33 matches
-
1972) Tg. Secuiesc, Curtea 35 nr. 2 țel: 360491; 0742642551 032409/1505 SC PRO ECONT SRL 23864 KOTECZ JOZSEF ATTILA (n. 1976) Racosul de Sus nr. 164 țel: 379040 0366 SC ADEB SRL 19220 KOVACS TIBOR (n. 1952) Covasna, Str. Borvizului 10 țel: 340232; 0744384232 0415006/1503 SC KOVTIB-CONT SRL 22336 KOVESDI ANNA (n. 1957) Ghelinta, Str. Principala nr. 653 țel: 345223; 0740221430 0415006/1502 SC CELE -KO SRL 11213 LUKACS JULIANNA (n. 1971) Tg. Secuiesc, Str. Cernat nr. 8, bl.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
8. ... 13. La anexa nr. 54 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Tulgheș", la secțiunea I "Bunuri imobile": a) se modifică următoarele poziții: ... - la poziția nr. 70, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Drum comunal nr. 259 Pârâul Borvizului"; - la poziția nr. 71, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Drum comunal nr. 260 Poiana Veche"; - la poziția nr. 72, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Drum comunal nr. 261 Drumul Fabricii"; - la poziția nr. 75, coloana 3 va avea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235518_a_236847]
-
518,00"; - la poziția nr. 55 "Stradă pietruită «Principală»", coloana 3 "Denumirea bunului" va avea următorul cuprins: "Stradă asfaltată Principală", iar coloana 6 "Valoarea de inventar (lei)" va avea următorul cuprins: "403.390,00"; - la poziția nr. 56 "Stradă pietruită «Borviz»", coloana 3 "Denumirea bunului" va avea următorul cuprins: "Stradă asfaltată Borviz", iar coloana 6 "Valoarea de inventar (lei)" va avea următorul cuprins: "1.254.516,00"; - la poziția nr. 57 "Stradă pietruită «Școlii»", coloana 3 "Denumirea bunului" va avea următorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250581_a_251910]
-
Denumirea bunului" va avea următorul cuprins: "Stradă asfaltată Principală", iar coloana 6 "Valoarea de inventar (lei)" va avea următorul cuprins: "403.390,00"; - la poziția nr. 56 "Stradă pietruită «Borviz»", coloana 3 "Denumirea bunului" va avea următorul cuprins: "Stradă asfaltată Borviz", iar coloana 6 "Valoarea de inventar (lei)" va avea următorul cuprins: "1.254.516,00"; - la poziția nr. 57 "Stradă pietruită «Școlii»", coloana 3 "Denumirea bunului" va avea următorul cuprins: "Stradă asfaltată Școlii", iar coloana 6 "Valoarea de inventar (lei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250581_a_251910]
-
2 țel: 0267/360780 0742642551 23864 KOTECZ JOZSEF ATTILA (n.1976) 0366 SC ADEG SRL Baraolt, str. Trandafirilor nr. 12, bl. B1, ap. 3 țel: 0267/377347 0722574340 19220 KOVACS TIBOR (n.1952) 0415006/1503 SC KOVTIB-CONT SRL Covasna, str. Borvizului, nr. 10 țel: 0267/340232 0744384232 22336 KOVESDI ANNA (n.1957) 0415006/1502 SC CELE -KO SRL Ghelinta, nr. 655 țel: 0267/345223 0740221430 24833 MIHALY LAJOS ATTILA (n.1978) 2059 SC CONSULTANȚĂ KOVACS SRL Covasna, str. Libertății, nr. 22
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
țel. 377471 3898 KACSO FRANCISC n.1938 Sf. Gheorghe, Aleea Muzelor nr. 1, bl. 12, sc. A, ap. 26 țel. 316279 11261 KOVACS MARGIT n.1941 Covasna, Str. Gabor Aron Nr23 țel. 340963 19220 KOVACS TIBOR n.1952 Covasna, Str. Borvizului 10 țel. 340232 3915 MAIOR EMIL n.1934 Sf. Gheorghe, Str. Oltului nr. 64, bl. 7, sc. C, et. 2., ap. 15 țel. 324139 3916 MALLER MAGDA n.1957 Sf. Gheorghe, Sporturilor nr. 7, bl. 6, sc. C, țel. 329996
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
