33 matches
-
sticlă cu mii și mii/ de Humbaba, printre copaci înfloriți electric/ în grădina Rockefeller Center sau în Herald Sq., într-un/ apartament din Olimpic Town, la etajul 34, la Nelu,/ sub cupola de gheață, între ochi asiatici, hispanici și triști/ botoșăneni dansînd bătute din Nord, dus ispitei ca jurnaliștii/ de ocazie în preajma unui eveniment de scandal, ce spaime/ de prunc părăsit în City Hall sau pierdut printre mașinile/ de noroc din New Jersey, speriat prin Harlem, ucis/ prin Brooklyn, circumcis prin
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
Baltag, Petre Stoica, Ileana Mălăncioiu, Mircea Ivănescu, Angela Marinescu, Ilie Constantin sau Șerban Foarță. Iar cînd am organizat în toamna lui 2004 primul Congres Național de Poezie, la recitalul celor peste 50 de poeți participanți au participat peste 450 de botoșăneni. Impactul a fost unul de efect, unele nume de poeți fiind abia atunci făcute cunoscute pentru cei mai mulți dintre cei ce au ascultat aproape patru ore poezie. De asemenea, de șaptesprezece ani organizez în luna februarie a fiecărui an "șezătorile iernii
Scriitorii, între anatemî și vip by Gelu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/10086_a_11411]
-
Nu vroiam protecție, trebuia să-mi dovedesc mie că șunt publicabil. Mai apoi am realizat că, de fapt, riscul principal și-l luase „Junimea"... M.R.I. m-a felicitat, a venit la Botoșani să lanseze cartea. Era prima carte a unui botoșănean publicată după război, devenise „subiectul fierbinte"..al municipiului. Și tot un subiect fierbinte a fost cînd, niște ani mai tîrziu, în încercarea de a obține clauză națiunii favorizate, autoritatie m-au arestat. Atunci s-au îndepărtat de mine și de
Dorel Schor. In: Editura Destine Literare by Mircea Radu Iacoban adolescent la...70 de ani () [Corola-journal/Journalistic/82_a_240]
-
și o ea, cu mâinile ocupate de valize. Poftiți, poftiți, intrați în casă, luați loc, bine ați venit în țara noastră. Prisăcaru e un domn înalt, solid, cu părul tuns scurt. Româneasca lui e de moldovean, ar putea să fie botoșănean, ca mine... - Am fost colegi de liceu, mă îmbrățișează el generos. În clase paralele. O dată am jucat și fotbal în echipa școlii. Îți amintești? - Eu n-am jucat, spun timid. - Nu tu, râde el, eu am jucat. Adevărul e că
SCHIŢE UMORISTICE (82) – ZODIA LEULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380125_a_381454]
-
va primi o planetară nouă și va pleca iarăși la drum. Mircea Diaconu își va respecta programul întocmai, însă din păcate, pentru ziua de mâine, va călători fără bătrânul său prieten, care trebuie să-și tragă puțin sufletul. Din fericire, botoșăneni cu suflet de aur i-au oferit un înlocuitor și astfel va ajunge la timp și în Suceava și la Piatra-Neamț și la Bacău! Mulțumim din suflet!", a fost mesajul postat pe pagina de Facebook de susținere a lui Mircea
Diaconu, lăsat în drum. "A cedat, dar nu se dă bătut" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30355_a_31680]
-
la alegerile europarlamentare. Românii de pretutindeni s-au mobilizat și au completat tabelele specifice pentru a-l ajuta pe marele maestru. Bucureștenii au semnat în număr mare, iar oamenii din provincie le-au urmat gestul. De exemplu, 2.000 de botoșăneni au semnat pentru Mircea Diaconu. „Îl susțin pe domnul Diaconu pentru convingerile dânsului, pentru verticalitatea dânsului, pentru felul în care vede viitorul României. Ar trebui ca intelectualitatea cu coloană vertebrală să iasă mai mult în față", a precizat Luminița R.
De unde au venit 2.000 de semnături pentru Mircea Diaconu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/40222_a_41547]
-
Autor: Mircea Radu Iacoban Publicat în: Ediția nr. 2313 din 01 mai 2017 Toate Articolele Autorului Textele lui Constantin Tănase le scria Isac Lazarovici - alias Ion Pribeagu. Era din Botoșani. El este și autorul versurilor vestitei „Zaraza”. Un al doilea botoșănean umorist evreu de marcă (coreligionarii Baranga și Mirodan îl considerau ca meritând „un epolet de glorie în literatura umoristică”) trăitor de-o viață la Netanya, în Israel, este, fără urmă de îndoială, Dorel Schor. Am scris, într-o prefață, că
RÂZÂND CU GURA PÂNA LA URECHI ! de MIRCEA RADU IACOBAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367415_a_368744]
-
atât de mulți încât nu-i cuprinde o carte. Iar oameni de valoare, cum este Mihai Mălaimare nu se întorc unde s-a ctitorit cu jertfetnicie vatra de cultură și istorie a Botoșaniului, ci veghează aici! Să întrebăm pe oricare botoșănean despre Mihai Mălaimare...! Astfel și atunci România ar fi o țară prosperă, cu cer mai luminos, când și dacă, întrebând națiunea despre fiecare dintre figurile celor care s-au instalat la cârma și cumpăna ei va recunoaște pe politicieni, cum
MIHAI MĂLAIMARE. TEORIA GESTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353706_a_355035]
-
II, Botoșani, 1997 (în colaborare cu Manuela Macarie). Repere bibliografice: L. Volovici, Sentimentul naturii, CRC, 1978, 38; Mihai Zamfir, Sentimentul naturii în proza românească, LL, IV, 1978; George Bădărău, „Geografie literară”, CL, 1981, 7; Satco-Pânzar, Dicționar, 131-132; Lazarovici, Dicț. scriit. botoșăneni, 130-131; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 267-268. A.N.
