35 matches
-
că ne va pricepe insomniile? Urmașii? -Poate generația a treia din serialul tv "Star Trek", zise careva. -Poate. În orice caz, noi începuserăm să urâm din tot sufletul televizorul, prezentatorii de știri, realizatorii de talk-show-uri și, în ultimă instanță, pe boreasa lui Brad Pitt, care nu mai năștea odată! Îl înțelegeam până și pe Pitt care saliva cu gândul la apetisanta placen... Pardon ? Mă scuzați! Ziceți că a născut între timp ? Bravo! A născut și noua nevastă a lu' Mutu ? Ați
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]
-
străină gură", a vieților celor trecuți dincolo se realizează o succintă cronică a lumii românești dintr-un sat din Nordul țării, unde bărbații erau ocupați cu păstoritul, cășăritul, albinăritul, cu lucrul în mine sau, în pădure, cu țapinele, iar femeile (boresele) cu țesutul sau cu croitoria. Aproape toți se prezintă a fi "muncitori", "cinstiți", "de omenie", crescînd copii (coconi) pe care i-au învățat să "facă bine", "să fie gazde bune" etc. În vremea întunecată a comunismului au intrat în "colectivă
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
cândva albe, acum însă mai degrabă păreau a fi cenușii. Unii păstraseră însă pe dânșii pufoaicele albastre, pătate și chiar rupte pe alocuri, în care munciseră cu puțin înainte. Fiind sâmbătă, coborau la oficiul poștal din Umileni ca să trimită bani boreselor rămase acasă la Maramu, cum ziceau în limbajul lor eliptic, să păzească de casă și coconi. Erau aduși de brigadierii silvici, căci erau familiarizați cu munca la pădure, angajați și plătiți cu săptămâna, cam de după recoltatul porumbului și până în ajunul
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383140_a_384469]
-
cap Fetițele de până la 7-8 ani poartă părul rătunzat (tăiat rotund de jur împrejurul capului), iar pe masura ce crește îl împletesc în 2 cozi lăsate pe spate (de care se agață o partă-panglică simplă sau colorată, care reflectă statutul social sau lâna colorată-pletence). Boresele (femeile mai în vârstă) și bătrânele poartă părul în cozi strânse la ceafa sau peste cap (cele două cozi de la spate sunt aduse în cerc către frunte, peste care se pune marama în zilele de sărbătoare sau basmaua care se
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
simbolizează pe Irod cel rău, turcul, care a ucis miile de pruncii până la 2 ani. Cine se îmbracă în turcă își pierde năravul, nemaiputând merge la biserică cca. șase săptămâni de zile(Fochi, p. 337). -Ceată cu ursul: ursul, țiganul, boreasa, boierul, jocul ursului-ceata ursarilor, fără măști: Foaie verde lemn uscat,/ Ia-ți muierea, măi Ursac,/ și învârtește-o după plac,/ Ca să placă la tot sat.// Iar acuma noi plecăm,/Sănătoși să vă lăsăm,/ Sănătoși și cu mulți bani,/ La Anul
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
la o bericică. Era mulțumit și era și iubit! Ce dacă mai scârțâia din încheieturi? Boala lungă, sănătate sigură! Trebe'că tocmai Necuratu' l-a-mpins să păcătuiască, adică să-și pună el pirostriile! Nemernica, aprozarista, țoapa, hahalera aia de boreasă, i-a mâncat lui capu' și alte chestii! Putem să fumăm aici, băi, da sau nu? Suntem în biserică, ce mama dracului! se enervează iar Buletin. Cre' că puteți pipa, dar să scuturați scrumulețul pe ziare, nu pe jos, vă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
le Îmblânzi, a le Îmbuna); În cazul În care ele nu găsesc sare, pită și apă ursesc copilului o soartă rea. Despre semnificația ursitoarelor scrie și Ștefania Cristescu-Golopenția, În Gospodăria În credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș: Spun boresele că Înainte vreme, Înainte de botez, uneori chiar a treia zi. Făceau seara o scaldă copilului. Apoi se punea pe masă o glajdă cu rachiu, un blid cu vreo 8-9 linguri pe el și cu mâncare În el și o pchită
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
mai e obiceiul acesta. Oamenii nici nu-și prea reprezintă precis ursitorile. Ei Îți spun cam așa: Orcare are două ursitori. Trei zâle șade-n jurul lui și-l ursăște. Sunt două sfinte ca și ăle de sus (măiestrele). Spun boresele că Înainte vreme ursitorile urseau cu voce tare «de auzea moașa». Și ce-i hi ursât, apoi să te tot ferești, că nu poci să scapi. Se povestește În sat Întâmplarea unui «ficior ursit să se-nece-n fântână» și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