6 izvoare carbogazoase având că origine o formațiune de travertin. Aceste ape aparțin sectorului nordic al aureolei mofetice a eruptivului Căliman-Harghita. În Bazinul Bilborului există opt mlaștini eutrofe, cele mai semnificative fiind Mlaștină de la Pârâul Rușilor (16 ha), "Mlaștină cu borviz" Dobreanu (4 ha) și Mlaștină Mare a Bilborului (2 ha). Predominanțe sunt pădurile de conifere: molid (Picea abies), brad (Abies albă), larice (Larix decidua), pin (Pinus sylvestris), ienupăr (Juniperus communis). Dintre speciile rare se mai întâlnesc cu totul excepțional exemplare
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
munților Nemira nu există izvoare carbogazoase, cu atât mai bogate sunt în ape minerale zonele periferice. Băile Fortyogó - a fost o stațiune de agrement, un complex balneoterapeutic al orașului Târgu Secuiesc, a funcționat până în 2000. Astăzi este în folosință doar borvizul unei sonde în afara incintei băii. Poian - numeroase izvoare minerale carbogazoase, dintre care două cele mai de seamă în valea Zonda. Au fost îmbuteliate între anii 1892-1995, când fabrica a fost închisă. A purtat diverse nume ca: "Venus, Mariska, Székely, Poian
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
cât si gazele mofetice au radioactivitate naturală mijlocie. Aerul este ozonat și bogat în aeroioni negativi. Culmile împădurite care înconjoarăm stațiunea, o feresc de vânturi puternice. Au cel mai important rol dintre factorii balneari, locali. Sunt ape carbonatate cunoscute drept "„borvize”"., utilizate fie în bazine - în cură externă, fie în cură internă. Debitul limitat al izvoarelor captate - în absența unor foraje hidrogeologice, este însă limitant pentru dezvoltarea amplă, a stațiunii. În total, în microdepresiunea Balvanyos sunt 57 de izvoare. Toate conțin
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
în vegetație hidrofila lemnoasa și ierboasa. Câteva meandre se înregistrează în aval de Borleasa. În spațiul montan împădurit, sunt folosite doar izvoarele din lungul văilor Molișeț, Izvor și Strâmbulici. Pe valea Izvor există o sursă de apă mineralizata de tip borviz din aureola mofetica a Țibleșului, utilizată, însă, numai de localnici. Formate, mai ales în partea superioară a bazinului hidrografic al văii Ilișua, într-un mediu preponderent forestier, prin procese de bioacumulare, caracterizate prin humificare activă a suprafeței organice, solurile sunt
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
marcată de descoperirea uriașelor rezerve de ape minerale răspândite pe o suprafață de mai multe zeci de kilometri pătrați și cunoscute de ciobanii locului încă din anul 1750, fiind botezate de aceștia „izvoare cu burcut” (nume împrumutat probabil din maghiarul „borviz”). O cercetare științifică a apelor minerale din ținutul Dornelor este cunoscută în literatura de specialitate în jurul anului 1790. Chimistul Hacquette de Nürnberg realizează în această perioadă o analiză relativ completă a apelor din Dorna și din localitățile limitrofe Candreni și
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
n. 1938) Sf. Gheorghe, Aleea Muzelor nr. 1, bl. 12, sc. A, ap. 26 țel. 316279 20957 KISS JOLAN Sf. Gheorghe, str. Tineretului nr. 1 bl. 13 et. 6 ap. 25 țel. 315790 19220 KOVACS TIBOR (n. 1952) �� Covasna, Str. Borvizului 10 țel. 340232 3915 MAIOR EMIL (n. 1934) Sf. Gheorghe, Str. Oltului nr. 64, bl. 7, sc. C, et. 2. ap. 15 țel. 324139 3916 MALLER MAGDA (n. 1957) Sf. Gheorghe Sporturilor nr. 7, bl. 6, sc. C, țel. 329996
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