MACARIE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287939_a_289268]
-
actualitatea, LCF, 1963, 17; Virgil Ardeleanu, Un roman al micilor funcționari, ST, 1962, 4; V. Moglescu, „Dosarul lui Ion Măruntu”, GL, 1962, 24; Rodica Docea, „Vântoasa”, GL, 1964, 22; Popa, Dicț lit. (1977), 271; Satco-Pânzar, Dicționar, 103; Lazarovici, Dicț. scriit. botoșăneni, 107-108; Popa, Ist. lit., I, 1036. F.F.
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
porumbeii englezești, ALA, 1999, 463; Nicolae Turtureanu, Orizonturi literare, RR, 1999, 4; Al. Călinescu, Anchete literare, ATN, 1999, 7; Z. Ornea, O anchetă literară, RL, 1999, 46; Z. Ornea, N. Iorga, teoretician al istoriei, RL, 2000, 30; Lazarovici, Dicț. scriit. botoșăneni, 76-77. F.F.
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
295; Leon, Umbre, IV, 223-232; Maftei, Personalități, V, 236-238; Teodorescu-Braniște, Presă și lit., II, 175; N. Carandino, Nopți albe și zile negre, București, 1992, 255-256, 281, 395; Aurel Leon, Un mare gazetar al Iașului, „Monitorul”, 1995, 63; Lazarovici, Dicț. scriit. botoșăneni, 179; Dicț. scriit. rom., IV, 216-217; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 375. S. C.
SERGHIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
publică în A.r. tragedia Iuliu Cezar a lui Shakespeare. Un fragment din studiul monografic despre V. Alecsandri de N. Petrașcu apărea la rubrica „Litere”, alături de articole scrise de L. Bachelin (despre literatura populară), A. Demetriescu, T. G. Djuvara, profesorul botoșănean N. Răutu (Satira literară la români), L. Șăineanu (Din basmele românilor), Gh. Adamescu ( Viața militară în poezia poporului român). N. Ionescu, V. A. Urechia, N. Kretzulescu și G. I. Ionnescu-Gion participau cu lucrări dedicate unor probleme de istorie. Lui N.
ATENEUL ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285487_a_286816]
-
d-nului R., notița, astfel cum e concepută, e o necuviință, la care am fi găsit cu totul de prisos de a reflecta un singur cuvânt măcar, dacă n-am fi crezut că sub ea se ascunde susceptibilitatea atinsă a vreunui botoșănean. [23 ianuarie 1877] ["EHDEM PAȘA, AMBASADOR... EHDEM Pașa, ambasador la Berlin, este numit mare vizir în locul lui Midhat Pașa, care este trimis la insula Mitilene; Djavdet Pașa, mai 'nainte ministru de justiție, e numit ministru de interne; Ohanes-Ciamici Pașa ministru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vorbă cu Maiorescu, la Botoșani 138. În luna august, tot din Botoșani, i-a scris lui Maiorescu o recomandație pentru violonistul Toma Micher, să-i înlesnească un concert la Iași139. "Fratele Micher" era prieten și cu Slavici 140. Andronic Țăranu, botoșănean și prieten cu Eminescu, își amintea, mai tîrziu, de o petrecere făcută atunci, la hotelul "Moldavia", din acest oraș, în tovărășie cu Eminescu, cu Toma Micher și cu sora acestuia, Natalița, care îl acompania pe violonist, la chitară, spre bucuria
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
i-au reapărut mari dureri la cap, nu mai vorbea, nu umbla și nu mînca decît foarte puțin, și numai la repetatele rugăminți ale Henrietei. Un consiliu medical din 26 mai (doctorii Alexandru Ștefanovici, Artur Hyneck și Arpad Haynal toți botoșăneni și prieteni cu Eminescu) au ajuns la concluzia că pacientul trebuie condus imediat la stabilimentul Breslauer din Viena 273. Henrieta, desperată, a telegrafiat lui Miron Pompiliu: "Mihai e în ultimele momente". A doua zi (27 mai) 68 de botoșăneni ou
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
toți botoșăneni și prieteni cu Eminescu) au ajuns la concluzia că pacientul trebuie condus imediat la stabilimentul Breslauer din Viena 273. Henrieta, desperată, a telegrafiat lui Miron Pompiliu: "Mihai e în ultimele momente". A doua zi (27 mai) 68 de botoșăneni ou înaintat o petiție către Consiliul județean, cerînd ajutoare, pentru "cetățeanul ilustru, bărbatul virtuos, poetul suav și neimitat, Mihail Eminescu". "Botoșanii scrie în petiție -... are azi dreptul și datoria nemărginită de a păși în fața sa și cu lacrimile în ochi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din urmă a început să fie căutat și de veteranul și mult distinsul Dr. Isac"281. În aceeași zi de 14 iunie 1887, la sesiunea extraordinară a Consiliului general județean, s-a pus în discuție și petiția celor 68 de botoșăneni cu privire la ajutorarea lui Eminescu. Din discuțiile purtate în contradictoriu, se vede bine că Eminescu nu era prețuit întru totul de către conducătorii județului: "D-l (Casian) Leca (președintele comitetului permanent): D-lor, e destul să se pronunțe numele lui Eminescu, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
