47 matches
-
Acasa > Poeme > Constiinta > VIAȚA Autor: Elena Neacșu Publicat în: Ediția nr. 1248 din 01 iunie 2014 Toate Articolele Autorului VIAȚA Patru scânduri, patru cuie, mâinile pe piept, Mărie, pe mormânt boziile ... Guguștiucii cânt-a vară, pace-n cer și pe pământ ... Ctrl/Cmd+V Referință Bibliografică: VIAȚA / Elena Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1248, Anul IV, 01 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Neacșu : Toate Drepturile Rezervate
VIAŢA de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_neacsu_1401625828.html [Corola-blog/BlogPost/365369_a_366698]
-
răsucea mărfurile către cineva care le privea și le măsura suspicios, parcă neîncrezător în rezistența lor și în asigurările vânzătorului. Undeva, pe o moviliță de pământ, câteva fete ale mahalalei boceau un mic sicriu ce aveau să-l ascundă printre bozii crescuți fără lege, cu flori albe, a căror fructe negre sunt atât de mult prețuite de ciubotari. Ca să plângă, spărgeau cepe. Din ochii lor cădeau lacrimi peste omulețul făcut din lut galben, care, după trei zile, trebuia dezgropat și aruncat
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
cu gândul la figura emblematică a omului de știință Constantin Kirițescu (3 septembrie 1876 - 12 august 1965), să ne apropiem de text, călătorind, imaginar, spre un timp de poveste: „Grădina copilăriei mele este un petic de mahala bucureșteană. Maidan cu bozii și cu pălămidă. Răzoare cu crăițe, tufănică și ochiul boului. Curte cu dud și coteț de găini, strânsă între calcanuri drișcuite gros și uluci... Din grădina copilăriei mele nu lipsește zgomotul, mișcarea, viața. Pe maidan roiesc copiii, jucându-și arșicele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/sa-mbratisam-amintirea/ [Corola-blog/BlogPost/92465_a_93757]
-
pământ valah al timpului anului 1720, tocmai pentru a arăta trăinicia și datarea locului din timpurile încă neîmplinirii anilor veacului: „Undeva, pe o moviliță de pământ, câteva fete ale mahalalei boceau un mic sicriu ce aveau să-l ascundă printre bozii crescuți fără lege, cu flori albe, ale căror fructe negre erau atât de mult prețuite de ciubotari. Ca să plângă, spărgeau cepe. Din ochii lor cădeau lacrimi peste omulețul făcut din lut galben care, după trei zile, trebuia dezgropat și aruncat
LANSAREA ROMANULUI ISTORIC MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/Lansarea_romanului_istoric_m_stefan_lucian_muresanu_1374683440.html [Corola-blog/BlogPost/345504_a_346833]
-
spre ceea ce are de făcut. O plutire în afara materiei, o dezlocuire. Glisarea perfectă a ficțiunii pe realitate. După care va scrie o carte “cu sufletul personal suprapus peste sufletul paginii, așa ca o sugativă îmbibată în cerneală din boabe de bozie . Ceea ce face Melania Cuc aici este un fel de exorcizare, de eliberare și despovărare de învelișul superficial și de înălțare pe căile celeste cât mai aproape de existența adevărată. Dar tot acest catharsis necesită jerftă. Cine nu e capabil să jertfească
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intepretari_scrisul_ca_jertfa_de_sine_si_eliberare_de_umbre_melania_cuc_isus_din_podul_bisericii_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
simpli pensionari. Sau tainice morminte. Să mulțumim și celor Ce vor veni - să-i fie luceferi, si stejari. E ziua României. Să-i fim, în inimi, Cozie, Tismana, Voronețul, Ceahlău, sau Sihăstrie - Să îi plivim, din suflet, neghina, știr și bozie, Și să-i slăvim eroii și sfinții vii, din glie - E ziua României. Cu pâine și cu sare Să îi primim în case Prea Simplul Voievod - Să îl privim cum gusta, din ele, cu răbdare Și cumințenia holdei, ce trupul
