va întocmi un proces verbal despre felul cum i-a cazat arătând că construirea de bărăci sau bordee nu este posibilă din cauza duratei scurte a lucrărei și pe cari Dnii șefi de Secț. o cunosc fiecare. Se pot da și alte dispozițiuni de Dvs., în plus de cele arătate mai sus și pe care le găsiți necesare pentru
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
starea higenică lasă mult de dorit, toți evreii sunt plini de insecte, mulți bolnavi, fapt care poate prezenta un pericol public. Cu adresa Nr. 51545 din 14 Noembrie 1941 am cerut Prefecturei a lua imediat măsuri de cazare evreilor în bordee sau barăci, căci în astfel de condițiuni nu se mai poate continua lucrul. La C.F.R. în stația Făurei lucrează la consolidarea liniei ferate Roseti-Făurei un număr de 221 evrei cantonați în satul Vizireni, deși cu adresa Nr. 49213 din 23
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
contactul cu populațiunea românească este evitat. b) La Detașamentul 6 Drumuri în case mari izolate, amenajate. c) Det. 8 Drumuri: Evreii sunt cazați izolați într’un singur grup fără contact cu populația. d) La Det. 7 Drumuri sunt cazați în bordee și căzărmi speciale, bine cantonați și păziți. e) La Det. Sihna Răchiți - Botoșani sunt cantonați în 6 bărăci demontabile și 50 corturi date de Bat. 4 Ad-tiv. f) La Det. Serv. Drumuri Bârlad sunt cartiruiți în satele Crivești și Priponeștii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1943 și prezentului ordin. III. - DREPTURI Drepturile evreilor vor fi achitate prin grija Direcției Superioare și Comandamen tului Geniului, după dispozițiunile ulterioare ce se vor da. IV. - CAZAREA-HRANA a) Evreii vor fi cazați la un loc, în clădiri izolate sau bordee (corturi sau barăci pe timpul verii) și în niciun caz nu vor veni în contact cu populația românească din zonă. b) Fiecare evreu își va aduce pătură, dos de saltea și pernă, idem vesela completă. Se va avea grije ca evreii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
elemente ale portului popular tradițional. ILAVIȚA. - rezervația paleontologică Bahna (calcare); - prelucrarea artistică a pietrei cu elemente arhaice, crucile din cimitir acoperite; - elemenete de port popular (zone de interferență). ILAVĂȚ. SAPATURI ARHEOLOGICE - asezare fortificata din cea dea doua epoca a fierului(bordee din aceasta epoca) - cetate dacica de pamant - ruinele manastirii Coșuștea, Sat Firiya contruita in jurul anului 1475 - festival folcloric valea Coșiței - m. M. Monumente inchinate eroilor 1916 +1917 in satul Dâlbocița - muzeu ( colectie scolara de etnografie) - nunti cu obiceiuri deosebite
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
BÂRZII - OBICEIURI denumite ,, INSURATIT IN CARE martea dupa duminica Tomei copii se duc la un iyvor unde schimba intre ei coronite de flori si oua rosii legand prietenii durabile Malovăț Sapaturi arhjeologice: aseyare fortificata din epoca a doua a fierului(bordee), Bobaița Cetate dacica de pamant la Bobaita si monument de arhitectura populara Cula de Lazu OBÎRȘIA CLOȘANI. - m.arh.populară: case specifice zonei; - centru de prelucrare a lemnului: lăzi de zestre, În special cele realizate Între anii 18801910; - vatră folclorică; - ansamblu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
prezenta un alt moment relevant din activitatea politică a acestuia. Astfel, în ședința parlamentului din data de 31 ianuarie 1880, referindu-se la necesitatea extinderii procesului de școlarizare, Mihail Kogălniceanu afirma că "e mai bine să avem școale chiar în bordee, decât să amânăm înființarea școalelor până când vom avea palate"1509. De altfel, în Dobrogea, multe dintre școlile înființate începând cu anul 1879 nu aveau un local unde să funcționeze în mod permanent. Cu toate acestea, mai întâi au început să
