734 matches
-
au apărut defalcările morale, în care încă nu s-au ivit angoasele: ,porni-voi prinț născut din propria gambă numai de o singură/ clipă pui cu dinții de lapte al neamului timp în levanturi/ necutreierate la îmblînzirea de vulturi și bouri puternici/ focuri uriașe de tabără voi face și deasupra în ceruri/ și undeva foarte jos sub podeaua incertă-a pămîntului/ deopotrivă sfidător deopotrivă hîtru deopotrivă laș" (nouăsprezece). Pe ,jumătate rebel", pe ,jumătate umil", bardul declară, în beatitudinea-i simpatic urieșească
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
puținele modele postmoderniste" ale literaturii basarabene, apreciind că ,e anevoios să pătrunzi în subtilitățile textului". Ion Ciocanu explorează în 2000 subtextele cărții, considerând-o un monument de subversivitate, prin numeroasele aluzii strecurate, ca de pildă ,semnificația profundă" a ,faptului că bourul de odinioară a rămas un bou-bouț". Pentru Mihai Cimpoi, Povestea cu cocoșul roșu e un mare roman parabolic, în care este angajat un cuplu caracterologic: Serafim Ponoară, ,ingenuul aservit frumosului, firea angelică inadaptată la destin", și Anghel Farfurel, ,îngerul căzut
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
în contextul epocii, curajoase atunci, normale acum. Între ele destine de scriitori, cariere, exiluri, destrămări, refaceri cu tineri redactori, morți, o viață dedicată cărților, paginilor ude de cerneala tipografiei, apoi de cea a tonerului. Format mare, format carte, grafica lui Bour, rubrici tradiționale, rubrici noi, generații, schimbul lor, mesaje preluate, predate, traseul existenței unei publicații care înseamnă numele celor care s-au mutat de aici în cerul altor cetăți decât cea a literelor, dar și fluxul necontenit de energie spirit, forță
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
altele (1 100 de specii) se află și astăzi sub amenințare, datorită acțiunii transformatoare pe care omul o exercită asupra mediului natural, în special asupra covorului vegetal. Eliminarea directă prin vânat este cauza pieirii sau împuținării multor mamifere mari: zimbrul, bourul, unele specii de antilope, muflonul canadian, ursul și leul european etc., dar și a numeroase specii de păsări. Utilizarea în farmacopeea populară a unor animale a avut drept rezultat dispariția totală sau aproape totală a patru specii de rinoceri (din
Agenda2004-3-04-c () [Corola-journal/Journalistic/281946_a_283275]
-
Banat (1774), Francesco Griselini („Istoria politică și naturală a Banatului“) subliniază, la rându-i, că „pădurile seculare și alți copaci înalți oferă vânat din belșug“. Gheorghe Nedici, un specialist de marcă în domeniu, susține („Istoria vânătoarei“, retipărită în 2003) că bourul a dăinuit mai mult decât zimbrul în Moldova, pe când în Ardeal zimbrul a supraviețuit bourului, ultimul fiind împușcat pe plaiul Bârgăului în 1762 (după alte surse ultimul zimbru a fost vânat în 1814, în județul Odorhei). În orice caz, ultimii
Agenda2004-3-04-c () [Corola-journal/Journalistic/281946_a_283275]
-
pădurile seculare și alți copaci înalți oferă vânat din belșug“. Gheorghe Nedici, un specialist de marcă în domeniu, susține („Istoria vânătoarei“, retipărită în 2003) că bourul a dăinuit mai mult decât zimbrul în Moldova, pe când în Ardeal zimbrul a supraviețuit bourului, ultimul fiind împușcat pe plaiul Bârgăului în 1762 (după alte surse ultimul zimbru a fost vânat în 1814, în județul Odorhei). În orice caz, ultimii doi elani care trăiau în Munții Călimani în 1572 au fost dăruiți regelui Rudolf I
Agenda2004-3-04-c () [Corola-journal/Journalistic/281946_a_283275]
-