CÂNTEC DE ZIUA ROMÂNIEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_patriei_jianu_liviu_florian_cantec_de_ziua_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/358928_a_360257]
-
apă. PAPARUDELE Paparudele se făceau cam în același timp cu Caloianul. Ca și acesta, jocul paparudelor este o invocare a ploilor, mai ales în perioadele de secetă, în lunile iunie și iulie. Fetele se despuiau și își puneau coronițe de bozii pe cap, se acopereau cu panglici roșii, își puneau la gât salbe de aur sau de argint și plecau să danseze pe la case. O fată cânta monoton, cu note scurte și cu tact repezit un text străvechi al Paparudelor. După
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_obiceiuri_si_traditii_elena_buica_1341998292.html [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
simpli pensionari. Sau tainice morminte. Să mulțumim și celor Ce vor veni - să-i fie luceferi, și stejari. E ziua României. Să-i fim, în inimi, Cozie, Tismană, Voronețul, Ceahlău, sau Sihăstrie - Să îi plivim, din suflet, neghină, știr și bozie, Și să-i slăvim eroii și sfinții vii, din glie - E ziua României. Cu pâine și cu sare Să îi primim în case Prea Simplul Voievod - Să îl privim cum gustă, din ele, cu răbdare Și cumințenia holdei, ce trupul
CÂNTEC DE ZIUA ROMÂNIEI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cantec_de_ziua_romaniei.html [Corola-blog/BlogPost/358957_a_360286]
-
domiciliul actual în Germania, 63303 Dreieich, Breitseeweg 2, cu ultimul domiciliu din România, Constantă, str. N. Iorga nr. 24, bl. J 1, sc. B, et. 3, ap. 34, județul Constantă. 311. Schwarz Maria, născută la 19 mai 1963 în localitatea Bozia, județul Vaslui, România, fiica lui Harabagiu Grigore și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 22846 Norderstedt Langenharmerweg 16, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, str. Harmanului nr. 70 B, bl. 135, sc. A, ap. 36, județul Brașov. 312. Schwarz Cristina
EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: a) la secțiunea I "Bunuri imobile" se modifică următoarele poziții: ... - la poziția nr. 1, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Drum împietruit din DN 24 A până la ieșirea din satul Bozia către Copăceana, lungime 3,300 km, lățime 10 m, zonă de protecție 8 m, adresa - satul Bozia, comuna Fălciu, județul Vaslui"; - la poziția nr. 3, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Drum împietruit din DN 24 A până la Școala generală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223765_a_225094]
-
modifică următoarele poziții: ... - la poziția nr. 1, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Drum împietruit din DN 24 A până la ieșirea din satul Bozia către Copăceana, lungime 3,300 km, lățime 10 m, zonă de protecție 8 m, adresa - satul Bozia, comuna Fălciu, județul Vaslui"; - la poziția nr. 3, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Drum împietruit din DN 24 A până la Școala generală cu clasele I-IV Odaia Bogdana, lungime 4,600 km, lățime 10 m, zonă de protecție 8
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223765_a_225094]
-
lățime 8,40 ml, număr topografic 4576; 9. Intrarea Pomilor - suprafață 258,827 mp, lungime 60,53 ml, lățime 4,30 ml; 10. Intrarea Caișilor - suprafață 1.015,423 mp, lungime 147,56 ml, lățime 6,30 ml; 11. Intrarea Boziei - suprafață 1.650,777 mp, lungime 244,27 ml, lățime 7,00 ml; 12. Intrarea Grădinarilor - suprafață 2.395,08 mp, lungime 447,79 ml, lățime 8,00 ml; 13. Intrarea Asociației - suprafață 1.944,535 mp, lungime 247,18
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238443_a_239772]
-