jumătate a secolului al XVIII-lea au fost văduvite de eficiența practică. După cum este cunoscut, veniturile orașului au fost mult timp concedate doamnelor Moldovei: „(...) timp de aproximativ cinci secole, sume de bani uriașe au fost încasate de doamnele Moldovei de la botoșăneni, din care numai una i-a folosit pentru construirea celor dou) importante ctitorii - biserica Uspenia și biserica Sf. Gheorghe”. Considerând că orașul Botoșani „este al doilea politic al acestei țări”, domnul Mihai Șuțu a dispus fondarea unei noi administrații comunale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
se recunoștea lucru rar pe lume dreptul de a zice și a face orice, de a jigni sentimentul public în orice formă, de a sta împotriva vremii sale, și cînd greșea ea, și cînd el era greșitul." Referiri la alți botoșăneni include Caragiale într-un post scriptum al unei scrisori din 1899 către Scipione Bădescu: "Complimente tuturor prietenilor botoșăneni, îndeosebi bunului filosof Gr. Goilav. Îi datorez de mult o îmbrățișare"; pe marele Tamberlick (Toma Cosma), artist de glorie mondială între 1840
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de case în același oraș. Ca să poată în sfârșit achita datoria Eufrosinei Petrino (se pare că la licitația fixată în Foaia sătească nu s-a prezentat nimeni, spre norocul familiei), Eminovici vinde, la 2 ianuarie 1855, casele din Botoșani negustorului botoșănean, Iosip Munteanu, cu prețul de 1050 galbeni și se mută de data aceasta definitiv la Ipotești. Iată ce spune actul: casele ce le am în orașul Botoșani cu tot locul lor și cu toate acareturile aflătoare pe acel loc după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pe undeva încă mai funcționa blestemul văduvei ceapistului, deși ei încă de mult timp, încă de la Repartizare, nu mai trăiau în același județ cu Blestemul. Dacă taică-meu și-ar fi mișcat atunci curul de pe scaunele de la Rapsodia, restaurantul nomenclaturiștilor botoșăneni unde, deși fiu de criminal, își sugea în fiecare seară coniacul, aș fi fost acum un om făcut: 4.000 de metri pătrați teren intra- și extravilan, scutiri de impozite, drumuri moca pe orișice fel de mijloc de transport ș-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
și un număr de aproximativ de peste 330 cititori. Dintre acțiunile mai deosebite amintim expoziția de carte La trecutu-ți mare, mare viitor, Veteranii pe drumul jertfei și onoarei, Ion Istrate și locurile natale oglindite în creația sa, întâlnire cu scriitorii botoșăneni etc. Sediul bibliotecii comunale a fost în clădirea Ateneului Popular din Hudești, apoi în localul vechi al Căminului cultural Hudești și în prezent în noua clădire a căminului, la etaj. Cine erau cititorii în trecut ? Cei mai frecvenți erau salariații
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
volume pentru cei 700 de cititori 17. Doi ani mai târziu, Tiberiu Crudu pune bazele bibliotecii pedagogice județene în cadrul Școlii normale de băieți, iar în 1934 se formează biblioteca comunală ce beneficiază de donația de 2000 de cărți din partea altui botoșănean, biologul Grigore Antipa 18. Încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, bibliotecile personale încep să fie tot mai frecvente, mai ales în casele profesorilor. Renumite au fost astfel fondurile de carte aparținând intelectualilor N. N. Răutu, C. Iordăchescu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în coagularea unui partid politic, în articolul "Naționalismul în politică", apărut în Clopotul, în 1933. Un alt avocat, Jean Constantinescu, este un antisemit notoriu ce pledează pentru purificare etnică în ziarul Chemarea. De cealaltă parte, Bernard Rohrlich, renumit avocat evreu botoșănean, explică și susține mișcarea sionistă în articole precum "Imperialismul britanic și sionismul", în Clopotul, 1933. Medicii constituie o altă categorie profesional-intelectuală cu impact în zonă. Prima statistică pe criterii etnice a profesioniștilor înscriși în Colegiul Medicilor din România, realizată în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]