13 matches
-
din trupă. Au cîntat pe scene de operă în Franța, au fost apreciați de Sir Yehudi Menuhin, Peter Gabriel sau Johnny Depp, iar presa de peste hotare i-a numit ”Embleme ale muzicii balcanice”. Pornind de la adaptarea piesei lui Anton Pann ”Bordeiaș” (de unde și titlul, definitoriu pentru apelarea la mijloace moderne de expresie, ”De la Anton Pann la DJ”), n-au fost ocolite titlurile de succes ”Dragostea de la Clejani”, ”Lume, lume”, ”Mugur, mugurelule” sau ”Tirli dondale”. Mai nou apărută pe firmamentul genului, basarabeanca
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/noaptea-legendelor/ [Corola-blog/BlogPost/93274_a_94566]
-
se distingea prin aceea că el știa a scrie muzică și mai știa a compune cîntece de lume care ajungeau populare." [3] Printre culegerile și creațiile muzicale ale sale se numără numeroase „manele”, romanțe și cântece de lume printre care: „Bordeiaș, bordei, bordei”, „Inima mi-e plină”, „Mugur, mugurel”, „Până când nu te iubeam”, „Nu mai poci de ostenit”, „Leliță săftiță”, „Și noi la Ilinca”, „Unde-auz cucul cântând” sau „Sub poale de codru verde”. Etnomuzicolog Gheorghe Ciobanu descrie însușirea lui Anton Pann
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1412148146.html [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
spiritualitate orientală. Unele, cum ar fi «Sub poale de codru verde» și «Unde-auz cucul cântând» își dezvăluie originea țărănească. Altele se dovedesc a fi create la oraș, de către compozitori ai timpului, legați de cântecul popular, probabil chiar lăutari. Piese că «Bordeiaș, bordei, bordei», « Nu mai poci de ostenit» și « Până când nu te iubeam» vădesc o puternică influență a muzicii orientale. Prezența unor cântece cu influențe atât de diferite în colecția lui Anton Pann atestă existența unor bogate curente muzicale diverse ca
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1412148146.html [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
bunii, Într-un loc îndepărtat, Lâng’ o margine de codru Își avea moșie-un sat, Plin de oameni fel și chipu, Răi și batjocoritori Și pizmași în toate cele Și de-arginți mari iubitori. Tot acolo, zice basna, Într-un bordeiaș făcut Din te miri ce crengi și paie Cu ai săi pereți de lut, Cic-ar fi trăit ferice O minune de codană, O orfană pe-al său nume Dat de nașă: Sânziană. Ea muncea pe ici, pe colo Pe la
SÂNZIANA de LEONID IACOB în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 by http://confluente.ro/Sanziana_leonid_iacob_1372012730.html [Corola-blog/BlogPost/363868_a_365197]
-
Gorj. A cântat și la București, unde a fost invitat de Constantin Brăiloiu să facă înregistrări pe discuri de gramofon pentru Arhiva Națională de Folclor. În calitate de solist instrumentist a cântat cu virtuozitate jocuri precum „Crăițele”, „Hora în două părți”, „Sinaia”, „Bordeiașul” etc. A murit la vârsta de 63 de ani, lăsând în urmă nouă copii, toți lăutari. Cel mai bun dintre fiii săi a fost vioristul Ionel Luca, care și-a format propria bandă din care au făcut parte membrii familiei
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
contemporană, rău pe care oamenii încearcă să-l combată prin cântare. De altfel, mai întotdeauna cântecele se sfârșesc cu victoria celui „dușmănit” și cu biruința lui asupra vrăjmașului. Din mulțimea de jocuri, distincte de altădată - „"brâul”", „"târcolul”, „ungurica”", „"șchioapa"”, „"rustemul"”", „bordeiașul”", „"frunza”"... - gorjenii le-au păstrat astăzi doar pe cele mai populare și cu circulație mai extinsă: „"hora de mână”" și „"sârba”". Hora este legată de actele rituale din cursul nunții, dar și de alte ocazii în care comunitățile simt nevoia
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
