52 matches
-
Acasă > Stihuri > Semne > AUTOSTOP Autor: Râul Bâz Publicat în: Ediția nr. 1273 din 26 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Mâine în zori măvoi duce săfac autostopul în creierii munților. Știu exact brânele pe care trebuie sămăstrecor, hornurile din care la ora aceea izvorăsc norii de mare înălțime, smocurile de iarbă înșelătoare și micile platforme pe care se însoresc paianjenii de stâncă. Știu păsările care-mi vor străbate respirația și fluturii care vor
AUTOSTOP de RAUL BAZ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Raul_baz_1403772714.html [Corola-blog/BlogPost/368241_a_369570]
-
fi ales varianta cea mai dificilă: aceea de a sugera rinocerizarea lăuntrica. Claudiu Bleonț se achită cu brio de această misiune scenica de o dificultate comparabilă cu ascensiunea pe vârfurile Viștea Mare, Moldoveanul și Negoiul din Munții Făgărașului ori pe Brâna caprelor și piscul La Om din Piatră Craiului. Fondul capodoperei lui Eugen Ionescu, scos în evidență cu măiestrie de Robert Wilson, cu discreția specifică Inițiaților (care dau doar indicii, din când în când, nu reliefează cheile, nu dau, mură-n
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
lui Leibovici Lazăr și Maria, născută la data de 29 septembrie 1945 în Iași, județul Iași, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kfar-Saba, str. Hacarmel nr. 18, ap.18. (701/2008) 53. Leibovici Andrei, fiul lui Jean și Brâna, născut la data de 13 martie 1955 în București, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Hahaluz nr. 1, Herzliya (837/2008 ). Copii minori: Leibovici Stephanie, născută la data 8 februarie 2000, Leibovici Jesica, născută la data 14 decembrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204488_a_205817]
-
Josif și Etelca, născut la data de 25 august 1931 în Timișoara, județul Timiș, România, cetățean german, cu domiciliul actual în Germania, 10779 Berlin, str. Martin Luther nr. 44. (303/2008) 78. Ron Enric, fiul lui Rauchwarger Ezriel și Maly Brâna, născut la data de 25 martie 1960 în București, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Țel Aviv, str. Bourla nr. 35 (110/2008). Copii minori: Ron Gal, născut la data 16 februarie 1991, Ron Itai, născut la data
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204488_a_205817]
-
data de 13 septembrie 1947 în localitatea Luna de Sus, județul Cluj, România, cetățean american, cu domiciliul actual în S.U.A., New York 10075, 245 East 80-th Soth Street, ap. 2K. (3.378/2008) 80. Ianovici Shmuel Marius, fiul lui Ozias și Brâna, născut la data de 23 ianuarie 1962 în localitatea Tecuci, județul Galați, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Yokneam, Hazbany 27B. (3.695/2005) Copii minori: Ianovici Tomer, născut la data de 28.03.1995, si Ianovici Shaked
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210175_a_211504]
-
Banul Dumitrache Str. Banul Scarlat Str. Barbu Văcărescu - nr. 1 - 141 Str. Barbu Văcărescu - nr. 2 - 100 Str. Barbu Văcărescu - nr. 102 - 162; Str. Barbu Văcărescu - nr. 143 - 161 Str. Bartok Bela Str. Bălteni Str. Berechet Str. Biserica Floreasca Str. Brâna Str. Brădești Str. Brebu Int. Brotăceilor*(D) Str. Buestrului Str. Calafat Str. Cap. Gheorghe Gh. Bulugea Str. Cap. Petre Ispir Str. Caroteni Str. Cerna Int. Chefalului Ale. Circului Șos. Colentina - nr. 1 - 13 Șos. Colentina - nr. 15 - 29 Str. Comandor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
și astăzi specimene. În anul 1910, la data de 7 august, la vârsta de 64 de ani, Ion Stănilă moare într-un acident. Plecat cu un nepot să culeagă floare de colț, urcând pe Bucșoiu spre Valea Rea pe o brână greu accesibilă, se prăbușește și moare. Accidentul a fost anunțat la cabana Mălăiești de către nepotul său. Ioan Stănilă a fost găsit zdrobit, dar avea în gură două flori de colț.