Berezeni, Mușata, Rânceni, Satu Nou, Stuhuleț Comuna Bunești-Averești Sate: Averești, Armășeni, Bunești, Plopi, Podu Oprii, Roșiori, Tăbălăiești Comuna Drânceni Sate: Ghermănești, Albița, Băile Drânceni, Drânceni, Râșești, Șopârleni Comuna Duda-Epureni Sat: Epureni, Bobești, Duda, Valea Grecului Comuna Fălciu Sate: Fălciu, Bogdănești, Bozia, Copăceana, Odaia Bogdana, Rânzești Comuna Lunca Banului Sate: Lunca Banului, Broscoșești, Condrea, Focșa, Lunca Veche, Oțetoaia, Răducani Comuna Stănilești Sate: Stănilești, Bogdana-Voloșeni, Budu Cantemir, Chersăcosu, Gura Văii, Pogănești, Săratu Comuna Vetrișoaia Sate: Vetrișoaia, Bumbăta Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Baia de Arieș - nr. 5 Ale. Baia de Arieș - nr. 1 - 3 Ale. Baia de Arieș - nr. 2 - 4 Str. Baia de Arieș - nr. 1 - 9 și 9A Int. Barbu Dumitru*(D) Int. Bârsanei Str. Bărbulescu Marius Str. Boișoara Str. Boziilor Str. Bunicuței Str. Burlă Vasile Str. Butiri Florin Str. Calciu Marin Str. Câmpulung Int. Carnavalului Int. Cărămidăriei Str. Cărămidăriei Str. Cărvunarilor Str. Ceahlăul - nr. 2 - 4; 1 - 5; Str. Ceahlăul - nr. 17 - 27 Str. Ceahlăul - nr. 11 - 15 Str. Ceahlăul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
numai câmpie. Dar el mai avea și pădurea Scecos. Iar numele susnumiților oameni sunt acestea: Tola, Vone, Dene, Stefan, Volcan, Poch, Bungi, Vich, Mic". Le-am mai dat să stăpânească un pământ numit Gemelchen, care cu alt nume se chiamă Bozia". Gem în limba maghiară înseamnă stârc. Este deci foarte posibil să fie vorba despre satul numit Stârci, iar Bozia poate veni din ungurescul bozot care înseamnă tufiș. Numeroase mențiuni de-a lungul timpului se refer la Crasna cu diferite variante
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
Volcan, Poch, Bungi, Vich, Mic". Le-am mai dat să stăpânească un pământ numit Gemelchen, care cu alt nume se chiamă Bozia". Gem în limba maghiară înseamnă stârc. Este deci foarte posibil să fie vorba despre satul numit Stârci, iar Bozia poate veni din ungurescul bozot care înseamnă tufiș. Numeroase mențiuni de-a lungul timpului se refer la Crasna cu diferite variante: Carasna -1213, Craszna-1214, Karasnay, Carasnay-1219, Crasna-1249, terra castri Crasna, Craznavar-1259, Karazna-1299, Karezna-1341, Karaznaseg-1347, Krazna-1451, Crazna-1481, Kraszna-1760, Karaszno, Krasmarkt-1850, Kraszna
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
ei din cimitirul satului de la Răsărit e Într-un colț ferit din calea oamenilor. Părinților le fuseseră rușine s-o pună lângă morții familiei. Pe furiș, totuși, venea câte cineva și pe la ea, că erau mereu mucuri de lumânări printre boziile grase ce năpădeau locu’ ăla ferit din calea oamenilor. Atunci când tac-tu, Comane, Îmi șoptea la ureche „tată-socrule”, eu n-aveam cum să-l dau Înapoi și l-am lăsat În boii lui, cu nădejdea că Îmi va plăti onorariul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pierdea dincolo de culmea malului dinspre Miazăzi. Nici În acel singur ceas soarele nu atingea fundul Văii: oamenii lăsaseră să crească acolo În neorânduială o grămadă de tufe dese și țepoase, tecari cu spini cât degetul, cuiburi de cucută rău mirositoare, bozii și lipani. Mulți Își azvârleau acolo gunoaiele, Împuțiciunile și mortăciunile de prin curte. Se prăsiseră fel de fel de jigănii: șerpi, broaște, șobolani, gâze nemaivăzute, șopârle, salamandre otrăvite, păsări pașnice ori prădătoare de zi și de noapte; unii se juraseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ar fi fost din cale-afară de mulțumită și le-ar fi făcut ciulama și friptură pe jar. Când Închiseră poarta dărăpănată, Blondul trase aer În piept: știa că, de acum, nu avea cale de Întoarcere. Porniră spre pârâu prin niște bozii Înalte, ce le ajungeau până la piept. Treceau printre ele cu brațele ridicate În lături, ca și cum ar fi străbătut o apă. Blondul, mut de spaimă, nu vedea pe unde calcă și se aștepta la fiecare pas să pună talpa pe vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