agogică. Anton Pann a fost și un interpret iscusit la cobză, lăută, chitară și la pianoforte, cântând în diverse momente, alături de tinerii boieri. Dintre culegerile și creațiile sale muzicale se numără compoziții orientale, romanțe și cântece de lume printre care: "„Bordeiaș, bordei, bordei”", "„Inima mi-e plină”", "„Mugur, mugurel”", "„Până când nu te iubeam”", "„Nu mai poci de ostenit”", "„Leliță săftiță”", "„Și noi la Ilinca”", "„Unde-auz cucul cântând”" sau "„Sub poale de codru verde”". Unele dintre acestea au apărut în volumul „Poezii
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
moartea. De asemenea, foarte bine păstrate sunt hora satului și nedeia. Hora începe de obicei cu “Hora de mână”, horă lină, domoală, largă, cu pași înainte și înapoi sau cu “Danțul”, joc săltat, rapid, și se continuă cu “Ghimpele”, “Rustemul”, “Bordeiașul”, “Floricica”, unde vioiciunea se îmbină cu frumusețea coregrafică a dansului. Cel mai des se joacă însă “Sârba”, un joc foarte alert. De remarcat este faptul că toate aceste dansuri populare “se joacă” în cerc. Nedeia este cea mai mare sărbătoare
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
bordeie și după num ele inve ntatorului Gutnar, care înseamnă bonus stultus sau după cum unii pretind Gutnor, adică bonus ventus, numiră și localitatea și după acea Gutnar trecând în Kutnar, scriseră numele ora șului Ku tnar sau Kottnar și din bordeiașe umile crescu un oraș celebru în care, din cauza viilor, nu numai Domnitorul, dar și toți fruntașii Moldovei, ba încă și mulți din Polonia își cumpără vii și le locuiesc. (...) C. C. Giurescu, în Târguri sau orașe și cetăți moldovene - scrie: „La
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
venituri din creșterea și înmulțirea iepurilor sălbatici. O asemenea încercare s-ar fi făcut pe tarlaua care se numește în Rădii. Locul este presărat din loc în loc cu mărăcinișuri, iar boierul ar fi pus oamenii să amenajeze din loc în loc bordeiașe din lemn și pământ unde iepurii să se adăpostească și să se înmulțească, apoi să fie prinși la plasă și trimiși la export în Franța. Probabil experimentul n-a reușit și s-a renunțat. în Evul mediu se organizau patru
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
folclor urban, adică, din punctul de vedere al folcloriștilor puriști, cea mai coruptă și inautentică formă a ,înțelepciunii populare". Ce să ne mai tot ascundem după deget, folclor căzut pe mîna țiganilor. Dar Barbu Lăutarul ce era? Iar clasicul cîntec ,Bordeiaș, bordei" e o jelanie țigănească veche care azi ne produce oftaturi transportate după muzica veche a românilor. Haiducii din Clejani, taraful cu care defilăm azi, fiindcă aștia ar fi, chipurile, reprezentanți autentici ai folclorului nostru muzical, a primit această ștampilă
Îi trimitem pe maneliști la Bug? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11020_a_12345]
-
întemeia o căsnicie“, derivat de la casa. Cuvintele se organizează și după înțelesurile lor. Rămânând la același exemplu, împreună cu casă se grupează cuvintele care denumesc diversele tipuri de case (argea, bordei, bojdeucă, cocioabă, colibă, magherniță, palat etc., împreună cu derivatele fiecăruia, ca bordeiaș, bordeian etc.), cuvintele care denumesc părți ale casei (talpa casei, stâlp, temelie, acoperiș, căpriori, streașină, burlane, dușumea, zid, perete, ușă, fereastră) sau încăperile (pivniță, prispă, cerdac, pod, odaie, cameră, iatac, sobă, cămară, salon), la orașe casele au și subsol, parter
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
timpul...azi ai avut ghinion... Spun încurcată : -Nu știu dacă mai am nevoie de gazdă...Nu știu dacă mai vin aici... -Ba să vii...O să vezi că-s de treabă. Gazda îmi dă în primire camera. E un fel de bordeiaș cu țoale din cordele pe jos și un miros de odaie veche, specific pentru casele foarte îmbătrânite de la țară...Când dau să intru , observ că trebuie să cobor trei trepte, acoperite cu hârtie albastră, ca într-o criptă răcoroasă.Gazda
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]