Ioan Stănilă () [Corola-website/Science/317357_a_318686]
-
enumerăm reprezentanți din clasa Ascolichenes, ordinul Discolichenes. 2. Etajul alpin. Dintre arboretele remarcabile din acest etaj trebuie menționat arboretul de pe Brâul Furnicii, care cuprinde o serie de exemplare monumentale unice pe tot cuprinsul masivului; arboretul de larice cu cimbru de pe Brâna Mare a Jepilor, valea Jepilor Mari, la 1750 m altitudine, arboretele de larice de pe versanții nordici ai Jepilor Mici, precum și rarități de larice, de pe flancurile însorite ale văilor Seaca Jepilor și Seaca Caraimanului. Vegetația pajiștilor de o deosebită bogăție, prezintă
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
bună parte din jnepenișurile de pe platoul munților Piatra Arsă, Jepii Mari și Jepii Mici. Jnepenișurile ascund uneori una dintre rarele specii de arbuști de la noi, și anume Lonicera coerulea. Aceasta a fost găsită pe versantul nordic al Jepilor Mici, pe Brâna Mare a Coștilei, lângă firul văii Albe, pe valea Gaura și muntele Grohotișu, toate aceste zone fiind cuprinse în cadrul rezervației. Dar cel mai de seamă reprezentant al florei lemnoase din acest etaj este cimbrul ("Pinus cembra"), singura specie arborescentă care
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
singura specie arborescentă care se ridică în zona alpină și care reprezintă un relict cu răspândire limitată la noi. În cadrul rezervației principale, Pinus cembra se află în două zone importante și anume: prima pe versantul nordic al Jepilor Mici, sub Brâna Mare a Jepilor, la 1750 m, în punctul Creasta cu Zimbri, și a doua în valea Gaura, printre tufărișurile de jnepeni, la 1800- 1900 m altitudine, și pe muntele Guțanu, între valea Gaura și hornul Țapului; în afara de acestea, se
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
întâlnim paiușul, rotunjioara. În etajul alpin propriu-zis se întâlnesc cele mai interesante asociații din tot cuprinsul Bucegilor. Aici sunt întrunite majoritatea elementelor specifice masivului, precum și cele mai multe endemisme și rarității floristice. Remarcabilă din acest punct de vedere este vegetația ce acoperă brânele, câmpurile înierbate ce înlănțuie abrupturile stâncoase. Crestele ierboase și brânele de pe versanții abrupti și însoriți sunt aproape în întregime acoperite de asociații de graminee, caracteristice pe soluri scheletice. Aceste specii sunt făcieșul, păiușul și feruța. Dintre speciile însoțitoare amintim: limba
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
mai interesante asociații din tot cuprinsul Bucegilor. Aici sunt întrunite majoritatea elementelor specifice masivului, precum și cele mai multe endemisme și rarității floristice. Remarcabilă din acest punct de vedere este vegetația ce acoperă brânele, câmpurile înierbate ce înlănțuie abrupturile stâncoase. Crestele ierboase și brânele de pe versanții abrupti și însoriți sunt aproape în întregime acoperite de asociații de graminee, caracteristice pe soluri scheletice. Aceste specii sunt făcieșul, păiușul și feruța. Dintre speciile însoțitoare amintim: limba (plantă), ura (plantă), lâna caprelor, garofița - endemisme ale Carpaților Meridionali
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
Bienala din 1963, Tokio 1967, Berlin 1967, Florența 1968 și 1970, Pescia 1968, Linz 1968, Varșovia 1970. În decursul timpului expune alături de artiști plastici precum : Alexandru Ciucurencu , Horia Damian, Eugen Drăguțescu, Alexandru Țipoia, Ion Țuculescu, George Tomaziu, Ioan Mirea, Nicolae Brâna, Aurel Mărculescu etc. Desenele și gravurile sale reprezintă un comentariu al ambiantei sociale, în care prezenta să ia uneori formă explicită a angajării pentru idealuri umaniste. În ultimul deceniu, în paralel cu grafică militanta, a întreprins unele experiențe în domeniul