de Arad, pe drumul ce duce spre Felnac, se află una dintre cele mai vechi și mai frumoase mănăstiri din întreaga țară, Hodoș-Bodrog, primele date legate de vechimea acesteia provenind din anul 1177. Legenda mănăstirii, la fel de veche, spune că un bour din turma unui păstor ar fi scos la iveală cu coarnele, dintr-o movilă de pământ, Icoana „făcătoare de minuni“ a Maicii Domnului, credincioșii construind pe acel loc o bisericuță care mai târziu s-a transformat în ceea ce este astăzi
Agenda2004-13-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282245_a_283574]
-
fi scos la iveală cu coarnele, dintr-o movilă de pământ, Icoana „făcătoare de minuni“ a Maicii Domnului, credincioșii construind pe acel loc o bisericuță care mai târziu s-a transformat în ceea ce este astăzi mănăstirea Hodoș-Bodrog. Capul pietrificat al bourului se păstrează și astăzi în biserică, iar la Icoana „făcătoare de minuni“ vin să se roage credincioși din toate colțurile țării. Partea cea mai veche a mănăstirii, care s-a păstrat până în prezent, este biserica, naosul și altarul, a cărei
Agenda2004-13-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282245_a_283574]
-
filatelice din Timișoara, foștii președinți ai asociației, simpozionul); de asemenea, se va bate o medalie de tombac. Vor participa 270 de expozanți (1 500 de panouri), care vor prezenta cele mai bune colecții din țară (primele două emisiuni „cap de bour“, mărci clasice, istorie poștală), iar „Poșta Română“ va aduce un exponat cu piese deosebite din Conservator. Va avea loc lansarea impozantului volum „Istoria poștală a Timișoarei și împrejurimilor“ (aproape 500 de pagini!) , rod al muncii de zeci de ani a
Agenda2003-39-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281520_a_282849]
-
se scria în presa vremii. Din bogatul material al expoziției se remarcă colecția primarului din Sinaia, George Matheescu, posesorul celei mai frumoase colecții de timbre românești din lume; au fost prezentate în premieră 4 piese din renumitele timbre „cap de bour“, din emisiunile I și II. Are loc și licitația denumită „Aucțiunea română de mărci poștale“. Prințul Carol a cumpărat la licitație, prin secretarul său particular, celebrul plic Mulredy Kowert (primele plicuri poștale folosite în Anglia înainte de apariția timbrelor). Impulsul primit
Agenda2003-39-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281520_a_282849]
-
astfel de oficialități în România. După Revoluție, prin dezghețul realizat în problemele de patrimoniu, în expozițiile organizate în Timișoara au putut fi văzute exponate de mare valoare. După 1923, în anul 1990 au fost expuse din nou emisiunile „cap de bour“ pe scrisori în exponatele avocatului Mircea Stănculescu, președintele Federației Filatelice Române (4 piese din prima emisiune). Invitați de marcă Au ținut să fie alături de filateliștii timișoreni la acest eveniment, aflat sub patronajul premierului Adrian Năstase, importante personalități din străinătate și
Agenda2003-39-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281520_a_282849]
-
După o vizită făcută în anii ’70 în România, dl Heinbuchler s-a îndrăgostit de timbrele românești, iar acum este posesorul celei mai mari colecții de piese clasice apărute la noi, rarități (toate mărcile din primele două emisiuni „cap de bour“, scrisori și documente obliterate cu aceste emisiuni în formate deosebite, primele documente de istorie poștală din 1822, cu ștampila Poștei Române etc.). A făcut cunoscute pe plan mondial comori ale filateliei românești, prin participarea la expoziții și publicarea de studii
Agenda2003-39-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281520_a_282849]
-