le îmblânzi, a le îmbuna); în cazul în care ele nu găsesc "sare, pită și apă" ursesc copilului o soartă rea. Despre semnificația ursitoarelor scrie și Ștefania Cristescu-Golopenția, în Gospodăria în credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș: "Spun boresele că înainte vreme, înainte de botez, uneori chiar a treia zi [...]. Făceau seara o scaldă copilului. Apoi se punea pe masă o glajdă cu rachiu, un blid cu vreo 8-9 linguri pe el și cu mâncare în el și o pchită
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mai e obiceiul acesta. Oamenii nici nu-și prea reprezintă precis ursitorile. Ei îți spun cam așa: Orcare are două ursitori. Trei zâle șade-n jurul lui și-l ursăște. Sunt două sfinte ca și ăle de sus (măiestrele). Spun boresele că înainte vreme ursitorile urseau cu voce tare «de auzea moașa». Și ce-i hi ursât, apoi să te tot ferești, că nu poci să scapi. Se povestește în sat întâmplarea unui «ficior ursit să se-nece-n fântână» și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ale noastre spre dulcea Moldovă. Titel își amintește și o mai reține pe Coana Mia destul de bine, deși avea doar câțiva anișori. Acum el e băiat mare, un frumos adolescent de 17 ani, cum s-a dus vremea!, iar Gabi, „boreasa” noastră, a predat ștafeta Marei, fetița ei, care merge și ea pe 12 ani. Mara seamănă uluitor câteodată cu chipul din copilărie al lui Gabi, încât spui că timpul parcă și-a întors fața. Alături de noi, Dan, soțul lui Gabi
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
nu aveți vârstă, sunteți mereu tânăr. Vă doresc mult, mult bine, cele mai desăvârșite sentimente și o mare bucurie ne ați produce dacă ne-ați mai scrie sau ne-am vedea. Vă îmbrățișez eu, Coca copilăriei și tinereții dumneavoastră, alături de „boreasa”, Gabi, și acum a copiilor lor. Cârțișoara 22 iulie 1997 Dragă domnule Mânăstireanu, Am primit scrisoarea dvs. datată 15.07. a.c. Ne-am bucurat mult că sunteți sănătos, așa ca la anii noștri, că v-ați întors cu bine de la
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
alai pleacă la casa miresei, strigăturile de acuma se adresează acesteia: Acolo alaiul e așteptat cu porțile larg deschise cu stâlpii frumos împodobiți de sărbătoare, cu crengi de brad, cu flori și cu multă verdeață. Un grup de fete și borese, proaspăt sosite, cele ma bune de gură, strigă acum chiuituri cu referire la cei doi protagoniști ai evenimentului, mirele și mireasa, dar în ograda acesteia un alt grup de fete, format din prietenele ei cele mai bune și nu mai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
la-mpărat în grădină. Că acolo înflorește Și rodește Și locu-i priește. Dacă nu ne-o dați, De noi nu scăpați ! Orația ar putea ține mult și bine, dacă între nași și socri mici nu s-ar insinua grupul de borese și fete prietene ale miresei, care nu concep să dea căprioara căutată de tânărul împărat, decât contra unui comision. Nașu’ scoate punga și după ce cad la tocmeală cu gureșele femei plătește atâta cât au convenit. Pentru suma aceasta, din cămară
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
se organizează bineînțeles de tinerii căsătoriți și presupune și aceasta un oarece ceremonial. În casa tinerilor căsătoriți, pe masa de ospăț se împodobesc trei crengi de măr, cu struți, mere și nuci. O creangă e pentru soț, a doua pentru boreasă, iar cea de a treia pentru copii, dacă cumva au apărut. Dacă familia încă nu a dat rod, cea de-a treia creangă nu se împodobește. În creanga de măr pentru soț se mai punea o cămașă cusută sau pânza
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fruntea bolnavului spunând formula magică : De deochi, de deochi, du-te dintre ochi. Du-te ca vântu’, să nu te rabde pământu’ Pân-ăi ajunge pe domn-to. De o fi de bărbat, să-i crape boașele, De-o fi de boreasă, să-i plesnească țâțele, Defi de fată mare, să-i cază păru’ De-o fi din codru, să-i cază frunza De-o fi din iarbă, să i se scuture florile... De cinci ori s-o deocheatu’ De zece s-