Vasile Dobrian () [Corola-website/Science/310647_a_311976]
-
ajuns la un port specific, cu puternice tente urbane, mai ales la cel din Șchei sau Săcele. Ținuta șcheiencelor sau a săcelencelor este caracterizată prin fast: rochiile sunt largi, din brocate sau mătăsuri, cu veste având cusuți bumbi prețioși, cu brâne încheiate cu paftale de metal și semănate cu pietre scumpe, cu salbe la gât și mantale de atlas, tivite cu blănuri. În picioare purtau ghete sau pantofi. Bărbații au păstrat însă portul simplu, ei având cămașă albă din pânză țesută
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
Telecabina Cota 2000 (2 ore și jumătate), sau pe traseele turistice marcate de la cabana Omu. Traseele turistice montane cele mai accesibile turiștilor sunt cele de la cabana Babele pe creasta Caraimanului (1 oră și jumătate), sau de la cabana Caraiman pe traseul Brâna Caraimanului (45 de minute).
Crucea Eroilor Neamului () [Corola-website/Science/300170_a_301499]
-
monumente: "Coloana" dedicată "Preasfintei Treimi" din piață cu același nume, "Biserică Sfântă Ecaterina", în stil gotic, "Casă Hallenbach", tot în stil gotic, "Starý zámok", "Klopačka", edificiu din 1544, biserica gotica "Frauenberg", dedicată Preacuratei Fecioare Maria, si, în sfârșit, elegantă "Piargska brâna" (poartă orașului) construită în anul 1544 și refăcuta în 1751. Banská Štiavnica este înfrățita cu cinci orașe ale lumii:
Banská Štiavnica () [Corola-website/Science/297387_a_298716]
-
tus, guașa, acuarela, guașa, paste, gravura, realizate de artiști români și străini. Colecția de grafică romanesca cuprinde lucrări de:Carol Popp de Szathmáry, Theodor Aman, Nicolae Grant, Mișu Tăisanu, Constantin Jiquidi, Alexandru Severin, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Apcar Baltazar, Vasile Dobrian, Nicolae Brâna,Ignat Bednarik, Ludovic Bassarab, Alexandru Bassarab. Colecția de grafică străină cuprinde lucrări de: Antoine Bourdelle, Camille Pissarro, Firmin Massot, Charles Milcendeau , Alexandre Calame, Eugene Vibert, Leo Putz, Pâini Elveția, Max Choteau.
Anastase Simu () [Corola-website/Science/307155_a_308484]
-
vegetației, apa de șiroire, prăbușirile și alunecările au creat un relief aparte, reprezentat prin turnuri, coloane, obeliscuri, contraforturi și piramide de pământ, care împreună cu culoarea roșie și violacee îi dau un aspect impresionant. În cuprinsul acestei dantelării de forme, pe brânele înierbate sau în albia torentului s-au păstrat o serie de plante interesante și rare. Astfel, pe terenurile alunecate din est dăinuiește garoafa endemică "Dianthus serotinus, var. demissorum", iar în vâlcelele de la poale se găsește un ochi de stepă cu
Râpa Roșie () [Corola-website/Science/309505_a_310834]
-
și rare. Astfel, pe terenurile alunecate din est dăinuiește garoafa endemică "Dianthus serotinus, var. demissorum", iar în vâlcelele de la poale se găsește un ochi de stepă cu "Salvia nutans", "Salvia transsilvanica", precum și exemplare rare de stejar pufos ("Quercus pubescens"). Pe brâne și pe versanții domoli din partea superioară apare specia endemică "Onosma heterophyllum" cu "Agropyron cristatum", rare în Transilvania. Pe tăpșanul și colinele din vest, sub râpă, se păstrează asociația "Caricetum humilis" - "Brachypodium pinnatum transsilvanicum" și "Staticetosum tataricae" cu "Centaurea atropurpurea" și
