15 matches
-
toți creștini, bătrâni, copii Cu păcatele spălate, ziua de Florii cinstim. Le luăm cu noi acasă, le-așezăm după icoană, Și-n grădină și la șură, le punem și la fântână! Florile de leac sânt bune, ne feresc și de boscoane* N-am uitat nici obiceiul și așa o să rămână. Boscoane - făcături, farmece; Referință Bibliografică: Florii / Cornelia Neaga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2290, Anul VII, 08 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cornelia Neaga : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
FLORII de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1491668796.html [Corola-blog/BlogPost/368790_a_370119]
-
cinstim. Le luăm cu noi acasă, le-așezăm după icoană, Și-n grădină și la șură, le punem și la fântână! Florile de leac sânt bune, ne feresc și de boscoane* N-am uitat nici obiceiul și așa o să rămână. Boscoane - făcături, farmece; Referință Bibliografică: Florii / Cornelia Neaga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2290, Anul VII, 08 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cornelia Neaga : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
FLORII de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1491668796.html [Corola-blog/BlogPost/368790_a_370119]
-
în urmă pentru o altă femeie, culmea, una micuță de statură, grăsuță și cu urechi clăpăuge. Se părea, cel puțin în cazul acesta, că iubirea este oarbă. Chiar foarte oarbă, unii din anturaj vehiculând ideea folosirii magiei negre din categoria boscoanelor țigănești. Pe vremuri le vedeam des împreună, nici vorbă să-ți dai seama că aveai în fața ochilor o fiică împreună cu mama ei, mai degrabă puteai jura că sunt două surori superbe care au ieșit în oraș la o plimbare. - Vin
BUNICUŢĂ LA TREIZECI ŞI DOI DE ANI de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1443108335.html [Corola-blog/BlogPost/381852_a_383181]
-
micuță de statură, grăsuță și cu urechi clăpăuge. Se părea, cel puțin în cazul acesta, că iubirea este chioară sau oarbă. Chiar foarte chioară sau foarte oarbă, unii din anturajul celor doi vehiculând ideea folosirii magiei negre, cea din categoria boscoanelor țigănești. Pe vremuri le vedea foarte des împreună, nici vorbă să-ți dai seama că aveai în fața ochilor o fiică împreună cu mama ei, mai degrabă puteai jura că sunt două surori superbe care au ieșit în oraș la o mică
LA CÂT MAI MULTE VEŞNICII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1467408495.html [Corola-blog/BlogPost/381408_a_382737]
-
-se în marea majoritate a cazurilor cu dorință de moarte din cauza răului interior. Boala era atât de caracteristică, încât diagnosticul se punea de la distanță și, în limbajul popular în care se exprimau aceste bolnave totdeauna rurale -, era denumită, fără ezitare "boscoană". În limbajul cult, în care se exprimau medicii, boala se numea "neurastenie rurală"; era deci o formă "nevrotică". Era perioada anilor 1959-1960, perioadă coincidentă cu tentativele medicinii rurale de a combate pelagra, boală foarte gravă prin manifestări somato-psihice și prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
pelagra în antecedentele lor înde-părtate, am încercat să stabilesc legătura dintre aceste antecedente. Am apelat la acad. Jules Nițulescu, un eminent specialist în pelagră, lucrând la Institutul de studiu al pelagrei din S.U.A. Prezentându-i trei cazuri, toate suferind de boscoană, boală pe care o recitam ca pe un veritabil poem, în câteva minute s-a stabilit că fantoma "boscoana", cu limbajul ei popular, era pelagră latentă, reziduală, veche sechelă a unor episoade acute. Boscoana deci exista, așa se numea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
un eminent specialist în pelagră, lucrând la Institutul de studiu al pelagrei din S.U.A. Prezentându-i trei cazuri, toate suferind de boscoană, boală pe care o recitam ca pe un veritabil poem, în câteva minute s-a stabilit că fantoma "boscoana", cu limbajul ei popular, era pelagră latentă, reziduală, veche sechelă a unor episoade acute. Boscoana deci exista, așa se numea în folclor. "Neurastenia rurală", deși cu nume medical culturalizat, ea era o ficțiune. De atunci, printre efectele spectaculare ale pelagrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
