37 matches
-
cu el pînă acasă, că urla vaca nemulsă și chioretele trăgea la măsea cu nesimțirea specifică neamului său de lepădăturile dracului, la care le-a arătat ea mizda, da' tot nu s-au învățat minte, că ce să învețe niște boulenii dracului cu mama lor aia bețivă ... Lui dom' colonel i se făcea inima rea și striga din crîșmă: Ce vreai, fă, putoarea lu' alu' mă-ta, de te legi tu de bărbați?! De bărbați, ai?! trăgea madam Jorjet de gard
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_59_61_ioan_lila_1341239896.html [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
fermecat. De încercați să mă loviți, vă face numai surcele, să aprind focul cu ele! Pădurea...liniște și pace. Doar ecoul șugubăț, din adâncul ei, i-a răspuns cu un lătrat: Hau, hau, hau! S-a uitat moșul speriat la boulenii lui, care-l priveau mirați: - Ce-aveți, măi boilor, ați început să lătrați? Dar boulenii: - Nu lătrăm noi, bă! Tu latri ca un prost! Vezi că vine un lup spre tine! - Aoleu! Unde e? s-a speriat moșul când a
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456338583.html [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
Pădurea...liniște și pace. Doar ecoul șugubăț, din adâncul ei, i-a răspuns cu un lătrat: Hau, hau, hau! S-a uitat moșul speriat la boulenii lui, care-l priveau mirați: - Ce-aveți, măi boilor, ați început să lătrați? Dar boulenii: - Nu lătrăm noi, bă! Tu latri ca un prost! Vezi că vine un lup spre tine! - Aoleu! Unde e? s-a speriat moșul când a auzit boii vorbind. Cât p-aci să facă pe el! Dar Ionel, ascuns după tablă
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456338583.html [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
Articolul UNIC Doamna Boulean Emilia Cristina se numește în funcția de judecător la Judecătoria Târgu Cărbunești. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 5 decembrie 2005. Nr. 1.238.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172269_a_173598]
-
Gurbănești, lungime = 301 m; Str. Izlazului, de la Duță Dumitru - Vlad Alexandrina până la Enciu Aurica - Livada SA Zooplant Gurbănești, lungime = 151 m; str. Matei Corvin, de la Ionescu Ioana - Minea Manda până la Pascu Stan - Tănase Nicolae, lungime = 125 m; str. Andronache, de la Boulean Vasile - Vasile Maria până la Daragalina Ioan - Barbu Dumitru, lungime = 353 m; str. Balta Albă, de la Languris Constantin - Savu Ion până la Vlad Bălașa - Micu Alexandrina, lungime = 156 m; str. General Vasile Milea, de la Savu Ion - Postelnicu Minea până la Munteanu Vasilică - Dumitru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238443_a_239772]
-
m; lățime 6 m; Strada Eternității - de la gospodăria Călin Gheorghe până la gospodăria Dobre Zamfir; lungime 152 m; lățime 6 m; Strada București - de la gospodăria Gavrilă Ion până la gospodăria Mărgineanu Olivia; lungime 903 m; lățime 20 m; Strada Cojocarului - de la gospodăria Boulean Niculina până la gospodăria Marcu Ilie; lungime 276 m; lățime 12 m. Sat Vlădiceasca: 3, 5088 ha suprafața totală - Strada Canalului - de la gospodăria Marin Ion până la gospodăria Boulean Marin; lungime 386 m; lățime 10 m; Strada Ulecea - de la gospodăria Mersuda Constantin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238443_a_239772]
-
gospodăria Mărgineanu Olivia; lungime 903 m; lățime 20 m; Strada Cojocarului - de la gospodăria Boulean Niculina până la gospodăria Marcu Ilie; lungime 276 m; lățime 12 m. Sat Vlădiceasca: 3, 5088 ha suprafața totală - Strada Canalului - de la gospodăria Marin Ion până la gospodăria Boulean Marin; lungime 386 m; lățime 10 m; Strada Ulecea - de la gospodăria Mersuda Constantin până la gospodăria Tudor Anghel, lungime 390 m; lăți me 8 m; Strada Principală - de la gospodăria Pantazi Zamfir până la gospodăria Voicu Gheorghe; lungime 400 m; lățime 18 m
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238443_a_239772]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,6%). Pentru 3,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Drăguțești-Săpunari", făcea parte din plasa Oltului a județului Argeș și era formată din satele Bouleni, Codrești, Costești, Gheordunești, Spiridonești, Drăguțești-Săpunari și Cotmeana, cu 1250 de locuitori. Existau aici trei biserici și o școală rurală mixtă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în plasa Argeș a aceluiași județ și comuna Bascovele, formată
