152 matches
-
Episcopul Gherasim Cucoșel s-a născut la data de 30 mai anul 1924 în satul Bogdănești din comuna Râșca, județul Suceava, într-o familie de credincioși, primind la botez numele de Ioan Cucoșel. În anul 1938, a intrat la Schitul Boureni, cu intenția de a învăța muzica bisericească pentru ca, mai apoi, să urmeze studii teologice. La 10 februarie anul 1942 a ajuns într-o Școală Militară de Telegrafiști, a fost lăsat la vatră pe 24 aprilie anul 1945, iar pe 1
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_episcopul_gherasim_putneanul_.html [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
după cum am mai spus, în comuna Râșca la data de 30 mai anul 1924. Copilăria grea, cu pierderea tatălui și cu lumina cărții primite la Ciumulești, l-a făcut pe tânărul de atunci să aleagă drumul mănăstirii. A ucenicit la Boureni un schit care ținea de Mănăstirea Neamț, iar după împlinirea obligațiilor militare a intrat în marea obște de la Neamț. După ucenicia de la Neamț și după studiile teologice seminariale și universitare, ieromonahul Gherasim a fost, pe rând, profesor la seminarul nemțean
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_episcopul_gherasim_putneanul_.html [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
obol suprem patriei vreo 5oo de ostași români în primăvara și vara anului 1944. Dar locul acesta fusese ales de părintele-paroh vizând o perspectivă temporală mai adânc pătrunzătoare în istorie. Se știe, de la cronicar, că prin aceste părți, în satul Boureni, megieș cu satul în care slujește părintele, Dragoș-Vodă, descălecătorul, ar fi ucis bourul, cu ajutor și sacrificiu din partea Moldei, tovarășa lui de vânătoare din lumea patrupedelor. În pădurea care desparte cele două sate, oamenii locului, cei ai trecutului, au consacrat
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Vaca_bourului_sau_in_timp_ce_unii_ign_gheorghe_parlea_1336330959.html [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
Micle-Nanu s-a recăsătorit cu Mihai Sturdza și a mai avut încă doi copii, pe Grigore, scriitor, și pe Mihai. Valeria Micle, fata Veronicăi Micle, având o frumoasă carieră muzicală, moare pe neașteptate la 24 februarie 1929 la moșia de la Boureni, după Crăciunul petrecut cu fiica ei Graziella și cu nepoata ei Anna Maria. Alesele calități umane ale Valeriei Micle s-au transmis și fiicei și nepoatei dar și strănepoatei. Scrisorile cu pricina au ajuns în posesia Graziellei, apoi în custodia
VERONICA MICLWE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1452695611.html [Corola-blog/BlogPost/340343_a_341672]
-
pepeni verzi de toate mărimile și loitrele par a se lăsa sub greutatea poverii, motiv pentru care au fost întărite cu proptele și lanțuri. Boii toropiți de căldură suflă din greu. Hăis și cea sunt ordinele bunicului pentru Bujor și Bourean, însoțite de pocnetul biciului din piele, în aerul fierbinte. Îi iubește, sunt animale de povară ce-și poartă supuse jugul. Când carul este plin, merge alături de ei și din când în când îi operște să se odihnească. Pornim din nou
MIERE DIN PEPENI VERZI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Miere_din_pepeni_verzi.html [Corola-blog/BlogPost/367398_a_368727]
-
de o hiară ce se chiamă bour și după multă goană ce au gonit-o prin munți cu dulăi, o au scos la șesul apei Moldovei. Acolea fiindu și hiara obosită, au ucis-o la locul unde se chiamă acum Bourenii, dacă s-au discălicat sat. Și hierul țării sau pecetea cap de bour se însemnează. Și cățeaoa cu care au gonit fiara aceia au crăpat, pe carea o au chiemat-o Molda, iară apei de pre numele cățelii Moldii, i-au
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481197795.html [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
Episcopul Gherasim Cucoșel s-a născut la data de 30 mai anul 1924 în satul Bogdănești din comuna Râșca, județul Suceava, într-o familie de credincioși, primind la botez numele de Ioan Cucoșel. În anul 1938, a intrat la Schitul Boureni, cu intenția de a învăța muzica bisericească pentru ca, mai apoi, să urmeze studii teologice. La 10 februarie anul 1942 a ajuns într-o Școală Militară de Telegrafiști, a fost lăsat la vatră pe 24 aprilie anul 1945, iar pe 1