neolitici el însemna... modul tradițional de hrănire. Preistoricii vânau intens, cu arme de piatră și os, iar țintele lor preferate erau cerbul și mistrețul. În acest mediu bogat împădurit viețuiau multe carnivore: ursul, pisica sălbatică, jderul și vulpea. Cerbul, căprioara, bourul, iepurele și bursucul erau la ele acasă. Fermieri...de șapte mii de ani Mândru de „marva lui din avlie“, bănățeanul de astăzi are în spate șapte milenii de... experiență. Totuși, precizează ilustrul istoric Florin Medeleț, „jivinele de casă nu sunt
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]
-
vremii. Fără îndoială că un soi de „pomana porcului“, un ospăț colectiv, intra în obiceiurile casei bune neolitice. Specii dispărute Cu 6000 de ani în urmă, prin locul numit de noi azi Banat și acasă se plimbau în legea lor bourul și colunul. Astăzi, singurul loc în care mai puteți vedea aceste specii dispărute din fauna mondială este expoziția deschisă la etajul II al Castelului Huniade. Măgarul sălbatic sau colunul (Equus hydruntinus ), specie considerată dispărută la sfârșitul paleoliticului, a fost descoperită
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]
-
deschisă la etajul II al Castelului Huniade. Măgarul sălbatic sau colunul (Equus hydruntinus ), specie considerată dispărută la sfârșitul paleoliticului, a fost descoperită în așezări ale neoliticului timpuriu pe valea Dunării. Actualmente este pierdut pentru fauna lumii, la fel ca și bourul (Bos primigenius ), care provenea din nord-vestul Indiei și este considerat strămoșul bovinelor actuale. În legătură cu dispariția lui, cercetătorul Al. Filipașcu scria: „Transilvania și mai sigur Moldova au format crâmpeiul de loc unde s-au stins ultimii bouri sălbatici din lumea întreagă
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]
-
la fel ca și bourul (Bos primigenius ), care provenea din nord-vestul Indiei și este considerat strămoșul bovinelor actuale. În legătură cu dispariția lui, cercetătorul Al. Filipașcu scria: „Transilvania și mai sigur Moldova au format crâmpeiul de loc unde s-au stins ultimii bouri sălbatici din lumea întreagă, la sfârșitul secolului XV“. În Banat, ultimii bouri au fost semnalați în secolele XIII-XIV, în Câmpia Carașului. De-a lungul neoliticului, bourul e o prezență constantă în Banat, ocupând locul patru în tabloul faunistic al speciilor
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]
-
și este considerat strămoșul bovinelor actuale. În legătură cu dispariția lui, cercetătorul Al. Filipașcu scria: „Transilvania și mai sigur Moldova au format crâmpeiul de loc unde s-au stins ultimii bouri sălbatici din lumea întreagă, la sfârșitul secolului XV“. În Banat, ultimii bouri au fost semnalați în secolele XIII-XIV, în Câmpia Carașului. De-a lungul neoliticului, bourul e o prezență constantă în Banat, ocupând locul patru în tabloul faunistic al speciilor vânate. El impresiona prin talia masivă, robustă, prin dismorfism sexual accentuat și
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]
-
și mai sigur Moldova au format crâmpeiul de loc unde s-au stins ultimii bouri sălbatici din lumea întreagă, la sfârșitul secolului XV“. În Banat, ultimii bouri au fost semnalați în secolele XIII-XIV, în Câmpia Carașului. De-a lungul neoliticului, bourul e o prezență constantă în Banat, ocupând locul patru în tabloul faunistic al speciilor vânate. El impresiona prin talia masivă, robustă, prin dismorfism sexual accentuat și coarnele de tip primigenus, masive și lungi. Ignatul în Uniunea Europeană Cum-necum, drumul României spre
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]
-
Poștei Române“. În sala „George Lahovary“ (semnatarul din partea României a actului de fondare a Uniunii Poștale Universale, în 1874) va fi expusă o parte a celor 11 milioane de timbre din patrimoniul „Poștei Române“; printre piesele rare - celebrele Cap de Bour, emise în 1858, și Carol I cu favoriți, din anii 1866-1872. Sala „Dimitrie C. Butculescu“ (președintele fondator al Societății Filatelice Române) găzduiește o expoziție temporară formată din colecții private cu tema „Poșta Română“ - Uniunea Poștală Universală. În sala „Cezar Librecht