Comuna Cotmeana, Argeș () [Corola-website/Science/310120_a_311449]
-
dat importanță, dar care, cu timpul, a devenit o icoană, a cărei imagine mă urmărește și mă tulbură în adâncul ființei. În dimineața în care am plecat, Vasile s-a dus în grajd, a-mbrățișat și sărutat pe bot pe amândoi boulenii noștri: Mărioară, să ai grijă de ei, că tare mi-au fost prieteni și m-au scos de la multe necazuri!... Avea lacrimi în ochi când a închis ușa grajdului!... Am plecat, apoi, împreună cu alte consătence, de seama mea, care-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
era Diavolul. Da... Der Ritter, Der Tod und Der Teufel. Ca o melodie săltăreață! Di-di-dong, di-di-dong, di-di-dong, pong! Apoi... Apoi, Fratele clintește zăvorașul, îl eliberează brusc, se zmucește zărghit de lângă ușa toaletei și sprintează, în retur, re-nfigându-se-n fața calendarului, ca bouleanul, cu ambii ochi holbați cât cepele! Zdrang...! Fenomenul soft și perfid al rememorării involuntare, prin asociere, funcționează și de această dată, fără greș. În urechi, îi miaună vocea pițigăiată a lui Zăpăcilă: "Din perspectiva noastră, a subsemnaților, nu ne interesează
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
pune în hăcuitura de carne cu care va umple cîrnații. Mulți oameni din cei care înfulecau pe la mese cîrnați de cei puși într-o zamă cam ca la Boldescu de bună, se tot ridicau și plecau drept la care, sculînd boulenii, săltînd și proțapul - cu tîngă - în dreptul grumajilor pentru ca boii, cuminți, să-și petreacă tot gîtul în jug și să iasă încet, călcînd rar, din ograda crîșmarului care spurca bunătatea cîrnaților adăugîndu-le sînge. S-au tot măcinat ani și ani... Feciorii
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
nimeni, am plecat cu ele pe sanie, să înapoiez femeii împătrit, ca Zaheu. În zori, când intram în Galda de Sus, mi-a tăiat calea, ieșind de pe o uliță, un gospodar care, cu sania plină de saci, trasă de doi bouleni, se ducea la moară. Mai toți oamenii din regiune ne cunoșteau pe cei de la castel. Privind mirat la mine și la lemne zise: No, domnișorule, d-apoi ai plecat cu lemne la pădure? Chiar așa, bade, i-am răspuns și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
lunile ce vor veni. Ei se vor supăra cel mai rău. Nu Mircea Cărtărescu, în comentarea căruia tânărul critic strecoară, la un moment dat, o confuzie datorată tocmai ingeniozității prea alerte. Mă refer la două versuri din Levantul: „Când deodată boulenii și-i strunește cu un hăis, Cu un țol acoper iute crumpi, făsui și părădăis.” În jurul ultimului cuvânt, Vakulovski construiește o mică teorie occidentalistă, convins fiind că avem de-a face cu o localizare a englezescului paradise (p. 150). Nu
Scriitorii români de ieri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5884_a_7209]
-
înainte, nu mai sunt cărăuș și gata! Iar marți poate te pune satana să întârzii sub ogheal, Pâcule, că te... Nu-ți fă griji. Când cocoșul a cânta a doua oară după miezul nopții, eu sunt la poarta ta... Cu boulenii de lanț. Așa să faci, Pâcule! Până atunci, însă, să trăiești! Să trăiți și voi - a răspuns, ridicând ulcica cu vin. Au băut cu năduf până la fundul ulcelelor. Apoi au rămas fără vorbe. Fiecare cu gândurile lui. Mătușa Catinca trebăluia
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
o murit pocitania... Au râs, dar fără nici o poftă. Până una alta, nu uita, Pâcule: marți plecăm la târg, să mărităm boii și să ne încuscrim cu caii. Nu uită Pâcu așa o trebușoară. Chiar dacă o să-mi pară rău de bouleni, n-am să renunț la dorința mea... Spre seară, Pâcu s-a ridicat să plece: Am ajuns și la ziua de care mă temeam, Dumitre. Dar cum vremurile trecute nu se mai întorc, trebuie s-o facem și pe asta
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ușa cortului, am ieșit afară... Și... cine crezi tu că era nebunul care bătea mai să-mi dărâme poarta și alta nu? Pâclișâtul ista de Dumitru. Asta n-ar fi fost mare lucru, dar când mă uit...în mijlocul drumului așteptau boulenii înjugați... „Ce-i cu tine? Ce te-o apucat așa cu noaptea în cap?” „Mai bine dezmeticește-te și înjugă boii, că acușica-i ziua mare și avem oleacă de drum.” „Da’ unde vrei să ajungem, mă rog frumos?” „Păi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