LA ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA SA IN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A ÎMPĂRĂŢIEI PREASFINTEI TREIMI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1480920030.html [Corola-blog/BlogPost/376938_a_378267]
-
după cum am mai spus, în comuna Râșca la data de 30 mai anul 1924. Copilăria grea, cu pierderea tatălui și cu lumina cărții primite la Ciumulești, l-a făcut pe tânărul de atunci să aleagă drumul mănăstirii. A ucenicit la Boureni un schit care ținea de Mănăstirea Neamț, iar după împlinirea obligațiilor militare a intrat în marea obște de la Neamț. După ucenicia de la Neamț și după studiile teologice seminariale și universitare, ieromonahul Gherasim a fost, pe rând, profesor la seminarul nemțean
LA ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA SA IN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A ÎMPĂRĂŢIEI PREASFINTEI TREIMI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1480920030.html [Corola-blog/BlogPost/376938_a_378267]
-
SAVINI - S.A. PISCUL SADOVEI 300. AGROINDUSTRIALA SERVICE - S.A. CRAIOVA 301. AGROPROD - S.A. GOEȘTI 302. AGROZOOTEHNICA - S.A. PLOPSOR 303. AGROZOOTEHNICA - S.A. ROBĂNEȘTI 304. AVICOLA - S.A. CRAIOVA 305. CERVINA - S.A. SEGARCEA 306. EXPOM - S.A. VARVOR 307. HORTICOLA - S.A. DĂBULENI 308. HORTICOLA - S.A. BOURENI 309. HORTICOLA - S.A. CRAIOVA 310. HORTIPROD - S.A. BREASTA 311. INDUSTRIAL CONSERV - S.A. CALAFAT 312. LEGFRUCT - S.A. BĂILEȘTI 313. LEGUMICOLA URZICUȚA - S.A. 314. HOLDING - S.A. CRAIOVA 315. SERICAROM - S.A. DOLJ 316. LOTUS - S.A. CRAIOVA 317. NAVODARUL - S.A. CALAFAT 318. VITAFRUCT - S.A.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174748_a_176077]
-
Micle-Nanu s-a recăsătorit cu Mihai Sturdza și a mai avut încă doi copii, pe Grigore, scriitor, și pe Mihai. Valeria Micle, fata Veronicăi Micle, având o frumoasă carieră muzicală, moare pe neașteptate la 24 februarie 1929 la moșia de la Boureni, după Crăciunul petrecut cu fiica ei Graziella și cu nepoata ei Anna Maria. Alesele calități umane ale Valeriei Micle s-au transmis și fiicei și nepoatei dar și strănepoatei. Scrisorile cu pricina au ajuns în posesia Graziellei, apoi în custodia
VERONICA MICLE-166 DE ANI DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1461317079.html [Corola-blog/BlogPost/378460_a_379789]
-
Domnul Ștefan cel vestit! Domnul cel nebiruit. Domnul Ștefan, Domn cel Mare Care-n lume samăn n-are, Din ograda curții lui La biserică în Vaslui; Când aproape de intrare S-auzi în depărtare, Un glas ce striga tare: - Hăisa, ceală, bourean Trage brazda pe tăpșan, - Auzit-ați, auzit Glas de român necăjit? Într-o clipă s-alergați Și cu el aici să-mi fiți. Panțirii se duse Și pe român aduse. Domnu-ndată, când îl vede, El din gură așa-i zise
Movila lui Burcel(variant?) [Corola-other/Imaginative/83506_a_84831]
-
La biserică-n Vaslui. Clopotele răsuna, Steagurile-i se-nchina Armăsarii spumega Frâiele și le mușca, Iar poporul tot striga: - Să trăiești, Măria-Ta! Când aproape de intrare, Ce se-aude-n depărtare? Glas de om ce strigă tare: - Hai, ho, ța, ho Bourean Trage brazdă pe tăpșan! Ștefan-Vodă se oprea Și din gură așa grăia: - Auzit-ați, auzit Glas de român necăjit? Într-o clipă să-l găsiți Și cu el aici să fiți. Cinci panțiri se alegea, Pe Vaslui în sus mergea
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
clipă să-l găsiți Și cu el aici să fiți. Cinci panțiri se alegea, Pe Vaslui în sus mergea Pân’ zărea într-o movilă Un român arând în silă Și movila brăzduind Și din gură chiuind: - Hai, ho, ța, ho, Bourean, Trage brazdă pe tăpșan! Cei panțiri descăleca Pe român îl fereca, La Vaslui îl aducea Și la Domnul mi-l ducea: - Măi române să n-ai teamă Spune nouă cum te cheamă! - Teamă n-am că sunt român! Teamă n-
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