Agenda2004-41-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282970_a_284299]
-
ștampile. În cataloagele expozițiilor sunt inserate articole pe teme filatelice, curiozități din lumea plantelor și animalelor; astfel, tema este prezentă pe emisiunile filatelice încă din 1851 (Canada, castor), 1866 (Terra Nova, foca; Chile, lama) sau 1858, la noi - „Cap de bour“. România este prima țară de pe continentul nostru care a editat mărci poștale cu ciuperci, în luna iulie 1958, când au fost puse în circulație, în două tranșe, zece valori formând seria de „Ciuperci comestibile”, însoțite de două F. D.C. -uri
Agenda2004-46-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283035_a_284364]
-
împreună cu „Romfilatelia“. Acțiunea din acest an este a treia dintr-o serie care va culmina în anul 2008 cu cea mai mare expoziție filatelică internațională, în cadrul căreia se vor aniversa 150 de ani de la lansarea primului timbru românesc („Cap de bour“). Tot în cadrul congresului va avea loc și inaugurarea Muzeului Național Filatelic, în clădirea Muzeului Național de Istorie a României. De asemenea, în intervalul 23-25 septembrie va avea loc târgul poștal anual POST-EXPO 2004, organizat de Marea Britanie și International Press. „Romfilatelia
Agenda2004-38-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/282894_a_284223]
-
de doi profesori de la Universitatea din Cardifff și difuzat pe National Geographic, aflăm că naziștii, bazându-se pe geneticienii vremii, urmăreau să populeze pădurea poloneză Bialoweza cu animale demult dispărute, pe care încercau să le aducă la viață, în special bouri, de dimensiuni impresionante. Astfel, omul arian ar fi vânat asemeni strămoșilor lui din triburile germanice, pe teritorii vaste pline de specii dispărute încă din Epoca Bronzului. Astfel, naziștii încercau să dea timpul înapoi și să arate că pot controla nu
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2444_a_3769]
-
a fost o "anticameră", ci chiar salonul literar al generației '70, este cea dintre tehnocrație și talentocrație, în ce mă privește, desigur. La revista lunară a Uniunii Scriitorilor, în deceniile "satanice", tehnoredactorul care, practic, îl dubla pe excelentul grafician Octavian Bour, era infinit mai util decât redactorul, scriitor în afirmare, sau afirmat, cu cărți premiate, comentat favorabil etc. Tehnoredactorul știa, e drept, limba maghiară din care putea traduce articole "de angajare" sau poeziile patriotice, știa șofa și să întrețină mașina, lucruri
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
reflectate și onorate cel mai bine în blazonul pe care l-ați primit de la Guvernul Canadei. Am fost acceptat de către Autoritatea de Heraldică din Canada ca să primesc acest blazon de care sunt foarte încântat. Acesta conține și vulturul Ardealului și bourul Moldovei, dar și frunza de arțar, cu motto-ul: SEMPER FIDELIS. Practic, îngemănarea locurilor pe care le am la inimă.
Nuanţe româneşti la umbra frunzei de arţar. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Cristina Balaj Mihai () [Corola-journal/Journalistic/93_a_105]
-
Dăi, Domnului, Doamne - / - Ba, eu n-oi deschide / Poarta prin cetate / Până tu-i ’șî-i mer(g)e / Vârfu muntelui (...) până n-o să duci: „peana“ de păun ori de cocoș de munte; „colț“ de mistreț și un „corn“ de bour.6 O variantă la fel de interesantă am descoperit în comuna Marga din jud. Caraș-Severin. Dar, aceasta nu este un colind ci, un joc de copii: „- Bună dzâua p(r)i(n) cetate! / - Pă gelături frace! / - Fi-o voaie să trec piși
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]