noi la început - altfel eram buni de plată ca popa - l-a temperat Pâcu. Spunând acestea, Pâcu a aruncat o privire scurtă către moș Dumitru. Acesta i-a răspuns printr un zâmbet de aprobare. Eu mă duc să mai îndemn boulenii la drum, că acușica ajungem și s-or hodini - și-a căutat de lucru Hliboceanu, pentru a scăpa de ironiile lui Pâcu. Îl vezi, Dumitre? Îi foarte mândru din fire, dar cu scaun la cap. Așa-i, Pâcule. Și îi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
fost puse la locul lor, au pornit spre Crâșma din drum... În liniștea serii aurite de soarele gata să scapete dincolo de creasta Ponoarelor, se auzea doar scârțâitul carelor și răsuflarea grea a boilor... Cărăușii - urcat fiecare în carul lui - îndemnau boulenii cu glasuri domoale. Se simțea oboseala atât în oameni cât și în dobitoace. Flăcăi, ascuțiți-vă dinții, că acușica ajungem la o mâncărică ca aceea și... Da’ udătura n-o pui la socoteală, moș Pâcule? - l-a zgândărât Mitruță. Când
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Lui nici o haită de lupchi nu are ce să-i facă! - a întins coarda Cotman. Dacă-i așa, atunci chiar îi bine. Mergeți fără grijă - a răspuns Costache, ieșind după ei. Cărăușii se aflau deja în curte, îngrijindu se de bouleni. Potopul de afară i-a luat în furci și i-a scos pe poartă în săliștea vântului. Doar perdeaua de ninsoare repezită de furtună în toate părțile parcă își mai rărise țesătura... Mergeau de o bună bucată de vreme. Mitruță
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
solidă, măcar cumpără-i pantofi care să-i facă gleznele elegante.“ „Glezna, a continuat ea, nu numai că arată caracterul, ci concentrează energiile spirituale Îbașca celelalte) și promisiunea că, atunci când aroganta te va lepăda Îceea ce se va întâmpla ineluctabil, boulean cum te-am adus pe lume), o va face totuși elegant, pentru că ai știut să-i apreciezi glezna.“ Unii cititori obișnuiți cu sofisticărelile gratuite vor crede că ce scriu eu aici e una din astea... Dumnealor să facă bine să
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
bun cu adevărat, rar de găsit acolo unde-l cauți și, mai ales, acolo unde-ar trebui să se afle. DĂNILĂ: Ba, om bun, să nu te superi că m-oi pune de pricină, însă eu gândesc altfel. Iaca, vezi boulenii ceia care pasc printre frunzare? ONOFREI: Bouleni, ai? Apoi eu văd că-s o pereche de boi de-a mai mare dragul. Drept să-ți spun, n-am văzut în tot iarmarocul alții ca ei. De unde i-ai luat? DĂNILĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
unde-l cauți și, mai ales, acolo unde-ar trebui să se afle. DĂNILĂ: Ba, om bun, să nu te superi că m-oi pune de pricină, însă eu gândesc altfel. Iaca, vezi boulenii ceia care pasc printre frunzare? ONOFREI: Bouleni, ai? Apoi eu văd că-s o pereche de boi de-a mai mare dragul. Drept să-ți spun, n-am văzut în tot iarmarocul alții ca ei. De unde i-ai luat? DĂNILĂ: Nu i-am luat de nicăieri decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Două camioane de cârnați și bere a-mpărțit. Și muzică, cu luminație! N-o asculta. O urmărea doar, gândindu-se cum o fi arătat atunci, puștoaică, în docar lângă taică-su. O și vedea, slăbuță, firavă, cu ochii ei mari, ochi bouleni cum îi plăcea s-o necăjească, strângându-l speriată de picior pe tatăl ei ridicat, cu biciul în mână. Zâmbi înduioșat. - Am văzut și eu multe de-astea de când m-am întors. Știam că au fost cândva și... Unde mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
încurajat în felul lui Pâcu pe moș Dumitru Carpen. Mușcă-ți limba, Pâcule. Nu speria bietele dobitoace. Tu nu vezi că abia mai bleștesc? Văd. Si încă destul de bine, Dumitre. Să știi că nici eu nu sunt mai breaz ca boulenii. Da’ nu ajungem noi la Crâșma din drum? Ajungem! Cine are să-i tragă o mâncare pochească și un somn de catană? Noi! Cine alcineva? Adică cum vine treaba asta cu mâncarea pochească și cu somnul de catană, Pâcule? Da’ la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
catană, Pâcule? Da’ la ceva udătură pentru gât nu te-ai gândit? Numai că eu întreb degeaba. Ce, tu te mai gândești și la alții? Nu. Nici vorbă. Tu știi doar de gâtlejul tău. Si atât. Cu răsuflarea grea a boulenilor și cu vorbele mai mult murmurate ale cărăușilor, calea până la Crâșma din drum se scurta văzând cu ochii. La o vreme, Pâcu a întrebat, așa, într-o doară: Dumitre! Tu vezi ce văd eu colea în zare? Ce să văd
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]