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în sat sub numele de Lae Nițului, rapsod de anvergură, făuritor de texte, născut la 10 aprilie 1877, vajnic ostaș, distins prin eroismul său în grozăviile primului război mondial de unde se întoarce schilav, sprijinit în cârje ca să-și găsească acasă boreasa, cu vreo doi trei prunci mai mult decât cu câți o lăsase la plecare, și să se stingă apoi încet, în vatra satului pe care atât de mult l-a iubit. Astăzi, la mai bine de optzeci de ani de la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Hodină ? noaptea nu aveau. Munca cinstită ,singur gând Și Sfânta Pâine, idol sfânt. V-ați dus de mult bătrâni sărmani, V-ați dus de-atât amar de ani. Copiii mei au astăzi prunci ! Dar unde-s țăranii de atunci ? Lonoaica, boreasa lui Victor Grovu, bărbat chipeș, cruce de voinic, gospodar strajnic, om harnic și de ispravă. Născută în 1921, Silvia Grovu, pe care lumea o știe de Lonoaica, se află azi pe pat de suferință, pierzând vederea înainte de a-și fi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în memoria multor gospodari de frunte ai satului. N-a pus niciodată pe hârtie cântecul pe care-l crea, avea întotdeauna totul în memorie, dar a oferit cu totală dăruire, un bogat material de cercetare specialiștilor în domeniu. În șezătorile boreselor a fost întotdeauna așteptată pentru spiritul ei animator în ale cântărilor. Reținem și de la Lonoaica câteva piese ce sigur a contribuit la îmbogățirea tezaurului folcloric al satului și al zonei noastre, parte din Țara Oltului. Cîntec de șezătoare Găzdiță, găzdiță
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
întindea pe salteaua de paie, oasele-i trudite. Era epoca în care nu bântuiau borfașii sau derbedeii. Preocuparea de bază a gospodarului era atunci, să aibă cele mai frumoase «drigane» din sat și să-i fie pruncii năzdrăvani, după cum a boresei era să scoată pe luncă la albit cele mai frumoase straie de mâinile ei lucrate, numai așa, să se betejească de ciudă toate celelalte lelițe. Si-a mai avut satul formația sa muzicală ce cânta în sărbători și la nunți
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ocoși ai satului, Gheorghe și Ion nau ieșit din făgădău. Acuma că se făcu noapte, Gheo vine cu propunerea : - «Măi Ioa, eu așe zic, că n-ar fi rău de-am merge și noi acasă, să nu ni se nciudeze boresele !». - «D-apoi că bine zici măi Gheo, conveni Ion, dar mai întâi, eu zic să facem o încercare. Să ne ridicăm, și de ne-om putea ține pe picioare să stăm și să mai bem un cop, iar de nu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
putea sacrifica din munca sa și a celorlalți membri ai familiei, atunci când își dădea seama că unul din copiii săi e mai răsărit, mai perspicace, mai destupat la minte. Organiza atunci «ad hoc» un așa zis consiliu de familie cu boreasa și cu toți ceilalți prunci, fără să omită să-i atragă în dezbateri și pe bunu și pe buna, și aproape în totdeauna, în unanimitate hotărau soarta celui mai ocoș dintre ei. Și fără să întocmească un document scris, se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
beneficiul camarazilor, deseori a simțit priviri furișe care-l urmăreau, dar prea rar a avut ocazia să se privească ochi în ochi cu iscoadele adversarului. La un moment dat prin Cârțișoara noastră au început să circule întrebări stârnite de o boreasă care neavând alte treburi, ședea cât era ziulica de lungă cu mâinile în poală pe tălpița din fața casei. I-a clocit atunci în creerul ei de coancă, nu mai mare decât al unei găini, întrebarea exprimată apoi către alte femei
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
înghețată și unde iarna i se părea cea mai blândă și cea mai scurtă. Așa se face că odată coborât din munte, nu se oprea în vatra satului să aibă și el o țâră de haznă și de tihnă lângă boreasa lui, decât o zi, două, ca după aceea s-o țină dirept înainte. Depășea trecătorile cele mai accesibile și-o ținea ață, fie prin valea Oltului, fie prin pasul Buzăului până către malurile Dunării, ba uneori găsea chiar modalitatea de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
din pământ blidariu suport pentru vase blehăi, behăi(a) a vorbi într-una, a spune vrute și nevrute blehiu tablă boachtăr paznic de noapte boboanțe bomboane boltaș om de prăvălie boltă prăvălie bordei adăpost săpat în pământ boscorodi a vorbi fără înțeles boreasă nevastă boșorog trecut spre vărsta a treia botă vas de lemn pentru apă de băut bresenești (a) a face treaba cu întârziere brăcinariu cingătoarea pantalonilor brănișteriu brigadier silvic briftaș pungă mică din piele pentru bani brotărie cuptor pentru copt la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]