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
acestei decizii a fost trimisă tuturor instituțiilor importante ale statului, în anul imediat următor, 1940. Iată câteva repere: „...art.1) Se interzice vagabondarea țiganilor nomazi. În acest scop vor fi fixați la marginea comunelor rurale indemne de tifos exantematic, în bordee sau corturi, unde vor fi supuși măsurilor de control sanitar permanent și deparazitări periodice (subl.ns.). Tuturor li se va face reacția Weil - Felix”. Pentru o mai bună lămurire, acest test se face pentru depistarea bolnavilor de tifos exantematic, care
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
dobândă! Prețul arendelor s-a întreit. Acel al brațelor a rămas pe loc. Negrii Americei de Nord au 66% alfabeți, noi aveam abia 20% adică 44% analfabeți ei, iar noi 80%. Suntem în urma tuturora! Sunt în țară 50.000 de bordee ce servesc de locuințe oamenilor. Arenzile s-au urcat de la 20 de lei la 150 de lei falcea. Avem un medic la 39.300 locuitori. În trei județe din N. Moldovei, Asociația Arendașilor stăpânește a 4-a parte din întinderea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
câte-un iaz, câte oleacă de sat, împresurate cu tristeță parcă, fără un copac, fără nimic la care să se oprească ochiul. Am zis sate am zis case. Nu-s nici sate nici case. Niște grămădiri de colibe și de bordee, cele mai multe lipite cu lut numai... Într-un loc sunt adevărate sate de troglodiți, găuri mizerabile scurmate în pământ. Și cernoziomul se întinde cât vezi cu ochii. Pământ negru, mănos, de o bogăție fără păreche, pământ pe care se face pânea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vesti autoritățile. El nu știe de asta: "Dumneata ești tata nostru, noi pe dumneata cunoaștem". După patru zile, azi, la 14 Octomvrie, jandarmul nu s-a arătat să cerceteze deși a fost vestit. Cânii au sfâșiat leșul epii în dosul bordeelor. Am văzut pe un om tare de altfel la clonț, un fel de derbedeu numit Neculai Botez. Când era anul bun, lunea îl apuca jucând cu muierile de după cap. Într-un rând i-a dat proprietarul o sută de lei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
patru clase de gimnaziu. A venit pe-aici, s-a sălbăticit. Aici e altă țară într-adevăr. * Morțun îmi spune că a apucat și sunt încă, oameni care toată viața lor au trăit numai în bordeiu. Când le-a stricat bordeele și le-a făcut case, nu se dădeau, ziceau că are să le fie frig, că nu sunt obișnuiți. Și pe urmă își făceau cruce și mulțămeau: "Mulțămim, Dumnezeu să-ți ajute, cucoane, că ne-ai scos la lumină". Un hoț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
revedere ca de obicei, ci un simplu pa aruncat peste umăr din mersul "trenului", ele la deal, noi la vale către gară. Am avut tare multe situații în viață, când eram stăpânit de spaimă: stăteam în postul de santinelă, în fața bordeelor din tabără în munții Făgărașului, care gemeau de așa zișii partizani, anticomuniști, noaptea, beznă și ploua cu găleata, fulgere, trăsnete, săreau jerbele de flăcări în jurul meu de credeai că se desface pământul. Ba pe lângă astea mai umblau și jivinile sălbatice
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
pe trăgaciul automatului încărcat cu 32 de cartușe, dar unde să tragi, că le vedeai pentru câteva fracțiuni de secundă când fulgera; când se trecea lumina credeai că ești suspendat în aer. Dar nu puteai trage pentru că în față aveam bordeele unde locuiau,sau dormeau militari, colegii mei, puteai face o minune oricând. Acum însă parcă le uitasem pe toate și mă sufoca spaima momentelor de groază trăite, după cele plăcute la petrecere, apoi în pat cu Tanța în brațe. După
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]