au mai avut loc pe-acolo, scriau rețete după rețete, ca la sanatoriu. Dacă te luai după ei, trebuia s-o ții doar pe zeamă de varză și ceai de gălbenele toată viața de-acum încolo. Eu îi trăgeam cu borvizul, friptura și castraveciorii murați, până mă apucau durerile. Maria lupta cu-aceleași probleme, dar din alte motive. Se înfometa cu bună-știință, mereu nemulțumită de-un ipotetic kilogram în plus. De cinci ani, de când ne cunoșteam, cifrele scăzuseră amenințător; dacă le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Russo lăuda toată România (chiar dacă Principatele încă nu se uniseră); Bolintineanu fugea pe-o insulă cu nume de amiral nazist (Canaris); Ion Codru-Drăgușanu dădea ture cu vaporul pe Dunăre; Filimon se plimba cu „omnibusul“ spre „strada ferată“; Alecsandri mergea la borviz și rupea caleașca lângă Mehadia; pe-Odobescu îl apuca foamea în drum spre Snagov; Bălcescu făcea geografie prin pușcării; Ghica trimitea scrisori de la Paris și Londra (ăsta-i un fel de stră-străbunic, așa că trebuie să-l vorbesc de bine!). Singurul mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
aflat de accident? Și tot nu ne-ai spus unde ai dispărut?“ Bombardamentul nu se mai oprea. „Imediat, imediat.“ Mihnea și-a scufundat din nou mâna în ladă și-a scos de-acolo o sticlă de țuică și una de borviz. Parcă le-avea pregătite. „Acum ne scoate și-un vapor de-acolo...“, l-am înțepat. „Un vapor nu, dar asta, da.“ Mihnea s-a aplecat și-a tras un laptop afară, cu tot cu cabluri. Chiar că era cutia cu minuni. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
imensa majoritate a oamenilor din țara asta, n-a fost. Acuma, nu știu dacă să pun accentul pe n-a fost sau pe țara asta.“ „Cum așa?“ Mihnea s-a oprit pentru o clipă și-a luat o gură de borviz. Trebuia să fie ceva extrem de important, de încurcase sticlele. L-am văzut cum se strâmbă, bâjbâind după țuică. Nu i-am dat-o. S-a șters pe buze și-a reluat explicația. „Mi-a dat de gândit toată povestea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Deci, ar trebui să știi ce-i o furtună neuromagnetică.“, mi-a zâmbit Mihnea. Știam. Îmi imaginam Antarctica topită, calota glaciară pisată, pusă pe butuci și milioane de metri cubi de apă dulce scurse în oceane, ca un pahar de borviz într-o cadă. Gulf-Stream-ul oprit, iarnă nouă luni pe-an în Europa, apoi douăsprezece. Incendii în Portugalia (deja începuseră, nu trebuia decât să tragi cu ochiul la televizor), furtuni de zăpadă în Antalya, secetă la Londra, tornade în Belgrad și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Viena, amorțit de spray, fără haine și bagaje. Cine știa șpilul bloca și gurile exterioare de-aerisire cu un rucsac etanș sau niște ziare prinse cu scotch. I-am mulțumit nașului pentru sfat și-am pus sticla deoparte. Alea de borviz de-un litru jumate nu încăpeau, iar dacă încercai cu una mică de plastic, o scăpai prin ochiul siguranței. După ce s-au mai liniștit lucrurile, ne-am instalat fiecare în cușeta lui. Paturile pivotau cu tot cu încărcătură, procesul era fascinant, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