groasă! Mânați , hăi, hăi! Și în scări s-a ridicat, Peste câmpuri s-a uitat Să aleagă-un loc curat, De arat și semănat! S-a apucat într-o joi, Cu un plug cu doișpe boi. Mânați, hăi, hăi ! Boi, boureni, În frunte ținteței, Ziua toată a lucrat, Brazdă neagră-a semănat Grâu mărunt și grâu de vară, Să dea Domnul să răsară! Mânați, măi, flăcăi, hăi, hăi ! La anul și la mulți ani! Anul Nou Acum, dragi gospodari deschideți ușa
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_si_obiceiuri_natale_purani_de_floarea_carbune_1356945244.html [Corola-blog/BlogPost/350831_a_352160]
-
Alexandru- Al. Sașa - Câmpina; Nicolae Paul Mihail - Sinaia Elis Râpeanu- București; Slavu Petronela - Vulcan, Hunedoara; Corneliu Zeană - București; Ion Ruse - Constanța; Gheorghe Bălăceanu Iași; Petru Ioan Garda - Cluj Ion Moraru - Galați; Vasile Vajoga- Iași; Janet Nică - Ostroveni, Dolj; Ionică Laurian - Boureni, Dolj; Viorel Martin - București; Ion Munteanu - Șoimari, Prahova *** Domnii Sorin Roșca Stănescu și Corneliu Leu au prezentat sintetic portalul-librărie www.corectbooks.com. Publicului, alcătuit din oameni de cultură și personalități culturale, i s-au demonstrat avantajele ce decurg prin editarea
AMPLOAREA UNEI MANIFESTĂRI-SIMBOL DEVENITĂ TRADIŢIONALĂ LA MIZIL de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 by http://confluente.ro/Amploarea_unei_manifestari_simbol_devenita_traditionala_la_mizil.html [Corola-blog/BlogPost/342531_a_343860]
-
Micle-Nanu s-a recăsătorit cu Mihai Sturdza și a mai avut încă doi copii, pe Grigore, scriitor, și pe Mihai. Valeria Micle, fata Veronicăi Micle, având o frumoasă carieră muzicală, moare pe neașteptate la 24 februarie 1929 la moșia de la Boureni, după Crăciunul petrecut cu fiica ei Graziella și cu nepoata ei Anna Maria. Alesele calități umane ale Valeriei Micle s-au transmis și fiicei și nepoatei dar și strănepoatei. Scrisorile cu pricina au ajuns în posesia Graziellei, apoi în custodia
ROMANUL EPISTOLAR EMINESCU-VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1395746447.html [Corola-blog/BlogPost/353870_a_355199]
-
Episcopul Gherasim Cucoșel s-a născut la data de 30 mai anul 1924 în satul Bogdănești din comuna Râșca, județul Suceava, într-o familie de credincioși, primind la botez numele de Ioan Cucoșel. În anul 1938, a intrat la Schitul Boureni, cu intenția de a învăța muzica bisericească pentru ca, mai apoi, să urmeze studii teologice. La 10 februarie anul 1942 a ajuns într-o Școală Militară de Telegrafiști, a fost lăsat la vatră pe 24 aprilie anul 1945, iar pe 1
IN MEMORIAM – EPISCOPUL GHERASIM (CUCOŞEL) PUTNEANUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1417509501.html [Corola-blog/BlogPost/371932_a_373261]
-
după cum am mai spus, în comuna Râșca la data de 30 mai anul 1924. Copilăria grea, cu pierderea tatălui și cu lumina cărții primite la Ciumulești, l-a făcut pe tânărul de atunci să aleagă drumul mănăstirii. A ucenicit la Boureni un schit care ținea de Mănăstirea Neamț, iar după împlinirea obligațiilor militare a intrat în marea obște de la Neamț. După ucenicia de la Neamț și după studiile teologice seminariale și universitare, ieromonahul Gherasim a fost, pe rând, profesor la seminarul nemțean
IN MEMORIAM – EPISCOPUL GHERASIM (CUCOŞEL) PUTNEANUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1417509501.html [Corola-blog/BlogPost/371932_a_373261]
-
fi venit Dragos-Vodă în ținuturile de dincoace de Carpați, pe la Baia (prima capitală a Moldovei), străbate și satul Soci. Legenda vânării bourului de către voievodul maramureșean pe-aici a localizat-o cronicarul Grigore Ureche. În pădurea care desparte satele Soci și Boureni e și un toponim străvechi care confirmă legenda, numit “Locul căpățânii” - al căpățânii bourului, desigur. Legenda spune că, după ospățul voievodal care a marcat izbânda cinegetică a lui Dragoș, a avut loc ceremonialul de îngropare a capului fiarei, pe tipsie
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1457028224.html [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