-i trei cazuri, toate suferind de boscoană, boală pe care o recitam ca pe un veritabil poem, în câteva minute s-a stabilit că fantoma "boscoana", cu limbajul ei popular, era pelagră latentă, reziduală, veche sechelă a unor episoade acute. Boscoana deci exista, așa se numea în folclor. "Neurastenia rurală", deși cu nume medical culturalizat, ea era o ficțiune. De atunci, printre efectele spectaculare ale pelagrei, am introdus ceea ce, împreună cu acad. Jules Nițulescu, am numit-o "boscona pelagroasă"; denumirea însă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
numit-o "boscona pelagroasă"; denumirea însă nu a prins, cu tot tratamentul extrem de eficient, a învins ficțiunea. Cu această relatare, închei capitolul medicinii empirice, ideea fiind necesitatea de a lua în serios limbajul medicinii populare, indiferent de rezonanța acestui limbaj. Boscoana cine mai știe câte există "pe limba ei", limbă pe care un practician serios trebuie să o poată traduce pentru uzul științific. MEDICINA MEDIEVALĂ ÎN MOLDOVA ȘI LA IAȘI. PERSONAJE MEDICALE ALE TIMPULUI MOAȘA Personajul medical cel mai important, unicul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
trecut. Unii au câte o vacă de lemn în pod și trag laptele de la ceilalți...» Stâng potca șî diochiu! Cum este o zonă arhaică, deși nu pare, Valea Tarcăului a conservat vechi cutume și frumoase eresuri. Farmecele rele se cheamă «boscoane». Nu poți să-nveți descântece pe unu mai mare ca tine, mă asigură doamna Pașcu. Nu tot omu dioache. Numa cel întors de la țâță. Are ochi răi. Aaa! ce boboci frumoși ai!... Și bobocii mor dacă nu-i descânți. Dai
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cârpă și-a tras... Era o mână de mort cu păr, ceară, cărbune... înfășurată într-o cârpă de pus pe mort. Fusesem devale după mălai și fata a ieșit înaintea noastră cu cârpa legată în patru colțuri. «Andreea, acelea-s boscoane!...» Mă duc la o mătușă de-a mea și-i arăt. «Ce-mi spui mie? N-ai popă-n sat? N-ai primar?...» Boscoane îngropate Am plecat plângând la părintele schivnic Nicodim Grosu. Era ca părintele Cleopa. «Astea-s farmece
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
mălai și fata a ieșit înaintea noastră cu cârpa legată în patru colțuri. «Andreea, acelea-s boscoane!...» Mă duc la o mătușă de-a mea și-i arăt. «Ce-mi spui mie? N-ai popă-n sat? N-ai primar?...» Boscoane îngropate Am plecat plângând la părintele schivnic Nicodim Grosu. Era ca părintele Cleopa. «Astea-s farmece mari... Voi n-o să puteți sta acolo...» A făcut părintele agheazmă și mi-a zis să-ngrop boscoanele-n cimitir. Am pus mâna într-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
popă-n sat? N-ai primar?...» Boscoane îngropate Am plecat plângând la părintele schivnic Nicodim Grosu. Era ca părintele Cleopa. «Astea-s farmece mari... Voi n-o să puteți sta acolo...» A făcut părintele agheazmă și mi-a zis să-ngrop boscoanele-n cimitir. Am pus mâna într-o pungă la poartă și le-a mâncat o cățea care-a murit îndată. - Nu se pot desface boscoanele? - Trebuie să ne ducem toți la slujbe la miezul nopții, să facă moliftele Sfântului Vasile
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
n-o să puteți sta acolo...» A făcut părintele agheazmă și mi-a zis să-ngrop boscoanele-n cimitir. Am pus mâna într-o pungă la poartă și le-a mâncat o cățea care-a murit îndată. - Nu se pot desface boscoanele? - Trebuie să ne ducem toți la slujbe la miezul nopții, să facă moliftele Sfântului Vasile. De nouă ori la rând. Unii se duc la babe, da’ eu le urăsc. Eram singură și mi-a zis una care ia laptele de la
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
procesul chiar s-a ținut, dar - în final - au fost achitate (14, p. 480). în acest caz s-a apelat la un sistem juridic instituționalizat. De regulă însă, se aplica legea nescrisă a comunității : cel prins că practica astfel de „boscoane” (farmece), care aduceau prejudicii economice colectivității, era bătut sau amenințat cu moartea ca să pornească ploile. „Cărămidarii sunt cei ce totdeauna leagă ploile”, sună o credință populară din Moldova, culeasă la sfârșitul secolului al XIX-lea. Sătenii „se întreabă care om
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]