am fost convinși de asta; nimeni nu bate 1145 de kilometri, numai ca să pipăie o revistă). Așa am ajuns pe trenul de Viena, pregătit pentru întâlnire, cu Maria și Mihnea instalați deasupra mea și ușa blocată cu-o sticlă de borviz. Memorasem toate datele, păstrasem în minte titlul benzii desenate, numele eroului, figura, pagina. Știam și locul în pagină, căsuța precisă unde trebuia să mă uit. Doar ce urma să găsesc acolo mi-era necunoscut și, din orice unghi aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pielițe. Dedesubt, dacă puneai o lupă, colcăiau miliarde de-antene și ochi. Habar n-aveai cine pe cine examinează. Am mai încercat o dată să trag cu urechea. Nu se-auzea nimic. Eram trei vieți decopertate, închise cu-o sticlă de borviz într-un vagon și trântite pe orizontală în paturile incomode. Etajarea asta ciudată, de cavou sau bloc socialist (de care parcă nu scăpam nici măcar aici, în drumul spre străinătate), ne deplasa spre o lume presupus mai bună, dar noi rămâneam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
vreun sunet, pereții păreau umpluți cu saci de vată. Se-amortiza totul, parcă te sugruma cineva cu încetinitorul. Am încuiat ușa, cum scria pe anunț (până și Blocatarii noștri procedau la fel), aici nu mai aveai nevoie de sticle de borviz. Apoi m-am dezbrăcat împreună cu Maria și, pe măsură ce mișcările noatre se estompau, lucrurile au început să se accelereze. Ni se întâmplau uneori chestii de-astea, mai ales în ultimul timp - ne ignoram unul pe altul până dispăream din cameră, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
țării: Aiud, Beiuș, Căptălan, Fărcașa, Firiza, Geoagiu, Hășmaș, Hideg, Ieud, Mărăjdia, Nădaș, Racoș, Sebeș, Sighet, Trotuș. Multe dintre toponimele cu aspect maghiar pot fi formate de către romîni de la apelativele împrumutate din limba maghiară și devenite active în limba romînă: Berc, Borviz, Cherendeu, Chinchiș, Ciurgău, Covaci, Făgădău, Holda, Surduc, Tău etc. Conviețuirea cu populația germană se reflectă în cîteva toponime din Transilvania și Banat: Bungard, Vingard, Dîrbav, Ghimbav, Porumbac, Rodbav, Gherla, Șelimbăr, Calbor, Vorumloc. Cîteva „pseudogermanisme“ pot fi formate de la apelative regionale
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu numele vechi al rîului din apropiere, Barasu, Boroșu, Brassou (actualmente Ghimbav), dovedit de origine pecenegă. Alte ipoteze, nesusținute de analize riguroase, derivă urmele Brașovului din: sl. brŏs < broșt, „roibă“ (plantă colorată în roșu); magh. boros -jő, „valea borcutului“ „valea borvizului“; brad (+ -iș) > brădis (+ -ăn) > brădișău (-ău > -ov) > Brădișov > (printr-o evoluție neexplicată) > Brașov; i.e. *bharos, *bhars-inom, „care se referă la orz“, prin filație fonetică slavă (cf. bg. brașino, scr. brașno, „făină“) got. barizeis, „la orz“; bulgaro-turc. borsuy, „apă limpede“. Cea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Gheața: cremă de Siberia. Scobitoarea: o baionetă. Tacâmul: un regulament. Țuica: o idee. Socoteala: protocolul. Cârnații mici: mititei. Cârnații mari: patricieni. Un ardei roșu: o torpilă. Varza acră: origină de Belgrad. Sticluța de vin: o pricină. Ocaua de vin cu borviz la răcitoare: o baterie. Apa: o naturală. Paharele pentru vin: semi-plutoane. Cafeaua neagră turcească: un taifas etc. etc. Restaurantul dobândise chiar supranumele La idee. Dar vorba nu s-a păstrat. În schimb: mititeii, bateria și protocolul s-au împământenit. Mititeii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bolovan (care are și varianta bolohan, întâlnit ca nume de loc și nume de familie, în Bucovina) d. bg. bolvan + suf. colectiv -iș. BOGHEZ, loc în nordul satului Costești, unde se află un izvor de apă minerală sulfuroasă. Et.: ap. borviz, pronunțat de localnici borghiez, cu forma palatalizată a lui v urmat de y , cunoscută în graiurile din sudul Moldovei (ca în yie, yin, yițel pentru vie, vin, vițel ) d. mag. borvis « apă minerală ». BRUSTUROASA, comună din Depresiunea Agăș, care a
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]