pepeni verzi de toate mărimile și loitrele par a se lăsa sub greutatea poverii, motiv pentru care au fost întărite cu proptele și lanțuri. Boii toropiți de căldură suflă din greu. Hăis și cea sunt ordinele bunicului pentru Bujor și Bourean, însoțite de pocnetul biciului din piele, în aerul fierbinte. Îi iubește, sunt animale de povară ce-și poartă supuse jugul. Când carul este plin, merge alături de ei și din când în când îi operște să se odihnească. Pornim din nou
CÂRDEI MARIANA by http://confluente.ro/articole/c%C3%A2rdei_mariana/canal [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
pepeni verzi de toate mărimile și loitrele par a se lăsa sub greutatea poverii, motiv pentru care au fost întărite cu proptele și lanțuri.Boii toropiți de căldură suflă din greu. Hăis și cea sunt ordinele bunicului pentru Bujor și Bourean, însoțite de pocnetul biciului din piele, în aerul fierbinte. Îi iubește, sunt animale de povară ce-și poartă supuse jugul. Când carul este plin, merge alături de ei și din când în când îi operște să se odihnească.Pornim din nou
CÂRDEI MARIANA by http://confluente.ro/articole/c%C3%A2rdei_mariana/canal [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
Acest loc cu "vocabule" istorice de la care a preluat numele pentru episodul vânătorii este în realitate despădurit (era și în timpul scrierii romanului), deci nepotrivit pentru acțiunea de amploarea celei descrise în roman. Ca urmare, Sadoveanu îl amplasează în pădurea de la Boureni, unde, știa de la cronicar (după propria-i mărturisire) despre legenda locului. Ca să ajungă în pădure, vânătorii au trecut râul Moldova și, în fantezia naratorului, trebuie să fi străbătut meleagurile satelor Verșeni, Miroslăvești și Soci. În descrierea itinerarului, povestitorul nu folosește
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicoara_potcoava_60_de_ani_de_la_p_gheorghe_parlea_1342778268.html [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
de pe malul aparținător Verșenilor sau Miroslăveștilor ) și răzeșii cu feciorii lor" (din Davideni), însoțiți și de câțiva dintre oștenii lui Nicoară, "au prins a se aduna spre vaduri". După trecerea râului, vânatorii n-aveau cum să ajungă în pădurea de la Boureni, al cărei amplasament real este întocmai cu cel desprins din dialogul personajelor (când acestea se deplasau, la venirea lor dinspre Iași, prin vadul Siretului, spre vadul Moldovei din dreptul Păstrăvenilor) decât urmând drumurile și potecile imaginare ale satelor miroslăveștene. În
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicoara_potcoava_60_de_ani_de_la_p_gheorghe_parlea_1342778268.html [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
este întocmai cu cel desprins din dialogul personajelor (când acestea se deplasau, la venirea lor dinspre Iași, prin vadul Siretului, spre vadul Moldovei din dreptul Păstrăvenilor) decât urmând drumurile și potecile imaginare ale satelor miroslăveștene. În zona proximă pădurii de la Boureni, la vreo cinci kilometri spre sud, există și toponimul "La Budăie", atribuit din vremuri uitate unei răscruci de cinci drumeaguri din Miroslăvești, unul din ele fiind cale de legatură, pe același versant de deal, cu pădurea Bourenilor. În acest loc
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicoara_potcoava_60_de_ani_de_la_p_gheorghe_parlea_1342778268.html [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
proximă pădurii de la Boureni, la vreo cinci kilometri spre sud, există și toponimul "La Budăie", atribuit din vremuri uitate unei răscruci de cinci drumeaguri din Miroslăvești, unul din ele fiind cale de legatură, pe același versant de deal, cu pădurea Bourenilor. În acest loc, cuprins în vremuri imemoriale de aceeași pădure legendară, izvoare puternice au săpat râpa adâncă a unui pârâu și au dat prilej de naștere câtorva fântâni "bătrâne", care pe vremea copilăriei noastre încă mai aveau ghizdele din buduroaie
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicoara_potcoava_60_de_ani_de_la_p_gheorghe_parlea_1342778268.html [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]