Râpa Roșie () [Corola-website/Science/309505_a_310834]
-
Carpații românești, mai precis în munții Bucegi și Piatra Craiului, în paralel cu dezvoltarea cățărării pe stâncă și a alpinismul hivernal, s-a dezvoltat o activitate montană unică, cel puțin în Europa, dacă nu și la nivel mondial: mersul pe brâne și văi de abrupt cu pietriș și fără zăpadă (vara). Aceste trasee sunt mai grele decât drumeția montană, dar nu se încadrează ca trasee de alpinism (lipsește zăpada/gheața) și nu sunt nici de cățărare pe stâncă (pentru că pasajele de
Alpinism () [Corola-website/Science/297128_a_298457]
-
curbe cu rază foarte mică (pieptiș); târtală=persoană care vorbește mult și fără rost; tort= fire toarse (lat.=tortus) pentru a fi folosite la țesut fie ca urzeală, fie ca băceală, ori mai rar pentru confecționarea de sfori (funii) speciale, brâne, brăcinare; țălnă= loc care se ară (rupe) primadată (huțulă-> țilinea=prima arătură a unui teren înțelenit). -"cu litera R" -rauă= rea ori rouă; râșniță= moară manuală de măcinat (râsnit) cereale. -"cu litera V" -vălău=vas de formă dreptunghiulară săpat în
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
admira, printre impresionanții pereți ai Caraimanului și Jepilor Mici, Valea Jepilor (sau ai Caraimanului), ce se prăvale spre Bușteni dincolo de care se văd clăbucetele Munților Baiului. Spre deosebire de celelalte flancuri, versantul sudic și sud-estic dinspre V. Jepilor este străbătut de numeroase brîne cu vegetație deosebit de bogată. Cea mai însemnată este Brîna Portiței care pornind din V. Jepilor la 1 850 m altitudine, atinge centrul versantului în punctul Portița Caraimanului, continuîndu-se apoi pînă în firul văii Seci. Mai sus de Brîna Portiții, versantul
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
Valea Jepilor (sau ai Caraimanului), ce se prăvale spre Bușteni dincolo de care se văd clăbucetele Munților Baiului. Spre deosebire de celelalte flancuri, versantul sudic și sud-estic dinspre V. Jepilor este străbătut de numeroase brîne cu vegetație deosebit de bogată. Cea mai însemnată este Brîna Portiței care pornind din V. Jepilor la 1 850 m altitudine, atinge centrul versantului în punctul Portița Caraimanului, continuîndu-se apoi pînă în firul văii Seci. Mai sus de Brîna Portiții, versantul prezintă 5 brîne etajate, dintre care primele 4 constituie
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
de numeroase brîne cu vegetație deosebit de bogată. Cea mai însemnată este Brîna Portiței care pornind din V. Jepilor la 1 850 m altitudine, atinge centrul versantului în punctul Portița Caraimanului, continuîndu-se apoi pînă în firul văii Seci. Mai sus de Brîna Portiții, versantul prezintă 5 brîne etajate, dintre care primele 4 constituie Brînele Mici ale Caraimanului, iar cea superioară, Brîna Mare a Caraimanului, cu poteca turistică, care leagă porțiunea superioară a văii Jepilor cu Șeaua Caraimanului, unde se află Crucea Eroilor
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
deosebit de bogată. Cea mai însemnată este Brîna Portiței care pornind din V. Jepilor la 1 850 m altitudine, atinge centrul versantului în punctul Portița Caraimanului, continuîndu-se apoi pînă în firul văii Seci. Mai sus de Brîna Portiții, versantul prezintă 5 brîne etajate, dintre care primele 4 constituie Brînele Mici ale Caraimanului, iar cea superioară, Brîna Mare a Caraimanului, cu poteca turistică, care leagă porțiunea superioară a văii Jepilor cu Șeaua Caraimanului, unde se află Crucea Eroilor. De aici, brîna se continuă
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]