frumoase. Știa când să-i taie ca să aibă haina cât mai deasă. După ce săra pieile și le usca, le Înghesuia În saci, se Îndrepta spre fundul grădinii care se termina În fioroasa Vale a Puțului, traversa apoi pârâiașul, afundat Între bozii, lipani ori țevi lungi de cucută și ajungea În curtea din spate a lui Câinaru, bătrânul cojocar și tăbăcar. Acesta cumpăra pieile de iepuri de la primar, le tăbăcea și cosea din ele căciuli și haine croite cu Îndemânare, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
des stăteam însă la coadă la magazinele din blocul construit în spatele casei bătrânilor, unde era și o casă de comenzi pentru cei cu relații. Zona dintre blocuri, niște chichinețe de beton nevăruite, era un șantier părăginit, cu munți de pământ, bozii și câini maidanezi rămași de la demolări - lingeau pe jos urmele de sânge animal scurs din pachetele de la cozi. Un peisaj sordid, pe care-l părăseam când ne întorceam acasă de la rând pe ulița cu case vechi, vizavi de stadionul „IUC
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ceea ce prostimea nu știe, și cu o seninătate imbecilă, dacă n-ar fi tendențioasă și vinovată, pentru nepuțința lor și mișcările intelectuale temeinice au inventat cuvântul jidov și derivatele lui, cu care etichetează tot ce răsare înnafară de șanțurile cu bozii pe care le ocupă dânșii. E oare vina noastră că Biserica nu-și merită defel apanagiile speciale pe care i le acordă Statul, și că în loc să fie un ciment e o mușiță și o viermărie? Ce fac doi mitropoliți în
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
rostind numele ca Bozov (a se compara cu forma latinească din documente „inter Bozam et Prahow“). Apariția lui z s-ar putea datora unei etimologii populare (< boz, „soc“, facilitată de analogia cu alte nume de locuri de tipul Bozovoci, Bozieni, Bozia, Bozieș etc.). Această formă a putut deveni în romînă Buzău (prin închiderea lui o la u și interpretarea lui -ov ca -ou, cum s-a mai întîmplat în multe alte cuvinte). Transmiterea tracicului Buseos prin intermediarul slav Bozov (< Băzov) este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
rătăci bîrdan - bută, burduhan bîrneț - cingătoare în jurul capului blajini - neam de oameni care trăiesc lîngă Apa Sîmbetei blană - scîndură groasă blînzie - nepricepere boandă - pieptar boașă - testicul bob - sămînță de păstăioasă bobotă - flacără mare bobotină - boboc de rață boghet - gulerat bojie - bozie, varietate de soc bolfă - umflătură bolînd - smintit bolohan - bolovan boltă - pivniță boncălui (a) - a boloncăi, a boncăi, a rage prelung bondolan - greu de cap borăncăitură - urmă borti (a) - a găuri boșorog - bolnav de hernie botă - bîtă, măciucă bou de hăis
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Surdină). Textele din Cântece de galeră (1946) vor miza tocmai pe dezlănțuirea forțelor fruste, stihiale, din adâncuri, pe cufundarea în „nămolurile” colcăitoare, roditoare, ale ființei. Poezia seamănă unor ritualuri dionisiace: „Dă vieții, irozii / Subtilei beții; Să bântuie, vii / Veninuri, prin bozii... Mai lasă vioară // Și-arcuș - pentru îngeri./ Urechea-ți coboară/ Vulcanicei plângeri...” (Îndemn). Frecvent simbolismul cedează locul unor aluzii sociale mai precise, cum ar fi în Jurnal 1941: „Cea mai de sus spânzurătoare/ Pe-al meu l-a ales dintre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]